[Trenduri 2020] Ana Stanel, despre propagarea informatiei, premisele manipularii si sindromul de turma

[Trenduri 2020] Ana Stanel, despre propagarea informatiei, premisele manipularii si sindromul de turma

Viata fara cash. Sau smart homing. Sau organigramele flat. Toate au ajuns in Romania, dar nu au devenit inca trenduri, crede Ana Stanel, Managing Partner, The Good Company. Ce le lipseste? De fapt, intrebarea e mai grea - cum se nasc trendurile?

"Cineva cu mintea limpede vede un gol ce poate fi umplut in viata unei mase critice de receptori   si “sadeste” ce trebuie in el."

Ana compara social media cu un "taram cu autoguvernanta" care se autodepaseste si care tinde spre forme tot mai scurte de continut. In final, „media” poate fi inlocuit cu „medium”. Intr-o lume cu viteza mare de propagare a informatiei si cu multiplicarea necontrolata a surselor, solutia ramane gandirea critica.

In randurile de mai jos, aflam de ce implicarile politice ale brandurilor se limiteaza doar la contexte civice, de ce civil media nu e doar o portavoce, si despre reactia celor din generatia Z mult mai rapida la stimulii pietei.

 

Cum se nasc trendurile

Eiii, incepem direct cu una grea si o sa raspund la ea fix cu o alta intrebare: cine nu ar vrea sa stie cum se nasc trendurile? Nu de alta, dar in domeniul nostru toti ne-am dori sa nastem un trend pe zi, daca ar fi posibil. Deci raspunsul meu onest e ca nu stiu cum, dar mi-as dori sa-mi iasa si mie unul.

Joke aside, trendurile pornesc din insight – adica cineva (aka brand, persoana, sistem sau orice forma de organizare individuala sau colectiva) cu mintea limpede, vede un gol ce poate fi umplut – unde? in viata unei mase critice de receptori -  si “sadeste” ce trebuie in el. Apoi, e ca la camp: vine ploaia cand trebuie sau zapada cand nu trebuie, ai sistem de irigare sau te uiti spre cer, iti vin zilierii la munca sau se duc la birt (fiecare intelege metafora dupa propria experienta)… Rezultanta: e trend sau e fad (aka trend wannabe that never got to be.

Daca-i trend, o sa ne dam seama dupa cat de mult – in volum si in timp – prospera in social media, noul for universal. In teorie as zice ca un an este cam cat i-ar trebui unui trend pentru consacrare, orice nu traieste peste nu an nu-i trend – cum ziceam, e fad. In concluzie: daca vezi o chestie ca infloreste in social media un an de zile, e trend si las-o asa.

 

Trenduri in 2020

Social media va continua sa confirme ca a devenit mult mai mare decat propriul sau nume: „media” to be replaced by „medium”. Asa cum online-ul a explodat acum aproape 2 decenii intr-un nou univers, paralel cu cel tangibil in care ne obinuisem sa traim, la fel social media a devenit o lume in sine, un taram cu autoguvernanta, un fel de Tolkien pe steroizi. Si spun asta fiindca ma astept ca modul fast forwarding in care se intampla toate in social media/medium, sa livreze continut incapsulat in forme din ce in ce mai mici, mai rapide, mai efemere, unele cu efect de explozie in lant – de la stories, la tik tok, la ce?

Ce mi-ar placea sa dispara? Adidasii aceia odiosi care arata ca niste mini-combine cu senile si, implicit, orice forma de reprezentare vizuala ce ii contine.

 

Anul 2020 va fi al…

Anul 2020 va fi al desteptarii sau nu va mai fi deloc. Pentru ca suntem din ce in ce mai multi in lumea asta si din ce in ce mai putin capabili sa discernem. Viteza de propagare a informatiei si multiplicarea necontrolata a surselor – lucruri ce nu pot fi gestionate in limitele unor libertati normale de care ne bucuram cu totii – genereaza o reactie paradoxala: in loc sa stimuleze liberul arbitru, creeaza premisele manipularii si sindromului de turma. Fiecare din noi trebuie sa se trezeasca macar un pic, pentru sine insusi si pentru cei din jurul sau - sa judece inainte sa strige, sa intrebe de ce, dupa care sa actioneze - fiindca altfel vom ajunge mai relevanti ca statistica decat ca voce.

 

Cel mai enervant trend din 2019

Hipercorectitudinea politica, in toate formele ei inepuizabile.

 

Eco, egalitate de gen, GDPR, încălzirea globală

Ce va aduce 2020 nou va fi – sper eu - aprofundarea unor subiecte si discursuri deja enuntate. Toate cele mentionate in intrebare sunt la nivelul de “scratch the surface” – nu vreau si nu pot sa cred ca ne vom uita, ca societate si umanitate, in alte directii decat acestea, pana ce nu le si dam de cap. Sunt multe si ample si merita dezvoltate, cu intelepciune daca se poate. Ma astept ca incalzirea globala sa tina stindardul sus, ma astept ca – si aceasta este si o dorinta personala – subiectul bullyingului sa genereze si masuri, nu doar oftaturi, dar ma astept si ca orice altceva impredictibil sa apara peste noapte si sa ne mai muteze putin paradigmele. Anul acesta sau oricand.

