Unde-or fi gasit-o, domnule? Asa plina de zulufi, cu un zimbet incintator si cu un talent musai nepervertit prin scoli de cabotinaj cu pretentii de Academie... Fata asta sigur n-a fost atinsa de "geniul" putred al fabricilor de tineri actori degeaba, sigur n-a stat aplecata in orele de "maiestrie", drept stativ pentru cana de cafea a vreunui conferentiar de trei parale gramada. Iti ride primavara-n tubul cinescop cind asa o mindrete de om da viata unui spot cit o margica, dar frumos si gratios ca o balerina de fildes.
Sensiblu tot promitea de-o vreme. Perceput in prima parte a existentei sale citadine doar ca unul dintre lanturile de farmacii in care mai gaseai si alte tipuri de produse, reasezarea sa pe piata a surprins publicul in mod placut. Magazine dichisite, un stil seducator de-a dreptul. Cu doar citeva saptamini in urma, la Sensiblu si-a facut aparitia "o fita" pe care, in Romania, doar cunoscatorii fini ai marketingului contemporan de retail reusesc s-o deosebeasca de o strategie oarecare: un customer magazine. Adica o revista dedicata in exclusivitate clientilor pe care-i servesti. Nu un pliant, nu o revista cu oferte, nu un newsletter. O revista care intrece de departe o multime de produse de taraba, facut cu gust si cu reguli strasnice de asezare in pagina sau cromatica. O alta bila alba.
Si-acum - clipul TV. O glumita. Dar o glumita buna, demna doar de aceia care stiu ca femeile apreciaza un cadou ales cu grija, in urma unor ecuatii mai mult sau mai putin savante, dar in care necunoscutele sint elucidate cu dragoste. Clipul Sensiblu respira cu dragalasenia personajului, dar si cu eleganta unui vinzator care stie foarte clar cine-i sint clientii. Intr-o vreme in care dimensiunea, valoarea materiala sau utilitatea imediata a unui cadou sint primordiale, uite cine se gindeste ca, poate, pe frigul asta, exista femei care isi antreneaza reactia in fata unui gest de atentie.
N-ai cum sa nu zimbesti. N-ai cum sa nu proiectezi in favoarea delicatetii. Spotul spune multe despre calitatea publicului Sensiblu, dar si mai multe despre cine si-ar dori clientul sa-i treaca pragul intr-o perioada ce abunda in cumparaturi pentru femei. Ajungi sa crezi ca isi cunoaste atit de bine publicul primar - feminin cu precadere - incit obtine cu usurinta profilul publicului secundar "sezonier", direct implicat in obiceiurile si in preferintele primului. Nu cadouri pentru ca trebuie. Nu gesturi de complezenta. Nu daruri pentru iertarea "pacatelor" sau pentru camasi calcate. Daruri pentru acelea care stiu sa primeasca un semn de pretuire. Oricit de mic.
Sint sigur ca misiunea agentiei nu a fost una foarte usoara. E un amalgam parfumat si femeieste complicat in toata aceasta strategie, un dans candid si absolut firesc. Ori echipa de la Saatchi & Saatchi a avut noroc, ori castingul a durat o vesnicie. Pentru ca, printre altele, de firescul interpretarii actoricesti ducem lipsa in majoritatea executiilor din ultima vreme. Alaturi de conciziunea creatiei si pozitionarea inteligenta, prin asta cistiga lucrarea in discutie.
Desigur, cistiga si clientul. Dar, dincolo de calcule si obiective de piata, putem spune ca publicitatea indigena a mai cistigat un milimetru de inteligenta in batalia disproportionata cu inventivitatea colhoznica pe care o tot mestecam de-atita vreme.
