![[Trenduri 2020] Roxana Ionescu: Vremea micro și mid influencerilor care sunt doar influenceri se apropie de sfârșit](https://media.iqads.ro/2020/03/roxana-ionescu-digital-director-golin-cover-850.jpg)
2020 este anul în care vom simți tot mai mult impactul big data, al inteligenței artificiale, al comunicării transparente de brand și al soluțiilor la problemele de mediu, crede Roxana Ionescu, Digital Director, Golin. Pe de altă parte, cele peste 150 de podcasturi locale pot face din anul 2020, anul podcasturilor. Dar cel mai mult în acest an, Roxana mizează pe TikTok:
”Aplicația vine cu soluții noi de divertisment față de platformele existente, e deja folosită masiv de influenceri și capătă utilizatori în ritm accelerat, nu doar în rândul Generațiilor Alpha și Z, ci chiar și în rândul Millenials și a Generației X.”
În privința influencerilor, Roxana e de părere că brandurile vor căuta mai mult lideri de opinie relevanți pe anumit domeniu, care își pot gira credibilitatea cu cariera lor, iar în privința trendurilor de afară, amintește de chat bots bazați pe A.I., respectiv „natural language processing”, care la noi ar fi greu de implementat, din cauza modului în care textele trimise de utilizatori sunt scrise.
Mai departe, am discutat despre cât contează un an în economia unui trend, despre bugetele care merg către digital și video, și despre conectarea generației Z la problemele sociale.
Cum se nasc trendurile?
Un trend are nevoie de trei componente principale: o nevoie pe care să o satisfacă, un creator și un influențator. Aceste trei elemente trebuie să coexiste și să fie interdependente pentru ca trendul să funcționeze. Există multe idei care sunt create de-a lungul timpului, dar dacă acestea nu suplinesc o anumită nevoie pe care un anumit public o are într-un anumit moment, ele nu vor fi preluate. Sau pot veni în întâmpinarea unor nevoi, dar dacă nu există un factor care să le genereze popularitate, să le ducă în rândul early majority, din nou, aceste idei nu vor deveni trenduri. Google+ nu oferea cu adevărat nimic autentic și nu venea în întâmpinarea nici unei nevoi noi față de Facebook. Instagram, în schimb, valida utilizatorii în dorința lor de a se simți, măcar pentru câteva ore, creatori de conținut valoros, popular, artistic și totodată oferea un safe space celor care voiau să-și evite comunitatea mult prea diversă de pe Facebook.
Momentul în care o idee este deja preluată de mai mulți „early adopters”, deja putem vorbi de un trend, iar când acesta se răspândește spre „early majority”, putem spune că au devenit independente și universale. În stadiul de „late majority”, nu mai sunt trenduri, devin o normalitate.
Un an contează mult în economia unui trend. Într-un an, acesta se poate răspândi semnificativ și, dacă rezistă unui an, putem spune că a câștigat proba timpului, că este un trend care va câștiga tracțiune masivă în rândul unei populații mai numeroase. Însă ce e, de asemenea, important de menționat este că uneori un trend are la rândul său nevoie să se reîmprospăteze constant pentru a menține interesul audienței captate deja și pentru a atrage noi utilizatori. Primul exemplu care îmi vine în minte aici este Instagram stories, care într-un an a crescut semnificativ ca număr de utilizatori, dar care totodată lansa câte o nouă funcționalitate odată la câteva luni.
Trenduri în 2020
2020 este anul în care vom simți tot mai mult impactul big data, al inteligenței artificiale, al comunicării transparente de brand și al soluțiilor la problemele de mediu. De aici, vom vedea trenduri noi la nivelul pieței muncii: redefinirea rolurilor în companii și a criteriilor de recrutare, schimbări la nivel de program de lucru, presiune din partea angajaților și a potențialilor angajați în responsabilizarea socială și mai ales față de mediu a corporațiilor. Și desigur că toate acestea influențează și activitățile în sine din domeniul comunicării: tool-uri tot mai automatizate, soluții de A.I. pentru creare de conținut și campanii de media mai eficiente, comunicare mai autentică și concentrată pe „brand purpose”.
