[Trenduri 2020] Andreea Dinescu: Nu cred că trebuia să așteptăm anul 2020 pentru a vorbi despre burnout

Consumatorii au început să conștientizeze miza oferirii datelor personale către branduri și așteaptă în schimb produse și experiențe digitale personalizate, subliniază Andreea Dinescu, Managing Director Profero. În același timp, ea vorbește despre căutările vizuale în contextul achiziției produselor și serviciilor care pot fi probate în mediul digital, reinventarea zonei de audio prin integrarea de voice assistants în produse (Alexa) și noul tip de shopping automatizat, atât în online, cât și în offline (Amazon Go).

Perspectiva ei asupra trendurilor constă în matchingul dintre o nevoie a consumatorului și o soluție universal valabilă. Astfel, toate trendurile devin valide și:

”Atât timp cât trendul răspunde unei nevoi, nu cred că există trenduri enervante, ci doar nevoi „mărunte” satisfacute poate prea facil și superficial.”

Cât despre burnout, Andreea consideră că pe lângă un volum mare și intens de muncă desfășurat pe perioade lungi de timp, care conduce la epuizare cronică, fizică și psihică, o altă cauză poate fi specificul intrinsec al work-ului prestat, repetabilitatea și predictibilitatea percepute ale task-urilor pe termen lung. Despre ce soluții vede aici, despre migrația de la influencers către micro-influencers pe criterii de relevanță și autenticitate, și despre data at the core of the product, în continuare, în rândurile de mai jos.

Cum se nasc trendurile

Trendurile se nasc la intersecția dintre o nevoie implicită sau explicită, conștientizată sau nu și o soluție universal valabilă, smart și simplă, care vine în întâmpinarea acestei nevoi. Cu cât matching-ul între nevoie și soluție este mai fin și mai natural, cu atât trendul explodează mai repede și ajunge mai rapid în zona de mainstream, se comoditizează (n.r. - o stare de fapt în care are loc transformarea lucrurilor în produse nediferenţiate de alte mărci). În digital vedem acest proces cu mult mai accelerat, iar lucruri care acum 3-4 ani erau încadrate la categoria emerging trends, astăzi au depășit deja tipping point-ul și fac parte din peisajul must have.

Trenduri în 2020

La finalul anului trecut, în cadrul evenimentului nostru BOLD, am studiat cele mai importante trenduri digitale și le-am validat pentru piața din Romania, împreună cu partenerii noștri de la iSense Solutions, din punct de vedere al deschiderii culturale și al accesului la tehnologie. Un prim trend se referă la importanța crescândă a căutărilor vizuale, inclusiv din perspectiva achiziției produselor și serviciilor. Astăzi, din ce în ce mai multe branduri fac posibilă consumatorilor „probarea” produselor în mediul digital, în special prin intermediul tehnologiei de realitate augmentată, dar nu numai.

Apoi, asistăm la reinventarea zonei de audio prin integrarea de voice assistants în produse. Aceasta vine în întâmpinarea nevoii de mobilitate a consumatorilor, prin crearea de experiențe care simulează interacțiunea umană, iar exemplele sunt multiple și au în centru în principal produse software de tipul Google Assistant, Alexa sau Siri.

Vedem de asemenea și tranziția către un nou tip de shopping, de data aceasta automatizat, atât în online, cât și în offline. Brandurile încearcă să creeze experiențe de cumpărare din ce în ce mai frictionless prin aplicații care simplifică atât procesul de achiziție, cât și pe cel de plată, iar poate cel mai cunoscut exemplu este conceptul Amazon Go, dezvoltat în Statele Unite și în UK.

În urma conștientizării de către consumatori a importanței oferirii datelor personale către branduri, aceștia așteaptă în schimb atât produse personalizate, cât și experiențe digitale tailor-made. Există, așadar, investiții semnificative în dezvoltarea de servicii smart personalizate care au la bază algoritmi de machine learning bazați pe istoric și pe datele personale oferite. Nu în ultimul rand, observăm un trend care plasează experiența digitală ca mod de implicare în societate. Brandurile identifică diverse cauze sociale la care se raliază prin dezvoltarea de tactici și activări pe teritoriul respectiv, prin intermediul experiențelor digitale și, uneori, chiar în detrimentul business-ului, dar spre beneficiul consumatorului. Mă refer, de exemplu, la aplicații care contorizează timpul petrecut pe rețele sociale pentru combaterea depresiei, aplicații care identifică tulburări alimentare pentru a le recomanda utilizatorilor serviciile medicale etc.

