[Act & play] Anca Dumitra: "Sunt prezenta intotdeauna acolo unde mi se cere, fie ca vorbim de teatru, film, televiziune"

[Act & play] Anca Dumitra: "Sunt prezenta intotdeauna acolo unde mi se cere, fie ca vorbim de teatru, film, televiziune"

Nici macar nu stia sa citeasca sau sa scrie, dar a declarat in fata rudelor, fara urma de ezitare, "Vreau sa ma fac actrita!". Anca Dumitra este olteanca si a venit de la Craiova ca sa studieze actorie, sa invete de la cei mai buni cum se face aceasta meserie. Era inca la Master cand a luat castingul pentru Gianina din “Las Fierbinti”, pe care o joaca deja de 10 ani.

Lucrurile ii merg bine si in teatru unde a debutat in forta cu Nina lui Cehov, iar de-a lungul anilor s-a intalnit deja cu regizori importanti din teatrul romanesc contemporan. Acum joaca pe scenele din Bucuresti si Ploiesti, unde face partituri destul de complicate.

Primul sau lungmetraj, “Doing Money”, a fost o productie BBC, in care a avut rol principal. A impartit platoul de filmare cu Allen Leech si Dragos Bucur, si a primit critici foarte bune pentru interpretarea unei romance din Londra, care este rapita de alti romani.

Anca Dumitra vorbeste in cele ce urmeaza despre inceputurile sale in actorie, despre film, teatru, si lanseaza in Univers dorinta sa fie, intr-o zi, Desdemona.

 

Istorie personala

Ma numesc Anca Dumitra si sunt actrita. Sunt olteanca din Craiova, stabilita in Bucuresti, in anul 2006, odata cu admiterea la UNATC. N-as sti sa spun cu precizie de ce am ales sa fiu actrita si nu altceva. Stiu insa, ca raspunsul aproape obsesiv la intrebarea cliseu a rudelor, prietenilor de familie "Ce vrei sa te faci cand vei fi mare?", avea acelasi continut, fara urma de ezitare si fara probabilitati: "Vreau sa ma fac actrita!" Certitudinea cu care imi afirmam raspunsul la o varsta la care inca mi se citea de catre mama este un bun prilej si astazi de aduceri aminte si invariabile mirari.  

 

Viata de actor in Romania

Este cu bucurii de tot felul, neasteptate, cu indoieli firesti si temeri aboslute, cu visuri marete, dar si dezamagiri inevitabile. Nu exista vreo reteta anume sa traiesti viata asta, insa baza neindoielnica este bucuria de a face ceea ce iti place cu toata credinta si cu tot avantul lumii. 

 

Cel dintai personaj facut  

Primul rol intr-un teatru profesionist a fost Nina din "Pescarusul", la Teatrul de Comedie. Premiera spectacolului a avut loc pe 10 mai 2013. Un spectacol care m-a imbogatit si pentru care sunt recunoscatoare. Rolul meu de debut mi-a depasit cu desavarsire asteptarile. Un rol greu, frumos, puternic, alaturi de o distributie de exceptie. M-am simtit in siguranta, si asta datorita lor. M-au imbratisat cu toata increderea si m-am simtit protejata si incurajata constant, chiar si dupa casarea spectacolului nostru.

 

Gianina din Las Fierbinți

Pentru mine tot acest deceniu tocmai incheiat este legat in primul rand de "Las Fierbinti". Stiu intocmai momentul cand mi s-a dat vestea ca am luat castingul, tin minte intreaga perioada de debut, startul filmarilor, prima zi, si multe altele. Eram inca studenta la masterat cand am filmat episodul pilot si pentru mine era ceva fascinant, care venea la pachet cu nerabdare, entuziasm, temeri, emotii de tot felul. Pentru mine, era o a doua scoala. Nu luasem contact constant cu un platou de filmare,  avusesem doar doua zile de filmare la "Copilaria lui Icar".

Imi erau straine multe, cum e si firesc de altfel, dar am avut norocul de a avea alaturi oameni profesionisti, atat in fata camerelor de filmat, cat si in spatele acestora, langa care am crescut, am invatat. Si, cel mai important, langa care am creat acest mic univers al nostru, spre bucuria noastra, dar, mai ales, bucuria celor de acasa, care ne urmaresc.

Sunt extrem de fericita si de recunoscatoare ca fac parte din acest proiect. Iar Gianina este o bucurie de fata, si mi-am dorit-o. Este o bucurie si pentru telespectatori. Mi-e mai mare dragul s-o 'aduc' pe micul ecran si sa 'existe' cat mai mult, cat mai frumos si cat mai haios.

 

Oameni cu care ai lucrat

Primul regizor cu care am colaborat dupa incheierea studiilor si care a avut incredere totala in mine a fost Claudiu Goga. Cu el am lucrat de doua ori la “Pescarusul” si “Jake si femeile lui”. Tare mult m-ar bucura si o a treia colaborare. Ambele spectacole facute impreuna sunt profund umane, si ambele roluri pentru mine sunt bijuterii , de una inca am grija sa o port cu sinceritate si cu drag.

Dupa Claudiu, a urmat Dragos Galgotiu. Cu Dragos am facut doua spectacole la Teatrul Odeon. "Casanova" si "Kafka, 5 vise", cel din urma inca se joaca. Apoi Alexandru Mazgareanu a venit la mine cu un text de al lui Moliere si cu un rol minunat si total diferit de tot ce am primit pana in acel moment. Celimene a fost un rol fabulos. Tare mult mi-a placut.