Anul 2020 va fi al…
Aș alege să spun că 2020 este anul Tik Tok în piețe emergente, precum România. Aplicația vine cu soluții noi de divertisment față de platformele existente, e deja folosită masiv de influenceri și capătă utilizatori în ritm accelerat, nu doar în rândul Generațiilor Alpha și Z, ci chiar și în rândul Millenials și a Generației X. Acesta e punctul de cotitură reprezentativ care face aplicația să fie aplicația anului 2020.
Estimez, de asemenea, nu doar că Instagram va crește foarte mult ca număr de utilizatori de stories, dar și că IGTV va prinde mai mult avânt. Am observat că Instagram implementează tot mai multe soluții ca să redirecționeze utilizatorii spre IGTV și că rezultatele se văd.
Nu în ultimul rând, va fi anul podcasturilor, în sfârșit, și în România. Am ajuns la peste 150 de podcasturi locale și există soluții prin care le putem găsi cu ușurință și prin care putem cumpăra/vinde publicitate în timpul lor. Într-o societate în care suntem tot mai mult în deplasare (de la clasicele mașini la tot mai popularele trotinete electrice), în care nevoia de a absorbi informații e tot mai mare și în care multitaskingul și bifarea unui număr cât mai mare de activități pe zi a ajuns la stadiul de presiune socială, nu mai avem timpi morți, iar podcasturile răspund perfect acestui context.
Am scris mult despre acest trend în ascensiune încă de la începutul anului 2019, în ediția Digital Recap pe care am publicat-o în februarie, iar câteva luni mai târziu coordonam proiecte de branded content în podcasts pentru unii dintre clienții noștri. În decembrie 2019, l-am implicat pe Iulian Tănase în campania Mobile Kids, realizată de Mercedes-Benz în parteneriat cu Salvați Copiii, cu scopul de a promova regulile de circulație în rândul copiilor cu vârste între 8 și 12 ani. A rezultat un podcast foarte simpatic și pe alocuri fantezist, în care Iulian a discutat împreună cu copiii lui despre aceste reguli. Am continuat să lucrăm cu Iulian și pentru BRD, ocazie cu care am povestit despre Noaptea Ideilor și subiectele dezbătute acolo: cum poate salva arta mediul înconjurător și cum arată viața în care oamenii și roboții încep tot mai mult să coabiteze.
Eco, egalitate de gen, GDPR, încălzirea globală
Estimez că vom fi parte din niște schimbări pozitive în această sferă. Subiectele au ajuns deja la un nivel la care aproape oricine se lovește de ele, fie că este interesat sau nu. Iar acest lucru îi va face pe oameni tot mai conștienți de problemele de mediu, de privacy și incluziune și astfel cu un discernământ mai mare în luarea deciziilor atunci când cumpără un produs, se angajează într-o anumită companie sau merg la vot. Totodată, Generațiile Z și Alpha, pentru că trăiesc și sunt influențați în mod direct de aceste schimbări sociale, sunt mult mai aware și mai vocali decât generațiile precedente; și cum ei sunt viitori decidenți ai vremurilor noastre, cu atât mai mult vom vedea niște schimbări pozitive la nivel social.
Implicarea brandurilor în politic
Vom vedea mai multe branduri care se vor implica în încurajarea publicului să meargă la vot. Am observat o creștere a implicării lor în ultimul an și cred că e un trend ascendent. Anul trecut noi i-am salutat alături de Pepsi pe cei care „nu stau acasă duminica aceasta”. Alegerile au devenit un subiect tot mai important pe ordinea de zi, prezența românilor la vot e semnificativ mai mică prin comparație cu alți ani, iar companiile private și brandurile sunt tot mai conștiente de puterea lor de a încuraja atitudinea civică.
Burnout-ul în România
Problema burnoutului în rândul angajaților e un subiect care se discută și în România. La nivel internațional, am observat că încep să se reglementeze soluții concrete pentru combaterea sa și estimez că multinaționalele prezente la noi în țară le vor adopta și ele în curând.
