89 de soliști din elita mondială a muzicii, de o extraordinară expresivitate, forță și anvergură adaugă strălucire spectacolelor și atmosferei din sălile de concert.
În cele 23 de zile de Festival, pe scenele din București vor urca 89 de soliști instrumentiști din elita mondială a muzicii. Sunt artiști de o extraordinară expresivitate, forță și anvergură, mulți dintre ei aflați la a doua, a treia participare sau prezențe noi în programul Festivalului care vor adăuga strălucire spectacolelor și atmosferei din sălile de concert.
Programul zilei de luni, 16 septembrie, se deschide cu un concert cu doi instrumentiști de o strălucitoare virtuozitate. Recitalul violonistei Midori Goto – cunoscută sub numele de scenă Midori și a pianistului Jean-Yves Thibaudet, are loc la Ateneul Român, de la ora 17.00.
În program: Sonata pentru vioară și pian în la minor – de R. Schumann, Sonata nr. 1 pentru vioară și pian în la major – de G. Fauré, Sonata pentru vioară și pian în sol minor – de C. Debussy și Sonata a III-a în la minor pentru pian și vioară „în caracter popular românesc”- de G. Enescu.
Violonista americană de origine japoneză Midori este un artist vizionar care, pe lângă intensa activitate concertistică internațională, este un activist și educator ce explorează constant modalități de a construi conexiuni între muzică și experiența umană.
Cu o carieră concertistică internațională de mare succes, care durează de peste 30 de ani, Midori este recunoscută pentru precizia ei grațioasă și modul intim de a reda muzica, oferind audienței experiențe senzoriale foarte intense. A cântat cu marile orchestre simfonice ale lumii - Londra, Chicago, Boston, San Francisco și Sinfonieorchester des Bayerischen Rundfunks, Berlin, Viena, New York, Los Angeles, St. Petersburg, Orchestra de cameră Mahler. A colaborat cu muzicieni de mare calibru, precum Claudio Abbado, Leonard Bernstein, Christoph Eschenbach, Mariss Jansons, Paavo Järvi, Yo-Yo Ma, Susanna Mälkki, Menahem Pressler și Mstislav Rostropovich.
Francezul Jean-Yves Thibaudet este un pianist nuanțat și versatil, al cărui repertoriu acoperă atât genul clasic, cât și muzica de operă, de jazz și muzica de film. A fost solist pentru coloanele sonore ale filmelor de Oscar: Atonement, Pride and Prejudice, Extremely Loud & Incredibly Close și Wakefield.
Ca solist, cu orchestră sau în formule camerale, repertoriul abordat de Jean-Yves Thibaudet include lucrări de Beethoven, Liszt, Grieg, Saint-Saëns, Haciaturian, Gershwin, precum și de compozitori contemporani, cum ar fi Qigang Chen și James MacMillan. A abordat și muzica de jazz și de operă și are numeroase colaborări în proiecte cross din domeniul filmului, al modei și artelor vizuale. Este artist în rezidență la Boston Symphony Orchestra. Discografia sa include peste 50 de albume, are două nominalizări Grammy, Preis der Deutschen Schallplattenkritik, Diapason d’Or, Choc du Monde de la Musique, Premiul Edison, precum și premiile Gramophone și ECHO Klassik. Este Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres din anul 2012.
În secțiunea Recitaluri și concerte camerale, de la ora 18:00, Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă va găzdui concertul Trio Nuova Musica Consonante. Articulat pe repertoriul contemporan românesc, programul include Sonata pentru violoncel și pian, de Anatol Vieru și două prime audiții: Conceptofonia, de Șerban Nichifor, și Muzici paralele, de Liana Alexandru.
Trioul care propune audienței acest program de muzică contemporană este compus din doi muzicieni experimentați și tânărul și promițătorul pianist venind dinspre școala clujeană, Emanuel Pusztai. El îl va avea ca partener de dialog pe violoncelistul și compozitorul Șerban Nichifor - absolvent de conservator și teologie, instrumentist și compozitor, spirit eclectic, preocupat de tema Holocaustului, dar și de moștenirea cântului bizantin și de integrarea în compozițiile sale a elementelor de jazz – care este considerat de critica muzicală un reprezentant al neoromantismului. Li se alătură clarinetistul Ion Nedelciu - instrumentist și pedagog, membru al ansamblului Archaeus.
