[Trenduri 2020] Ciprian Susanu: Adopția unui trend înseamnă apartenența la un grup. Reprezintă modul în care oamenii interacționează și se acceptă

Adopția unui trend înseamnă apartenența la un grup, crede Ciprian Susanu, Owner & General Manager, DareDigital, și implică nevoia psihologică de acceptare. Validarea unui trend e sinonimă cu integrarea lui în pop-culture, prin mediile digitale, iar uneori catalizatorul este FOMO.

Printre trendurile anului, Ciprian numără social media wellness, dark social, private networks și augmented reality, dar consideră 2020 un upgrade în calitatea conținutului de orice tip.

"Totodată estimez o creștere a ponderii alocării bugetelor de marketing în YouTube, automatizarea la un nivel mai amplu a campaniilor în Google Ads și dezvoltarea Instagram ca un canal de ecommerce."

În continuare, Ciprian a abordat subiectul podcasturilor și a amintit de Thinkdigital Podcast Network, burnout-ul și cei 23% dintre angajați care spun că se simt burnout la job des sau întotdeauna, din Studiul Gallup, și bariera dintre generații cu privire la responsabilitate socială, care va fi diminuată sau chiar înlăturată.

Cum se nasc trendurile

Consider că trendurile sunt mai degrabă un fenomen sau un proces social. Asta înseamnă că, odată ce schimbările într-o anumită direcție sunt adoptate de o masă critică, acestea câștigă awareness. Momentul important pentru acceptarea acestora ca trend este momentul în care sunt încorporate în psihicul publicului.  

De obicei, trendurile care sunt adoptate la scară largă au niște factori în comun: distribuția la locul potrivit, timpul potrivit, momentul potrivit și către oamenii potriviți. Ele sunt determinate de gust și stil și sunt stabilite pentru o anumită perioadă de timp, datorită percepției de sentiment colectiv pe care o creează.  

Trendurile există și se formează printr-un ciclu constant de inovație. Ele reprezintă modul în care oamenii interacționează între ei și se acceptă reciproc. Oamenii devin preocupați de tendințe și acestea dobândesc rapid tracțiune, cum e natural, pentru că adopția unui trend înseamnă apartenența la un grup. Sociologic și psihologic vorbind, acest comportament este corelat cu nevoia nativ umană de acceptare.

Internetul a democratizat trendurile și a contribuit la caracterul lor universal, facilitând conectarea la pop culture, care prin natura sa a accelerat adopția la scară largă. Iar Social Media este canalul care ajută la diseminarea ideilor și augmentează efectul de FOMO.

But there’s a catch: Așa cum social media permite dezvoltarea și răspândirea cu rapiditate a trendurilor, tot social media este canalul care reduce longevitatea lor și etichetează unele dintre acestea drept „mofturi” pe termen scurt.  

Trenduri în 2020

Cum am spus și în articolul de trends pe care îl pregătesc în fiecare an, consider că se vor dezvolta în continuare tendințele deja cunoscute precum social media wellness, dark social și private networks, augmented reality. Vom avea un număr tot mai mare de podcast-uri și un volum mai mare de reclame audio pe Spotify.

Totodată estimez o creștere a ponderii alocării bugetelor de marketing în YouTube, automatizarea la un nivel mai amplu a campaniilor în Google Ads și dezvoltarea Instagram ca un canal de ecommerce.

Cele mai vizibile trenduri vor fi însă generate de creșterea evidentă a TikTok și estimez că vom avea un număr de 30-40 de brand-uri mari care vor face campanii utilizând acest canal. Prevăd și că vor apărea tot mai mulți virtual influencers și prevăd o evoluție a fenomenului deepfake care poate avea consecințe semnificative la nivel macro.

Referitor la trendurile care mi-ar plăcea să dispară, așa cum menționam la întrebarea anterioară, cele care se dovedesc în final a fi mofturi pe termen scurt.

Anul 2020 va fi al…

2020 va fi anul conținutului de calitate în digital – fie că vorbim despre seriale, despre conținutul creat de virtual influencers, despre filtre de augmented reality sau de creșterea în amploare a fenomenului deepfake.

Consider că aceste trenduri sunt deja adoptate sau în proces de integrare de un număr tot mai mare de oameni și că vor fi adoptate la scară largă într-un timp scurt.