Influencers, big/small data, bugete
Vremea micro și mid influencerilor care sunt doar influenceri se apropie de sfârșit. Brandurile își doresc tot mai mult să aibă alături lideri de opinie tot mai relevanți pe un anumit domeniu, care și-au dovedit profesionalismul printr-o carieră puternică și de durată și care și-au căpătat popularitatea în primul rând prin prisma jobului. Oameni credibili și cu o imagine curată, care pot aduce beneficii vizibile la nivel de awareness și transfer de imagine. Se acordă o atenție tot mai mare (atât din partea platformelor de social media, cât și a specialiștilor în comunicare) influencerilor fake, fanbase-urilor crescute artificial, engagementului irelevant, lipsei de transparență și lipsei de etică.
Big data va deveni tot mai relevant în piață. Datele au devenit cea mai valoroasă „monedă”, iar răspândirea tool-urilor de inteligență artificială ne va ajuta tot mai mult să le prelucrăm și să obținem insighturi relevante. Puteți citi mai multe despre subiect într-un articol detaliat pe care l-am scris pentru Digital Recap 2020, un anuar al trendurilor din domeniu pe care îl realizăm la Golin împreună cu bloggerul Alex Ciucă.
Cât despre bugete, balanța se înclină tot mai mult spre digital și investiții în video. Lucruri care deja în afară se întâmplau deja de foarte mulți ani, într-un mod firesc, de altfel, și care au devenit tot mai vizibile și la nivel local în special în 2019. Briefurile pe care le primim în agenție cer tot mai des campanii digital first/digital core, chiar și pentru cele mai corporate branduri.
Trenduri din afară
Afară există deja chat bots bazați pe A.I. care au înlocuit complet zona de community management, în special pe domenii financiar-bancare. Aceștia sunt mult mai performanți decât cei care existau înainte pentru că folosesc „natural language processing”, o ramură a inteligenței artificiale prin care limbajul uman poate fi înțeles mult mai bine. În România e mult mai dificil de implementat acest lucru pe social media, pe audiențe mainstream, pentru că sunt multe provocări din punct de vedere al modului în care textele trimise de utilizatori sunt scrise.
Civil media
Desigur. Cred că niște exemple foarte bune sunt Geeks for Democracy, Declic, Inclusiv sau Casa Bună, fiecare pornind de la comunități online coagulate în jurul acelorași scopuri și dorințe de a aduce o schimbare și care acum aduc laolaltă mii de oameni. Iar acest lucru dă curaj și altor noi comunități de a se forma. Brandurile devin tot mai implicate la nivel social, presiunea în domenii precum mediu înconjurător sau alegeri e tot mai mare, iar civil media sunt o resursă la care brandurile pot apela în demersurile lor de a contribui la schimbare într-un mod relevant.
Colegi din generația Z
Generația Z va aduce schimbări fără precedent în industrie. Vorbeam mai sus de conectarea lor la probleme sociale și de mediu într-un mod mai puternic decât generațiile anterioare și la faptul că sunt vocali în exprimarea părerilor lor. Sunt independenți, dornici de a experimenta, dar și indeciși în fața unei multitudini de alegeri pe care nici o altă generație nu a mai trăit-o vreodată (libertate de mobilitate cross-borders, diversitate foarte mare de joburi, opțiuni nenumărate de hobbies și de activități sociale, soluții nenumărate de comunicare). Adăugăm aici faptul că sunt „digital natives” și comunică preponderent digital și devine clar că sunt o voce foarte puternică, pe care brandurile o au în vedere în comunicarea lor.
Mulți reprezentanți ai Gen Z au ieșit deja de pe băncile facultăților, au primele lor joburi și oricum au un nivel de trai mai ridicat decât generațiile anterioare, pe fondul unei dezvoltări economice pe plan local. Sunt deci relevanți pentru branduri ca putere de cumpărare, la momentul prezent. Este un impact care deja are loc și pe care desigur că îl vom vedea amplificat în anii ce urmează.
Am deja colegi din Generația Z, echipa Bridge din Golin include un număr semnificativ de astfel de tineri, care se implică zi de zi în campaniile pe care le facem, cu insight-uri fresh & cu idei.