Programul include Sonata pentru violoncel și pian, de Anatol Vieru. Recompensat cu premiul Herder pentru întreaga activitate (1986) și câștigător al premiului de compoziție George Enescu (în 1946), Anatol Vieru este unul dintre cei mai prolifici compozitori români contemporani. Este cunoscut publicului meloman în special ca autor de muzică de film (Felix și Otilia – 1972, r. I. Mihu, Soarele Negru – 1968, r. S.Popovici, Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu – 1979, r. M. Urșianu ș.a.), însă are și o operă componistică foarte bogată, care include 120 de lucrări din toate genurile.
În primă audiție, va fi prezentată lucrarea Muzici paralele, semnată de Liana Alexandru. Pianistă și profesoară de orchestrație, ea a fost și o compozitoare a cărei creație a fost recompensată cu numeroase premii în Europa și SUA. Împreună cu soțul ei, compozitorul și violoncelistul Șerban Nichifor, a fondat, în 1990, Nuova Musica Consonante-Living Music Foundation (USA), evidențiindu-se ca promotori ai genului de avangardă Visual Music în spațiul cultural românesc.
Pe scena Sălii Palatului, de la ora 20:00, are loc reprezentația cu lucrarea vocal-simfonică Recviem, de Giuseppe Verdi. În concert, Orchestra și Corul Maggio Musicale Fiorentino, avându-l la pupitrul dirijoral, într-o ultimă reprezentație cu ansamblul, special pentru Festivaul Enescu, pe Fabio Luisi. Cei patru soliști vor fi: soprana Hibla Gerzmava, mezzosoprana Veronica Simeoni, tenorul Piero Pretti și basul Riccardo Zanellato.
Considerată a fi una dintre cele mai importante lucrări vocal-simfonice ale lui Verdi, Requiem-ul a fost interpretat pentru prima dată în Domul San Marco din Veneția, în anul 1874, sub conducerea muzicală a lui Verdi însuși. Cu toate că aplauzele au fost interzise în interiorul bazilicii, încântarea publicului prezent la eveniment s-a simțit pretutindeni. Au urmat concerte la Teatro alla Scala, Opéra Comique de la Paris și Royal Albert Hall din Londra, unde mesajul despre moarte, judecată, salvare, înviere și forța emoțională a lucrării au manifestat un puternic impact asupra publicului.
Maggio Musicale Fiorentino este un festival de arte italiene care are loc în fiecare an la Florența, sub auspiciile Operei di Firenze. Festivalul se desfășoară între sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii iunie – de unde și denumirea de ”Maggio” – luna mai. Fondat în aprilie 1933, festivalul avea ca obiectiv să prezinte opere italiene contemporane sau uitate, în producții dramatice. A fost primul festival de muzică din Italia. Inițial, acest important festival muzical a fost asociat cu „joie de vivre”, pentru a marca renașterea asociată primăverii. Dansul, muzica și spectacolele teatrale au fost o modalitate prin care se aducea un omagiu unui anotimp al înfloririi, al bucuriei ieșirii din tristețea și mohoreala iernii.
Orchestra Maggio Musicale Fiorentino susține activitatea concertistică din sezoanele de operă ale Teatro Comunale di Firenze încă de la începuturile sale și este astăzi foarte apreciată de regizori și public, cu o amplă notorietate internațională. Din 1969 până în 1981, directorul permanent al orchestrei a fost Riccardo Muti, apoi Zubin Mehta (director muzical din 1985 și, din 2006, director onorific pe viață), iar din 2018 până în 2019, Fabio Luisi. Începând cu anii 1950, Orchestra a realizat numeroase înregistrări, a avut numeroase apariții la radio și televiziune și a primit premii prestigioase, inclusiv premiul Grammy în 1990.