Apoi a urmat angajarea la Teatrul de Comedie, si doua spectacole cu doi regizori importanti, care mi-au prilejuit doua intalniri cu doua roluri diferite: Hero din "Mult zgomot pt nimic", in regia lui Andrei Serban si Beryl in "Totul in gradina", in regia lui Victor Ioan Frunza. Iar anul trecut am lucrat cu colegul Vlad Cristache, cu care in anii in care eram studenti amandoi, eu la actorie, el la regie, am facut niste mici spectacole de care suntem foarte mandri.

Anul trecut insa, ne-am intalnit si pe o scena profesionista si sunt Abigail in "Vrajitoarele din Salem", un spectacol al Teatrului Toma Caragiu din Ploiesti. Toate imi sunt ale mele si sunt fericita si recunoscatoare pentru fiecare in parte.

Primul meu lungmetraj a fost o productie internationala, “Doing Money”, cu BBC, unde l-am avut ca partener pe Allen Leech, cunoscut din „Downton Abbey“. Pentru mine, intreaga perioada a fost foarte sensibila si emotionanta, asta datorandu se in primul rand, scenariului, povestii filmului, dar si faptului ca era pentru prima data cand lucram la un film. Si nu in tara mea, ci departe tare de casa.

Am facut scurtmetraj, lucrez constant la serial, insa 'fabricarea' unui lungmetraj are cu totul alte coordonate. Deci alte emotii, alt drum, alta tara si alta limba. Totul s-a intamplat extrem de repede, am primit scenariul, am dat o proba, a doua zi am fost rechemata pentru o alta proba si trei zile mai tarziu zburam spre Belfast sa ma intalnesc cu regizoarea si cu producatorii.

Intreaga experienta, pana in prezent, este cea mai puternica, si nu doar din punct de vedere profesional. A fost precum un dar. Iar bucuria e cu atat mai mare cu cat in urma cu cateva zile am primit un mail care ma anuta ca filmul este nominalizat la sectiunea Best Single Drama, din cadrul Premiilor Broadcast. Filmul a circulat destul de mult, insa ce ma bucura cel mai tare este ca odata cu acest eveniment imi voi revedea echipa. De abia astept.

Imi doresc ca oamenii din tara sa vada filmul, cu atat mai mult cu cat are in centrul povestii o romanca stabilita in Londra rapita de pe strada de alti romani. Povestea este cutremuratoare si m-as bucura sa ajunga si in vizorul romanilor.

 

Ce este greu, ce este ușor in meseria ta

Mi-e tot mai clar ca in fiecare nou spectacol si rol in parte o iei de la zero. Un nou drum care nu seamana cu niciun altul si pentru care e necesara aceeasi disponibilitate, aceeasi joaca si acelasi elan ca si la precedentul. 

 

Invataturile actoriei

Eram o copila cand am inceput, care empatiza mult, dar parca acum treaba asta s-a amplificat si mai tare, nu stiu cat e de bine. Si probabil sau cel putin, sper  ca am invatat sa judec mai putin si sa incerc sa inteleg mai mult. 

 

Pregatirea pentru un rol

N-am niciun caiet de teme, pana acum s-au legat si au pornit instinctiv, toate. Si au iesit bine. 

 

Critici și reacții în social media

O singura data tin minte ca ceva m-a durut foarte tare, dar asta pentru ca numai cronica nu parea a fi, era ceva parca scos din context si cu o determinare si o incrancenare urata tare si fara de inteles. Dar in rest, atata timp cat are la baza un bun simt firesc in adresare, n-am nicio problema in a le asculta sau citi.

 

Cum ar putea fi mai bine

Eu cred in lucrurile facute cu iubire, cu rabdare, cu sens, cu credinta. Nimic nu este pe vecie si in toate exista loc de mai bine, trebuie doar dorit lucrul acesta si incet, incet prind contur toate bunele intentii ale fiecarui individ si apoi ale intregului colectiv.

 

Planuri, visuri și dorințe

Vreau sa joc, sa ma joc in continuare cu acelasi interes, aceeasi bucurie si cu aceeasi credinta. Pana acum, lucrurile s-au aranjat miraculos de bine si imi doresc ca si de aici inainte sa fie cel putin la fel de bine.

Sunt prezenta intotdeauna acolo unde mi se cere, fie ca vorbim de teatru, film, televiziune. Teatrul si televiziunea sunt constant prezente in viata mea si ma bucur teribil. Astept si filmul romanesc, daca se doreste, eu cel putin raspund cu bucurie, daca si cand voi fi chemata.

Pe langa toate acestea spuse si declarate, daca s-ar monta Othello, as fi prima care s-ar prezinta la castingul pentru Desdemona. :)

 

Unde te vedem in 2020

La Teatrul de Comedie, in spectacolele mai sus mentionate si totodata in "20 de minute cu ingerul", la Sala Studio. La Teatrul Metropolis, in "Jake si femeile lui", la Odeon si nu in ultimul rand, la Ploiesti, la Teatrul Toma Caragiu. Si bineinteles, cat de curand va incepe noul sezon "Las Fierbinti", pe Pro TV, o bucurie de serial pentru toti cei care lucram la el. Si in “Doing money”. :)

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Dosare editoriale

Subiecte

Sectiune



Branded


Related