Pentru a-si proteja angajatii, dar si pentru a risca sa nu se inchida redactiile din cauza aparitiei unui caz de coronavirus in colectiv, companiile de media din Romania cauta solutii de adaptare: jurnalistii lucreaza de acasa, in ture, munca de teren e redusa consistent, unii continua sa prezinte stirile din studio, altii din sufragerie. Important e ca informatiile sa ajunga in continuare la oameni si sa razbata prin zgomotul asurzitor al conspiratiilor, stirilor false si al disperarii care striga in toate mediile, din ce in ce mai tare. Am vorbit cu mai multi colegi de la diverse radiouri, publicatii si televiziuni pentru a vedea ce se petrece in redactii in perioada aceasta.
Mai jos, opt experiente de presa spuse Carmen Gavrila, jurnalist Radio Romania Actualitati, Eli Roman, jurnalist Realitatea TV, Mirela Petre, jurnalist cultural Libertatea, Mihai Dinu, DJ, realizator radio Guerrilla, Liliana Nicolae, reporter Europa FM, Matei Martin, jurnalist Radio Romania Cultural, Valentin Panduru, realizator rfi360 la RFI Romania, si Ana-Maria Onisei, fost jurnalist și om de comunicare. Opt povesti, plus inca una, cea a sus-semnatei, știristă de matinal RFI.
Pentru 10 minute de actualitate
Suntem tot noi, adaptati la noul sistem de lucru. Alaturi de colegii mei de la RFI Romania suntem impartiti in 2 echipe. Unii fac interviuri de acasa, altii sunt in studio. Eu sunt in ultima transa.
De la 7 la 12 pregatesc si prezint jurnale la fiecare fix. Pentru 10 minute de actualitate fac update timp de 50 de minute. Imi iau informatiile de pe Grupul de Comunicare Strategica facut de autoritati pentru toti jurnalistii interesati. Ma bazez pe corespondentii nostri din teritoriu si strainatate si verific totul pe platforma realizata de Code for Romania in parteneriat cu Guvernul – stirioficiale.ro. Cel mai bun update in timp real il face CNN aici, iar stirile din Italia le iau din presa de specialitate.
In redactie, stirile curg in nestire. Iar printre ele se strecoara atat fake news-uri cat si informatii reale care sunt asezate in contexte atat de dubioase, incat devin suficient de ambigue cat sa nu mai stii ce sa crezi. Toti suntem speriati iar in contextul asta uneori nu mai citesti nici macar o stire reala pana la capat, dar una cu titlu alarmist.
În același timp, niciodata parca nu am fost atat de solidari, nu am simtit mai mult apartenta asta la breasla, colegialitatea manifestata in tot felul de forme si focusata spre un singur scop.
Carmen Gavrila, jurnalist Radio Romania Actualitati
Situatia creata de coronavirus nu imi schimba foarte mult modul de lucru. Razboiul informational era o realitate de multi ani, asa ca am deja formate reflexele de verificare. Principalele surse de informare sunt mai ales acum, cele oficiale, in special in privinta masurilor de sanatate publica si de protejare a economiei. In plus, verific bine legislatia in domeniu, cum s-a intamplat in cazul declararii starii de urgenta, cand a circulat un numar mare de interpretari si chiar stiri false despre ce ar putea insemna asta. In ce priveste informarea despre noul virus, am incredere doar in institute de prestigiu in domeniu si cercetatori sau medici specialisti in domeniu.
In ce priveste relaxarea, marturisesc ca nu ma izolez complet de situatie dupa ce termin efectiv munca, dar nici nu am ajuns inca la o stare de saturatie, urmaresc stirile si dupa ce imi inchei programul de munca. In rest, relaxare acum, in casa in cea mai mare parte a timpului, inseamna filme si carti, proiecte "domestice" incepute si neterminate, conversatii lungi la telefon sau online cu rude si prieteni. Si mai ales joaca cu cei 3 catei ai mei :).
Eli Roman, jurnalist Realitatea TV
Ma informez doar din surse oficiale ale autoritatilor noastre si din presa internationala din sursele clasice si arhicunoscute. Site-ul creat oficial de guvern pentru coronavirus Informare Covid 19 Grupul de Comunicare Strategica precum si cel al Ministerului Sanatatii. Pe telefon reusesc sa-mi iau si informatiile externe de pe site-uri precum: Reuters, Bloomberg si CNN.
Lupta cu fake news e extraordinar de dificila pentru ca nu se mai tine cont de ratiune, de logica si de fapte ci primeaza emotia, lipsa de logica si explicatiile irationale.
Mirela Petre, jurnalist cultural Libertatea
Presa romaneasca, presa internationala, online, print, radio sau TV, important e sa fie publicatii de incredere. Eu, de exemplu, imi iau stirile de pe BBC și Euronews. De la BBC, recomand canalul lor de YouTube. Reportajele lor despre ce se intampla in Europa si in lume legat de Covid-19 sunt cele mai complete, echilibrate si utile.
De la noi, citesc stiri sau reportaje pe Libertatea si pe Digi24. Pentru articole cu o perspectiva mai larga sau pe subiecte la care mainstream-ul nu prea priveste, merg la Decat o Revista. Ei fac o treaba foarte buna si cu un newsletter special, un jurnal de pandemie, pe care-l trimit zilnic pe e-mail. Apropo de formate speciale, Recorder are un podcast săptămânal – episodul de săptămâna trecută a fost despre Covid-19.
