Invitați internaționali de marcă, instrumentiști de o extraordinară expresivitate, forță și anvergură adăugă strălucire spectacolelor și atmosferei din sălile de concerte ale Festivalului în cele 20 de recitaluri care aduc în prim plan vioara și violoncelul și cele 19 concerte și recitaluri de pian incluse în programul din această ediție.
Doi dintre aceștia vor evolua luni, 9 septembrie, pe scena Ateneului Român, de la ora 17:00, în concertul din seria Recitaluri și concerte camerale. Este vorba de violoncelistul rus Alexander Kniazev și de pianista bulgară Plamena Mangova, doi artiști internaționali de calibru, de o mare expresivitate.
În program: Sonata I în fa minor pentru pian şi violoncel – de George Enescu, Sonata nr.2 în fa major pentru violoncel și pian – de Johannes Brahms și Sonata în la major pentru vioară şi pian, în versiune pentru violoncel – de César Franck.
Caracterizat de revista britanică BBC Music drept ”un artist cu un simț incredibil al muzicii și o tehnică fenomenal de perfectă”, violoncelistul și organistul Alexander Kniazev, născut în 1961, la Moscova, este deja artist emerit al Rusiei. Absolvent al Conservatorului de Stat din Moscova la violoncel și al Conservatorului de Stat Nizhny-Novgorod la orgă, Alexander Kniazev este câștigător al unor concursuri internaționale reputate, cum ar fi competiția Ceaikovski de la Moscova, competiția UNISA din Africa de Sud și Concursul Cassado din Florența.
Ca solist, a cântat cu BBC Symphony Orchestra, Orchestre National de France, Orchestre de Paris, Tokyo Symphony Orchestra, Orchestra Sinfonica di Milano Giuseppe Verdi, Svetlanov State Academic Symphony Orchestra din Rusia, Orchestra Simfonică Ceaikovski, Orchestra Națională a Rusiei și evoluează în formația camerală Moscova Virtuosi. A colaborat cu numeroși interpreți de renume, printre care Kurt Masur, Yevgeny Svetlanov, Mstislav Rostropovich, Yuri Temirkanov, Neeme Järvi, Vladimir Fedoseyev, Mikhail Pletnev, Yuri Bashmet, Vladimir Spivakov, Vadim Repin, Sergei Krylov, Denis Matsuev, în trio cu Boris Berezovsky și Dmitry Makhtin și, mai nou, cu Nikolai Lugansky și Vadim Repin. Concertele lui Alexander Kniazev au fost recompensate cu ovații în întreaga lume, în săli prestigioase cum ar fi Concertgebouw din Amsterdam, Salle Pleyel și Théâtre des Champs Élysées din Paris, Palais des Beaux Arts din Bruxelles, Wigmore Hall și Royal Festival Hall din Londra, Mozarteum din Salzburg, Musikverein și Konzerthaus din Viena.
Discografia lui Alexander Kniazev include înregistrări cu lucrări de Bach, Mozart, Brahms, Rahmaninov, Șostakovici, Chopin, Franck, Ysaÿe, o antologie cu lucrări pentru violoncel de Reger, Concertul pentru violoncel, al lui Dvořák, Variațiunile lui Ceaikovski și piesele lui Bloch. Albumele lui au fost primite elogios de critică (Echo Klassik din Germania, Diapason din Franța) și au fost recompensate Premiul Gramophon al Marii Britanii. În prezent, Alexander Kniazev este solist la Filarmonicii din Moscova.
Pianista bulgară Plamena Mangova (născută în anul 1980) s-a făcut remarcată în competiția Queen Elisabeth, de la Bruxelles, în 2007. Premiul obținut aici a fost urmat de câștigarea unui Diapason d’Or de l’Année pentru primul ei album, dedicat lui Șostakovici.
Abilitățile ei de pianistă de concert au propulsat-o rapid pe marile scenele ale lumii, ea concertând acum alături de orchestre de renume, precum Orchestra Filarmonicii din Rotterdam, Orchestre Philharmonique de Radio France și Orchestra Simfonică Ceaikovski din Moscova. Plamena Mangova este, de asemenea, un muzician de cameră foarte căutat și interpretează regulat alături de artiști precum Maria João Pires, Boris Berezovsky, Augustin Dumay, Mihaela Martin, Jian Wang, Pascal Moragues, Alexei Ogrintchouk, Alexander Knyazev, Frans Helmerson, Nobuko Imai și Quatuor Ysaÿe.