 

Implicarea brandurilor in politic

Brandurile sunt apolitice – in teorie, cel putin. Pozitia lor, in plan oficial (pe altul nici nu-l cunosc, de altfel), s-a luat in context strict civic, chiar daca el a fost generat de o situatie politica.

Independent de optiunile fiecaruia, pentru noi, oamenii din marcom, implicarea civica a brandurilor este un prilej de sarbatoare interioara. Cred ca am mai spus-o, brands do help shape the world, iar implicarea lor este o masura a relevantei subiectului.

In concluzie: ma bucur ca brandurile iau pozitii civice, imi pare rau cand ajung sa ia pozitii civice generate politic. Si, de aceea, nu imi doresc ca brandurile sa se implice in vreun fel in alegerile din acest an, si sper sa nu aiba ocazia; fiindca, daca o fac, inseamna ca vor sa semnaleze o situatie cu greutate civica majora, o “criza” civica ce s-a nascut dintr-un substrat politic, si cred ca noi, romanii, nu mai avem nevoie de asa ceva. 

 

Burnout-ul in Romania

Se cheama ca e trend in curs de consacrare. Nu dati cu piatra, dar da – burnoutul devine daily business. Se abordeaza din ce in ce mai des, fiindca acopera un gol, asa cum povesteam la inceput: in cazul de fata, burnoutul este acest demon nebun care ia controlul asupra vietii noastre si vine cu cea mai rapida si eficienta explicatie pentru tot ce nu functioneaza in stilul nostru de viata. Ca orice trend, porneste de la o realitate concreta, insa devine mai mare decat propria-i palarie.  

 

Influencers, data, podcast, bugete

Influencers – se cerne situatia. Cine livreaza, pe demonstrate, va trai si va prospera, cine nu, va muri, mai repede sau mai incet. Adica vom avea influenceri din ce in ce mai putini, dar din ce in ce mai bogati – cine stie sa livreze pe brief si pe obiectiv e pe drumul spre green nirvana.

Big/small data – schimbare de intelegere: no more big or small data – just data.

Podcast – dadadaaaa. Schimbarea e ca va creste audienta. Alt trend in curs de consacrare - la noi, ca in alte colturi ale lumii e stil de viata direct.

Bugete – vor creste (da, e wishful thinking; eu doar imi doresc sa nu scada, ca nu mai au unde…)

 

Trenduri din afara

Chiar nu imi vine in minte ceva despre care sa pot zice ca nu a ajuns in Romania, punct (exceptand poate inovatiile tehnologice supercalifragelistice). Dar pot identifica cateva care, chiar daca au ajuns, macar si cu titlu informational, nu sunt (inca) trends. Organigramele flat(ter), spre exemplu, structurile mai putin ierarhice sau ierarhizate, care simplifica procesele si accelereaza reactiile companiilor, eliminand multe functii de tip middle man. Sau smart home-ing – constuirea unui ecosistem acasa prin care sa ne simplificam viata cu ajutorul device-urile guvernate prin aplicatii de tot felul. Sau pur si simplu viata fara cash.

 

Civil media

Recunosc ca aici l-am intrebat pe Google ce e cu civil media. Si m-am lamurit, stiam ce e, dar nu stiam cum se cheama... asadar, civil media nu e un fenomen, e o sintagma care defineste vocea din ce in ce mai puternica a audientelor in relatia cu brandurile, o materializare a unei situatii ce se aprofundeaza de ani – comunicarea bidirectionala in locul monologului, alimentata de fragmentarea si diversificarea mijloacelor de comunicare si, bineinteles, de mutarea unei importante bucati din viata noastra in digital, unde ne construim comunitatile pe modelul offline.

E o bucurie sa vezi si la noi incercarile autentice – unele mai putin fericite, ce-i drept, dar prin exercitiu ne perfectionam – ale brandurilor de a activa acest civil media. Mai delicata este situatia celor care nu inteleg ca acest civil media nu e portavoce, ci organism – acelora le recomand sa isi asume shiftul de putere de la brand la comunitate si sa invete sa mai ia piciorul de pe minge, daca vor sa ramana in joc.

 

Colegi din generatia Z

Ii astept cu maxima curiozitate. In aproooaaaape 17 ani pe caii marcomului am lucrat cu X, cu Y si cu millenialii mei bipolari. Ba un pic si cu baby boomers chiar. Si am constatat ca istoria se repeta din doi in doi, dupa cum am fost crescuti si, bineinteles, dupa tot contextul sistemic in care am evoluat. Nu definesc retete si recunosc exceptiile ca parte din regula, insa regula asta este. Ca atare, ma astept ca generatia Z sa aduca nu doar sharpness-ul pe care il preconizam cu totii, tradus intr-o reactie mult mai rapida la stimulii pietei si o intelegere intuitiva a fenomenelor din jur, ci si responsabilitate, vointa si ambitia de a construi ceva dincolo de ei.  

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Dosare editoriale

Companii

Branduri

Oameni

Subiecte

Sectiune



Branded


Related