Anul 2020 va fi al…

Sper ca sintagma să includă nu doar cuvântul „sustenabilitate”, dar și acțiunea concretă din spatele conceptului. Astăzi nu mai putem ignora pur și simplu environment-ul global și nu mai putem menține acțiunea doar la nivel de conștientizare, fiind nevoie de o reacție concretă, granulară și continuă la nivelul fiecărui individ. Nu știu dacă va fi suficient pentru a contrabalansa lipsa de reacție concretă și consistentă de la nivel macro, dar cred că e singura alternativă care poate mișca și activa real pârghiile macro.

Cel mai enervant trend din 2019

Atât timp cât trendul răspunde unei nevoi, nu cred că există trenduri enervante, ci doar nevoi „mărunte” satisfacute poate prea facil și superficial.

Eco, egalitate de gen, GDPR, încălzirea globală

Într-adevar, este corect spus că s-a vorbit mult și awareness-ul pe zona responsabilității sociale a crescut si a pătruns ceva mai adânc în conștiința populației. Cu toate astea, simt că aceste lucruri au permeat probabil mai degrabă în zona clasei de mijloc, în timp ce, pentru restul, reprezintă doar discuții despre probleme percepute ca fiind îndepărtate, neclare și care nu au nevoie de o reacție imediată, la nivelul fiecărui individ. Sper ca 2020 să aducă o accelerare în conștientizarea gradului de urgență a problemelor globale si a necesității schimbării de mentalitate, dar și soluții concrete, cu adevarat implementabile, dublate de o infrastructură care să facă posibile și semnificative aceste acțiuni individuale.

Implicarea brandurilor in politic

Este posibil să vedem implicare din partea brandurilor într-o zonă principială, care ține mai mult de educare și de încurajare a manifestării spiritului civic. Mă aștept mult mai puțin, sau chiar deloc, să văd poziții tranșante și divizatoare în posibila comunicare a brandurilor pe această temă.

Burnout-ul în România

Nu cred că trebuia să așteptăm anul 2020 pentru a vorbi despre burnout, căci este un subiect care se află deja pe agenda angajaților și a angajatorilor de câțiva ani și care transcende inclusiv către comunicarea de brand și chiar de produs în diverse forme și cu diferite soluții. Din punctul meu de vedere, burnout-ul are două cauze principale, iar fiecare în parte are nevoie de un tratament diferit.

Pe de-o parte, poate fi cauzat de un volum mare și intens de muncă desfășurat pe perioade lungi de timp, care conduce la epuizare cronică, fizică și psihică, iar rezolvarea acestui aspect stă în primul rând în grija angajatorului. De exemplu, în Lowe Group, avem de mai mulți ani concepte precum „Light Friday” sau „sabatic”, care au rolul de a adresa calitatea echilibrului work & life. Pe de altă parte, pentru mine, burnout-ul poate fi cauzat de specificul intrinsec al work-ului prestat, de repetabilitatea și predictibilitatea percepute ale task-urilor pe termen lung, iar în cazul acesta soluția cred că stă mai mult în zona de self motivation și în capacitatea de a urmări cu perseverență scopuri personale importante pe perioade de timp medii și lungi.

Influencers, big/small data, podcast, bugete

Cred în continuarea migrației de la influencers către micro-influencers pe criterii de relevanță și autenticitate, cred că nu există o altă opțiune în afară de data at the core of the product, mă bucură răspândirea podcasturilor, cel puțin pe anumite nișe și văd bugetele în relație directă și proporțională cu eficiența rezultatelor pe care le produc.

Trenduri din afară

Îmi doresc foarte tare să văd și la noi o prezență și o dezvoltare mai accelerată a zonei de Artificial Inteligence, atât la nivel de produs sau serviciu, cât și în ceea ce privește comunicarea. Cred că avem mare parte din premisele necesare, cu siguranță la nivel tehnic și de implementare, dar și un lag la nivel de înțelegere a beneficiilor pe termen mediu și lung și mai ales la nivel de conștientizare a impactului în business.

Colegi din generația Z

Începem să avem deja această generație la birou și cred că premisele sunt pozitive și m-aș bucura să se confirme în următorii ani, pe măsură ce vom avea din ce în ce mai mulți colegi foarte tineri. Dacă ar fi să încerc o scurtă descriere, aș vorbi în jurul entuziasmului, al deschiderii de mentalități și al unei bune pregătiri academice, toate dublate de energie și pozitivism și așezate sub o mare umbrelă de creativitate și libertate asumată în toate formele ei.