[fresh x design] Ana Oarga & Răzvan Burciu: Design-ul devine un instrument strategic de business. Nu se rezumă doar la "making things look good"

Anei îi plac diversitatea și culorile turbate, mindsetul lui Răzvan se învârte în jurul lui ”Ce ar fi dacă?” și crede că cel mai teribil loc din lume e propria zona de comfort. Un punct bun de întâlnire pentru o agenție de design. Ea a venit cu 7 ani experiență în tech, el cu peste 7 ani de experienta in UX si product design și împreună au pus bazele Just Mad, o agenție de consultanță și training în zona de product strategy și design, având clienți de toate mărimile, de la start-up-uri la companii ca UiPath, Freeletics si grupul Banca Transilvania.

Cum au început drumurile în design ale Anei Oarga și ale lui Razvan Burciu, unde s-au intersectat ele, în ce fel s-a schimbat domeniul în ultimii ani și care sunt transformările care au loc în prezent? Povestesc chiar ei, după cum urmează. 

Drumul spre design

Ana: Cu toate ca practic design de aproape 3 ani, nu am inceput ca majoritatea designerilor din ziua de azi, si anume "piratand" o versiune de Photoshop acum 7 ani (vezi Razvan mai jos). Background-ul meu este in zona de product management, iar prin intermediul meseriei, am interactionat tangential cu diferiti designeri. Tranzitia mea a inceput dupa ce am lucrat la propiul startup impreuna cu Razvan. Prin intermediul acelui proiect am aprofundat lumea design-ului si importanta sa. 

Razvan: Mereu am fost fascinat de potențialul de creație al oamenilor. Să faci ceva din nimic mi se părea o treabă incredibila, și de aici atracția de mic față de arhitectura și design care m-a determinat să încep să iau ore de desen. Acolo cred că s-a produs click-ul, când mi-am dat seama că pe bucata aia de hârtie pot să fac orice.

Având acest skillset dobândit de la desen și fiind printre generațiile care la 11-12 ani aveam deja calculator, am ajuns să mă joc în Paint și eventual să descopăr Photoshop unde mi-am pierdut câteva veri bune încercând să îi învăț mecanismele. Ca și copil al internetului, dintr-o căutare în alta am ajuns să realizez că unii oameni reușesc să facă o cariera din joaca asta pe un canvas digital, și așa am început să aplic la job-uri online. Ai mei nu înțelegeau ce fac toată ziua lipit de monitor: abordam diferite tipuri de design, de la graphic la packaging la web design, aplicând la N proiecte. Pe la 15 ani am făcut primii bani pe platformele de freelancing, și eram din ce în ce mai motivat să continui pe calea asta.

Cel mai important an pentru mine a fost 2012, când am decis să renunț la planurile de a fi arhitect, în schimbul unei cariere în user experince design. Era ramura design-ului digital care m-a atras cel mai mult, fiind cea care combina inovația, cu tehnologia și psihologia umană. A fost și anul în care, împreună cu o mână de colegi de liceu, am construit primul nostru "startup". A fost una dintre cele mai importante momente din cariera mea, în care am înțeles pe deplin ce înseamnă empatia în design și cât de important e să fii user-centered. Într-un final, tehnologia a fost vândută, iar noi ca echipă am evoluat într-o agenție de design și development.

Schimbările prin care a trecut domeniul în România

Răzvan: Era foarte greu să explic lumii cu ce mă ocup. Când le spuneam oamenilor că fac design, instant se gândeau la haine și interioare. A fost greu sa gesesc oameni care sa-mi impartaseasca pasiunea pentru UX design, iar resursele de invatare erau limitate si sporadice pe atunci. Aveam cateva carti, un podcast si Design Thinking. Marea majoritate a clientilor o gaseam in afara, si lucram ca freelancer sau consultant. Acum, sunt sute de resurse de invatare online, comunitati si cursuri specializate.

Ana: Pentru mine a fost foarte usor sa fac aceasta tranzitie, avand in vedere numarul resurselor disponibile atat online cat si offline. In schimb, cea mai mare schimbare nu s-a intamplat neaparat la nivel de skill-uri tehnice, cat schimbarea mentalitatii mele in ceea ce priveste dezvoltarea unui produs. M-am indragostit din ziua unu de Design Thinking, metologie pe care o aplic de fiecare data la orice proiect.

Avand in vedere ca am facut tranzitia doar acum 3 ani, pot spune ca nu am vazut schimbari majore, insa am observat o schimbare in rolul designerului (nomenclatura + responsabilitati). Daca acum cativa ani se vorbea doar de UX Designer, acum avem mult mai multe roluri disponibile, care presupun o specializare: Product Designer, Interaction Designer, Motion Designer, UX Researcher, UX Prototyper, etc.

Învățături

Ana & Razvan: Ok, de unde sa începem? Cred ca ar merita un articol dedicat doar acestui topic :) Fiecare etapa prin care am trecut si-a lasat amprenta cu cateva invataturi cheie, insa vom incerca sa le sumarizam pe cele mai importante:

- Intelege ca TU nu esti utilizatorul - stai de vorba cu potentialii utilizatori si asculta cu ce probleme se confrunta. Empatia față de oameni e pe departe cea mai valoroasă trăsătură pe care am dobândit-o. Iti permite să iesi din bula existenței tale pentru o anumita perioada de timp și iti oferit o alta perspectiva asupra lucrurilor

- Argumentarea deciziilor si comunicare - trebuie sa inveti sa-ti argumentezi fiecare decizie de design cu argumente solide. Daca munca ta este subiectiva, la fel vei fi perceput(a) si tu.