Programul celor doi muzicieni demarează cu Sonata I în fa minor pentru pian şi violoncel – de George Enescu, o compoziție în patru mișcări, dedicată de maestru lui Pablo Casals. Urmează Sonata nr.2 în fa major pentru violoncel și pian – de Johannes Brahms, considerată de muzicologi ”un punct culminant în muzica de cameră din secolul al XIX-lea”, care presupune un dialog fin dozat între pian și violoncel. Programul se încheie cu Sonata în la major pentru vioară şi pian, în versiune pentru violoncel – de César Franck. Inclusă pe lista capodoperelor artei muzicale mondiale, Sonata lui C. Frank este un omagiu adus lui Franz Lizst și Eugène Isaye – care a și primit de la Franck manuscrisul Sonatei ca dar în ziua nunții sale şi a devenit primul interpret al acesteia. Compusă în 1886, Sonata lui C. Frank reprezintă specificul stilistic al post-romantismului.
Programul Festivalului Enescu pentru ziua de 11 septembrie include și un concert din seria Mari Orchestre ale Lumii. Pe scena Sălii Mari a Palatului, de la ora 20:00, evoluează Orchestra Capelei de Stat din Dresda, cu Myung-Whun Chung la pupitru. Solistă este soprana Laura Aikin – care o înlocuiește pe soprana Kristine Opolais, programată inițial, însă nevoită să se retragă din motive de sănătate.
În program: Uvertura operei „Freischütz” – de Carl Maria von Weber, Șapte cântece pe versuri de Clément Marot (Estrenne à Anne / Languir me fais / Aux demoiselles paresseuses / Estrenne de la Rose / Présent de couleur blanche / Changeons propos / Du conflit en douleur) – de George Enescu și Simfonia a IV-a – de Johannes Brahms.
Este a doua seară din Festival în care publicul meloman poate urmări prestația de înaltă ținută a Capelei de Stat din Dresda. Sub atenta și nuanțata coordonare a dirijorului și pianistului sud coreean Myung-Whun Chung - ucenic al lui Olivier Messiaen și format la școala dirijorală de la Julliard – orchestra își va purta audiența pe traseele sonore ale romantismului german de mijloc de secol XIX, în care include o inserție-giuvaer cu lieduri enesciene.
Interpreta serii este soprana americană Laura Aikin - artist liric impresionant, cu o amplitudine de peste trei octave și cu un repertoriu divers, acoperind de la perioada barocă, la lucrări contemporane, ceea ce o face una dintre cele mai râvnite prezențe pe scenele marilor teatre de operă din lume. Este invitată constant la Opera de Stat din Viena, La Scala Milano, Opera de Stat a Bavariei, Opernhaus Zurich, Opéra National de Paris, Metropolitan Opera New York și multe alte instituții muzicale de renume. A lucrat sub bagheta unor dirijori de mare calibru, cum sunt Claudio Abbado, Daniel Barenboim, Pierre Boulez, Martin Brabbins, Sylvain Cambreling, William Christie, Christoph von Dohnányi, Iván Fischer, Mikko Franck, Daniele Gatti, Michael Gielen, Nikolaus Harnoncourt, Manfred Honeck, Jakub Hrůša, René Jacobs, Fabio Luisi, Kent Nagano, Zubin Mehta, Riccardo Muti, Giuseppe Sinopoli, Michael Tilso, Thomas and Franz Welser-Möst și mulți alți maeștri exigenți și inspirați.
Între uvertura operei romantice „Freischütz”, de Carl Maria von Weber, în care tema fericirii și a iubirii sunt abordate pe fundalul scenelor cinegetice și al sentimentelor puternice ilustrate în eseul simfonic al lui Brahms, inspirate de frumusețea mediului rural austriac, programul include și o frumoasă reverență acordată creației enesciene.
Compuse de George Enescu în 1908, cele Șapte cântece pe versuri de Clément Marot au ca sursă de inspirație versurile poetului francez renascentist Clément Marot. Spiritul galant al poemelor de curte, cu parfumul renascentist al madrigalelor, elegiilor și al epistolelor versificate de secol XVI, de la Curtea franceză a lui Francisc I și a Marguerittei de Navarra, l-au inspirat pe Enescu în crearea celor șapte bijuterii sonore care preiau frumusețea sonorităților renascentiste într-un limbaj muzical modern, acordat cu armonia secolului XX.