Practic, au în comun acei factori care să le permită încadrarea în mentalul colectiv ca tendințe – apar și se manifestă la locul potrivit, timpul potrivit, momentul potrivit și către un public receptiv la acestea, contribuind totodată la sentimentul de apartenență la grup. 

Cel mai enervant trend din 2019

Având în vedere că tendințele se dezvoltă tocmai pentru a răspunde la nevoia publicului de a fi parte dintr-un grup, nu pot clasa un anumit trend ca fiind enervant.

Pot spune că au existat trenduri care nu au adus beneficii în pop culture și nici celor care le-au adoptat, prin prisma faptului că au pornit exclusiv dintr-o zonă de a fi cool sau dintr-o nevoie declarativă de statut și nu din una de promovare a unor valori reale.

Eco, egalitate de gen, GDPR, încălzirea globală

Să ne amintim de Greta Thunberg, activista de 17 ani care a dat startul unei mișcări deja globale. La finalul anului 2019 a fost numită Person of the Year de către revista TIME. Și chiar zilele trecute am citit că BBC pregătește un serial care va documenta activitățile acesteia și campaniile pe care le desfășoară cu privire la climate change. Inclusiv Hulu pregătește un documentar despre viața ei, care va apărea în 2020.

Anul acesta va fi anul în care cauzele sociale vor dobândi tot mai mult awareness, atât la nivel individual cât și la nivel colectiv și în rândul brandurilor și totodată, bariera dintre generații cu privire la responsabilitate socială va fi diminuată sau chiar înlăturată.

Implicarea brandurilor în politic

În 2019 brandurile au făcut pași în direcția inițiativelor de a lua poziții politice sau civice, însă mai mult nivel declarativ și mai puțin ca acțiuni concrete. Adică s-au implicat mai mult la nivel de comunicare decât în ceea ce privește implementarea de activități concrete. Nu consider că vor fi schimbări majore în direcția de acțiune nici în 2020.

Burnout-ul în România

Studiul Gallup pe care îl menționezi arată că 23% dintre angajați spun că se simt burnout la job des sau întotdeauna și în plus 44% spun că se simt burnout uneori.

Există câteva elemente care contribuie la apariția acestui sindrom (pe care mulți dintre noi deja îl consideră o boală), printre care putem enumera așteptări sau task-uri neclar stabilite sau comunicate, un gap mare între misiunea companiei și valorile cu care rezonează angajatul, lipsa de resurse pentru a-și îndeplini jobul, extreme în ritmul activităților de zi cu zi sau lipsa factorului decizional.

În companiile din România, elementele menționate mai sus sunt destul de frecvente, însă cred că și brandurile devin tot mai atente la wellbeing-ul angajaților și se implică în organizarea de sesiuni sau coaching care să-i țină departe de burnout.

Orice mediu de work hipercompetitiv, în care oamenii ajung să fie insuficient recompensați sau nu se simt stimulați și factorul de stres este în creștere poate duce în final la burnout.

Și din acest motiv am dezvoltat ecosistemul de parteneri Dare Digital - consider că mediul și atmosfera de lucru, accesul la resurse de calitate, gradul de senioritate al echipei și remunerația pe măsură contribuie mult la performanțe, fapt dovedit și de rezultatele agenției după mai bine de un an de lucru în acest sistem.

Influencers, big/small data, podcast, bugete

Numărul de podcasturi la nivel național va crește în acest an, putem observa un trend în această direcție și prin prisma lansării Thinkdigital Podcast Network.

Estimez că podcasturile vor deveni un mediu de advertising tot mai favorizat de companii prin prisma activărilor de brand smart, potrivite acestui mediu încă nișat în România.

Trenduri din afară

Virtual influencers și deepfake, dar estimez că vor ajunge începând cu anul 2020. Deși adopția trendurilor în România nu mai este atât de diferită ca în vest, un mic delay este de înțeles.

Civil media

Fenomenul de civil media susține și contribuie mai mult la credibilitatea brandurilor pentru că aceste comunități online mici sunt formate mai degrabă din real people care au influență și nu din influencers deja cunoscuți care nu mai au același nivel de trustworthiness în rândul publicului, mai ales când e vorba de generația Z, de exemplu.

Colegi din generația Z

Având în vedere că deja majoritatea brandurilor au ca target group si Gen Z, aș spune că suntem more than ready și că abia îi așteptăm.