- Foloseste-te de date - majoritatea designerilor nu se incumeta sa inteleaga analytics pentru a urmarii impactul muncii lor. In momentul in care poti sa demostrezi in cifre impactul muncii tale asupra business-ului, vei observa cum dintr-o data vei deveni indispensabil.

- Intelege etapele prin care trece un produs - obiectivele produsului se schimba in functie de fiecare etapa (validation → traction → transition → growth) iar deciziile de design trebuie sa suporte aceste obiective.

- Invata sa facilitezi workshop-uri - probabil cel mai important skill pe care l-am dobandit de-a lungul meseriei este acela de a facilita worshop-uri (atat remote cat si on-site)

- Intelege ca design-ul este puntea dintre nevoile utilizatorilor si a business-ului. Majoritatea designerilor sunt experti in a intelege utilizatorul, insa foarte putini pot intelege cu adevarat valoare pe care o aduc business-ului.

- Am învățat că e important sa faci ceea ce îți place, și cum asta îți influențează energia pe termen lung, nu doar ție dar toturor celor din jurul tău

- Am invatat ca e ok sa deviezi de la mainstream, sa uiti de reguli si sa experimentezi. De acolo rasar cele mai bune idei

- Am invatat ca poti sa-ti antrenezi "muschiul" creativ prin exercitii, la fel cum faci la sala pentru ceilalti muschi.

Designul în 2020

Ana & Razvan: Design-ul devine un instrument strategic de business. Nu se rezumă doar la "making things look good". Ca și UX designeri, vom avea un rol important în a balansa nevoie utilizatorilor și obiectivele de business. Din ce în ce mai multe companii își dau seama de importanta design-ului de calitate și cum poate afecta percepția, adoptia, interactiunea si retentia produsului/serviciului oferit. Design-ul devine un avantaj competitiv. Aceasta schimbare de paradigma determina un numar foarte mare de oameni sa urmeze o cariera in UX.

Totodata, am observat ca tot mai multe companii adopta ideea de a lucra remote, iar din acest motiv ne asteptam sa vedem tot mai multi designeri lucrand in acest format. In consecinta, vom vedea o creste in skill-urile designer-ilor de a comunica sincron si asincron pentru a putea face fata noilor cerinte.

Provocări

Ana & Razvan: Tot mai multe companii au inceput sa inteleaga valoarea design-ului insa putem afirma cu incredere ca mai avem cale lunga pana sa ajungem in punctul in care fiecare companie realizeaza sau apreciaza impactul designului asupra business-ului. Nu vedem asta neaparat ca o  provocare sau obstacol, ci mai degraba ca o oportunitate.

Din ce am observat, companiile care nu au cultura de produs si maturitate in design, au cel mai mult de suferit. De cele mai multe ori successul unei echipe se rezuma mai degraba la numarul de functionalitati lansate decat la valoarea pe care o aduc utilizatorului si business-ului. Cu toate ca pot exista initiative izolate in cadrul acestor companii, managementul este responsabil pentru a dezvolta o cultura a design-ului si pentru a scala unele procese la nivel de companie (ex: Design Thinking/Design Sprints).

Noile nevoi ale clienților

Ana & Razvan: Brieful variaza foarte mult in functie de cultura, bugetul si expertiza clientului. Lucram cu clienti care sunt deschisi sa-si validenze ideea printr-un prototip inainte de a o dezvolta, insa avem de-a face si cu cealalta categorie de clienti care nu inteleg neaparat procesul prin care noi luam deciziile de design. Aici este de datoria noastra sa indrumam clientul in a lua cele mai bune decizii.

Consumatorii plictisiți

Ana & Razvan: Suntem bombardati zilnic cu prea multa informatie si devine din ce in ce mai greu sa ajungi la oameni prin toata galagia auditiva si visuala. Cum ii faci pe oameni sa se opreasca/sa dea click/sa citeasca variaza enorm iar strategia de achizitie joaca un rol foarte important.

Pentru unele companii care sunt in competitie directa si tintesc aceeasi piata, successul se poate rezuma la bugetul pe care il au disponibil pentru achizitie. Pentru alte companii, se rezuma strict la valoarea pe care o ofera si cum reusesc sa retina cat mai mult utilizatorul. Nu cred ca exista un raspuns alb-negru la aceasta intrebare, dar cu siguranta trasarea unei strategii clare ajuta in identificarea audientei, iar ulterior trebuie experimentat pentru a vedea ce anume converteste cel mai bine. De asemenea, credem ca in 2020 va castiga autenticitatea.

Noile generații

Ana & Razvan: Utilizatorul din ziua de azi "se asteapta" sa aiba o experienta seamless, si pe buna dreptate. Avem resurse infinite la ora actuala, tool-uri exceptionale, guideline-uri foarte clare, asadar nu avem nicio scuza sa nu livram un design cat mai clar, eficient, placut si accesibil.   

Trenduri

Ana & Razvan: Trendurile sunt trecatoare, design-ul de calitate ramane. Din perspectiva noastra directa, am observat ca metodologia Design Sprint a luat o amploare fara precedent in 2019, iar ne asteptam ca aceasta sa continue si in 2020. Ne-ar placea sa vedem tot mai multe companii care adopta metodologia si sa o scaleze la nivel de companie. De asemenea, credem ca visual storytelling e un skill indispensabil pentru orice designer bun! Vrem mai mult visual storytelling. Punct.

S-a vorbit mult despre eco, egalitate de gen, GDPR, încălzirea globală în 2019. Cum se reflectă aceste preocupari în design?

Ana & Razvan: Sincer, s-a vorbit mult si despre Kim Kardashian, Donald Trump, intermittent fasting si asa mai departe... lista poate continua :) Cred ca preocuparile designerilor depind strict de proiectul pe care lucreaza si/sau interesele personale.