Fundația Friends For Friends (FFFF.RO) invită câte un membru al juriului/comunității Superscrieri să scaneze aparițiile cu însemnătate din presa noastră și să le adune în topul Superscrierile Lunii.
Vlad Stoicescu (co-fondator Dela0.ro și coordonator Să fie lumină, alături de Ovidiu Vanghele) este cel care a selectat 8 materiale care au însemnat luna noiembrie. Este nou membru al juriului Superscrieri și un puternic reper pentru etica meseriei de jurnalist. Cu un follow pe Facebook îi poți urmări și opiniile pertinente și argumentate pe subiecte importante. Vezi mai jos recomandările lui + motivele pentru care să le citim.
SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE 2019 – #semn de cititor de la VLAD STOICESCU
Oameni de vânzare
Rareș Năstase (România, Te iubesc/PRO TV)
„Intrăm în culisele unui fenomen rușinos și dureros, care pune România pe primul loc într-un clasament care nu ne face deloc onoare. Suntem țara cu cele mai multe tinere traficate.”
Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că, după tragedia de la Caracal, e obligatoriu să aflăm cu adevărat țara în care trăim. Instituțiile românești funcționează la cote de avarie - dar nici societatea nu e departe de faliment.”
Cum s-a transformat o școală de dans într-un centru de abuzuri fizice și sexuale
Matei Bărbulescu, ilustrații de Wanda Hutira (Libertatea)
Partea I
Partea a II-a
„În spatele acestui paravan, în unul din cele mai vechi și mai mari cluburi de dans din Constanța, Total Dance Centre, cel care își spune maestru coregraf, Gigi Marian Osoloș, își abuzează psihic, fizic și sexual elevele, multe dintre ele fiind minore.”
Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că o mulțime de forme de abuz trec neobservate în România - iar orice documentare a unor astfel de cazuri contribuie la «ridicarea vălului».”
Nu mă uita – o criză națională de sănătate ignorată de autorități
Ștefania Matache, ilustrații de Emi Balint (Inclusiv)
„România îmbătrânește într-un ritm mai accelerat ca niciodată. Aproape 20% din populație are peste 65 de ani și riscă să se îmbolnăvească de demență. Aproximativ trei sute de mii de bolnavi ar avea nevoie de îngrijiri specializate, dar centrele de stat nu acoperă cererea. În lipsa lor, apar tot mai multe centre private, însă prea puțini vârstnici își permit serviciile lor.”
Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că puterea exemplului e mobilizatoare - dar e bine să știm că problemele sistemice nu se pot rezolva în absența statului, ci prin implicarea lui.”
20 de ani fără Ioan Chirilă
Cătălin Tolontan (tolo.ro)
„Fotografiile zîmbesc împreună cu epocile care se succed. Chirilă în anii 70, împreună cu generația mexicană. Chirilă împreună cu Enzo Bearzot, antrenorul Italiei, campioana mondială din 1982. Chirilă prin pădurea de lângă Rășinari, umăr la umăr cu Mircea Lucescu.
Era vremea când antrenorul naționalei își ducea jucătorii la muzee, de la muzeul etnografic din inima Ardealului și până la cele din Veneția.
Secvență după secvență, Ioan Chirilă este învelit în mătasea și mărăcinii profesiei și vieții sale.”
Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că Tolontan are pur și simplu dreptate: timpul nu mai e atât de generos cu reporterii pe cât era, în trecut, cu jurnaliștii. Poate că e și în asta o explicație pentru înțelegerea și moderația tot mai restrânse ale dezbaterilor publice de astăzi.”
Pacientul și sistemul sanitar. Scurtă comparație între două sisteme de sănătate
Vintilă Mihăilescu, ilustrații de Mircea Pop (Scena9)
„Sunt un pacient. Adică un bolnav căruia i s-a acordat statutul de pacient și care urmează să fie îngrijit conform acestui statut acordat de un sistem de sănătate. Doar că același bolnav nu este neapărat și același pacient în sisteme de sănătate diferite. Am descoperit acest lucru pe pielea mea. Nu despre statistici și anchete voi scrie, ci despre această experiență personală, în două sisteme sanitare diferite – cel românesc și cel francez. Voi încerca să o redau printr-un soi de „eseu documentar” (căci altfel nu știu cum să-i zic), cât mai onest cu putință, fără incriminări sau glorificări, dar și fără prea multe naivități sau lașități. Anumite lucruri trebuie totuși spuse – dar nimic nu e simplu în această poveste...”
Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că întotdeauna perspectiva reușește să așeze corect lucrurile, oferind nuanțe, date și fapte.”
Pietre de aducere aminte. I.D. Sîrbu – „Un atlet al mizeriei”
Voicu Bojan (PressOne)
„Poate azi, mai mult ca oricând, merită să ne amintim de acei câțiva oameni rarisimi, demni, care cu încăpățânare au ales să rămână verticali, în ciuda unor atractive oferte de destin vânturate de puternicii zilei de pe vremea când și-au trăit viețile. Acești oameni au rămas ca niște repere morale ferme ale istoriei noastre recente.”
Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că sunt de părere că I.D. Sîrbu e unul dintre marii români ai secolului trecut. Unul de care prea puțini concetățeni au auzit (sau știu ceva concret).”
Un preot președinte
Octavian Coman (Să fie lumină)
Foto: Inquam Photos, George Călin
„Mai multe documente obținute de Să fie lumină, dar și mărturiile unor actuali și foști angajați sau colaboratori ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, arată o instituție a statului român - fundamentală în misiunea ei istorică – adusă într-o criză profundă sub conducerea unuia dintre cei mai cunoscuți teologi ortodocși români, Radu Preda.”
Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că simbioza dintre stat și cultul majoritar e atât de puternică încât poate deraia activitatea unui întreg institut de cercetare doar pentru a împlini cariera teologică a unei persoane.”
Dreptate strâmbă: 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite
Diana Oncioiu (Dela0.ro)
foto: Alexandru Dobre, Mediafax
„Când un minor cu vârsta sub 15 ani este abuzat sexual în România, șansele ca o instanță de judecată națională să încadreze ca viol infracțiunea comisă sunt reduse. Statistic: cam o șansă din patru. Dacă agresorul nu lasă urme care să probeze constrângerea fizică, judecătorii pleacă în cele mai multe cazuri de la premisa că actul sexual s-a produs și cu acceptul copilului căzut victimă.”
Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că avem nevoie, mai mult ca oricând, să înțelegem cât de prost funcționează pe alocuri sistemul de justiție din România. Anticorupția, oricât de performantă (nu a fost cazul, dar nu e locul să dezvolt aici), nu poate fi idealul ultim de dreptate în nicio țară. Important e și cum se face dreptate în micile judecătorii și tribunale.”
Vlad Stoicescu
Vlad este nou membru al juriului Superscrieri, ediția #9.
Face presă scrisă de un deceniu. Este editor co-fondator al publicației online Dela0.ro, „o platformă de jurnalism alternativ care documentează și publică serii de presă despre hibele sistemice ale României”. Coordonează și proiectul Să fie lumină alături de Ovidiu Vanghele, dedicat cultelor din România, pentru care au câștigat anul trecut Premiul Special al Juriului, ca formă de recunoștință pentru munca pe care o fac pe această nișă.