Ma mai uit si la televizor. Dau un tur de posturi de televiziune – Digi24, Pro TV, Antena 1, Antena 3, B1 TV, CNN, Euro News. Mi se pare foarte misto si ma bucura mult ca toate televiziunile noastre sunt la un nivel exemplar, cu o calitate foarte buna a jurnalismului pe care-l practica in folosul cetatenilor. Poate ca televiziunile noastre s-au maturizat, poate ca am invatat ceva, ca societate, din crizele si conflictele anterioare care ne-au afectat sau poate ca, de data asta, Covid-19 ne priveste pe toti. Important e ca televiziunile isi servesc publicul corect. Speranta mea e ca, dupa ce criza asta va trece, presa romaneasca isi va pastra increderea publicului, una reinnoita si mai puternica.
Pe Facebook intru pentru meme-uri si glume, jurnale de pandemie si schimburi de impresii. Imi mai apar si stiri in feed, dar sunt de la colegi jurnalisti, deci am incredere in ei. Cu Facebook-ul as avea mai multa grija la capitolul stiri daca vin de la publicatii sau oameni de care nu am auzit.
Mihai Dinu, DJ, realizator radio Guerrilla:
Ma informez numai din surse oficiale si urmaresc mijloace media in care am incredere de mai mult timp. Retelele de socializare le tin doar pentru divertisment. Este o perioada in care daca nu filtrezi corect este ca si cum te-ai expune unui virus similar cu cel cu care ne confruntam. Asa ca soluția este putin si bun. RFI cand sunt in masina, Digi seara si comunicatele oficiale.
Foto: Irina Gaghe
Liliana Nicolae, reporter Europa FM
Nu e o lupta cu fake news. Nu stiu cum se face ca fake newsurile ajung doar la anumiti jurnalisti. Problema e ca publicul duce lupta asta si multi inca nu stiu cum sa o faca. Pentru jurnalisti, daca rezisti impulsului ala de a da publish la o stire tentanta, dar neverificata sau neconfirmata de autoritati, e perfect. Nimeni nu a facut un curs de Jurnalism pe timp de coronavirus. Dar regulile sunt aceleasi ca oricand in presa: verifica si ce spune mama ta.
Matei Martin, jurnalist Radio Romania Cultural
Principiile meseriei de jurnalist nu se schimba, chiar daca in jurul nostru totul pare ca s-a dat peste cap. Ba, as putea spune, mai ales acum, ca lumea e cu susul in jos, jurnalistii trebuie sa fie inca si mai atenti, constiinciosi si responsabili pentru a furniza informatii pertinente, adica repere. Contextul e diferit pentru multi dintre noi. Jurnalismul inseamna munca de teren, interviuri, intalniri cu oamenii. Or, acum este imperativ sa stam acasa. Unii inca fac munca de teren si transmit informatii din zonele critice (dar parca orice zona e „critica” acum). Altii si-au adaptat munca si continua sa lucreze de acasa.
Ma informez ca si pana acum: urmaresc zilnic presa internationala din mainstream (BBC, Le Monde, Die Welt, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Politico, The New York Times etc.), sursele oficiale si cateva publicatii de specialitate. Am crezut ca o sa am mai mult timp pentru citit – ca jurnalist cultural incerc sa tin pasul cu aparitiile editoriale importante – dar nu, nu prea reusesc. Munca de acasa inseamna, de fapt, prelungirea timpului de munca. In plus, altele sunt urgentele acum...
Valentin Panduru, realizator rfi360 la RFI Romania
Din fericire, pentru mine, izolarea de virus inseamna sa stau inchis intr-o casa cu ceva teren in jur. Asa ca imediat ce am tras zavorul la poarta, m-am putut ocupa de gradina, pomi, plimbat catel si jucat cu copilul. A fost o senzatie ciudata duminica seara, la gandul ca saptamana de munca o sa porneasca luni, fara ca eu sa ma mai deplasez undeva, pentru ca, da, am reusit sa aduc radioul acasa.
E ciudat sa vorbesc ascultatorilor RFI din dormitor, dar oricat de neobisnuit ar fi, e sigur. Putina nesiguranta apare cand fetita mea de 7 ani, Petra, vrea sa asiste la "munca" mea. Aici e nevoie de putina "negociere", asa ca in final, dupa munca mea, facem o sesiune de citit povesti sau poezii la microfon si toata lumea-i fericita. Asta a fost ieri. Azi dimineata am pornit cu putina yoga online. Sa vedem ce mai descoperim maine.
Ana-Maria Onisei, om de comunicare, fost jurnalist
Intamplator sunt detasata de la domicilul originar, si aici am TV - implinesc in curand 10 ani de cand nu mai am TV acasa. Asa ca aici merge Digi 24 in surdina. Citesc/caut punctual ceva cind ma intereseaza o informatie. Deschid Facebook doar strategic si pentru diversificare sau posibile breaking news si ma refugiez in mine insami :))
Foto: Catalina Filip
As zice ca e o metoda dezvoltata in timp, dupa ce am plecat din redactia Adevarul unde erau plasme pe toti peretii si breaking pe departamente in direct. Am decis sa devin ceva mai constienta, si am ales sa renunt la TV, sa petrec maxim 3 ore online si sa am rabdare cu orice informatie care pare alarmanta. E un auto-exercitiu. Il recomand, desi tentatia e sa dam scroll si refresh la nesfirsit.
