Singura operă compusă de Bela Bartók în abordare multimedia sub semnătura regizoarei Nona Ciobanu
Miercuri, 4 septembrie, la Ateneul Român, în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, cele mai tainice încăperi din castelul Prințului Barbă Albastră vor dobândi o materializare simbolică prin sunet și imagine, în concertul Orchestrei Naționale Simfonice a Radiodifuziunii Poloneze, sub bagheta lui Cristian Mandeal și în viziunea regizorală și multimedia a Nonei Ciobanu.
”Castelul Prințului Barbă-Albastră” este singura operă compusă de Bela Bartók. Lucrarea bazată pe basmul lui Charles Perrault, dar transformată de imaginația libretistului Bela Balázs într-o poveste în cu totul altă cheie, va fi însoțită de proiecții. Acestea poartă semnătura regizoarei Nona Ciobanu și sunt realizate împreună cu Peter Kosir, arhitect și artist vizual - gândite și asamblate într-un discurs surprinzător, imersiv.
Libretul, pe scurt, vorbește despre Barbă Albastră, prințul cu reputație întunecată, care se recăsătorește și își aduce noua soție, pe Judita, la castelul său cu șapte camere. El îi permite Juditei accesul în toate camerele, cu excepția uneia. Judita nesocotește, în final, interdicția și nu se lasă convinsă de numeroasele rugăminți ale prințului de a o respecta. Ce de-a șaptea cameră se dovedește a fi o tenebră copleșitoare.
De-a lungul timpului, povestea a fost explorată mai ales din perspectiva sa simbolică. Conform unora dintre interpretări, cele șapte camere semnifică sufletul lui Barbă Albastră, iar povestea ar fi despre autocunoaștere, sondarea interioară, accesul pe care ni-l permitem și îl permitem celorlalți în spațiul personal.
Regizoarea Nona Ciobanu, propune o convenție vizuală care să deslușească din metaforele libretului și imaginează un șotron care, similar unui fir al Ariadnei, va purta spectatorul prin tainele textului și muzicii.
“Proiecțiile video sunt o prelungire a muzicii lui Bartók și a poeziei textului lui Balázs. Împreună cu Peter Košir, care este arhitect și artist vizual, încercăm să definim acest spațiu care glisează dinafară înspre înlăuntrul personajelor, și invers, prin imagini care compun uneori abstract, alteori concret, microcosmosul și macrocosmosul șotronului”, precizează regizoarea Nona Ciobanu.
Conform viziunii regizorale, jocul interior-exterior, propus de lucrarea lui Bartók va include spectatorul și chiar întregul spațiu de concert, efectul urmărit fiind acela de a sugera privitorului și ascultătorului participarea efectivă, directă la această călătorie de descoperire.
“Am preluat elemente din arhitectura Ateneului Român și le-am transferat și transformat în scenariul vizual, astfel încât ele să devină uneori vii și parte din poveste. Această metamorfoză continuă angrenează în joc, încă de la începutul spectacolului, două elemente definitorii ale teatrului: scena și cortina, care apar explicit sau transfigurate în câteva momente din spectacol”, dezvăluie Nona Ciobanu.
Spectacolul se va desfășura pe data de miercuri, 4 septembrie, la Ateneul Român, începând cu orele 17.00.
Program:
ORCHESTRA NAȚIONALĂ SIMFONICĂ A RADIODIFUZIUNII POLONEZE
CRISTIAN MANDEAL dirijor
NONA CIOBANU, PETER KOŠIR regizori multimedia
Prokofiev Concertul nr. 3 în do major pentru pian și orchestră op. 26
DANIEL CIOBANU pian, laureat al Concursului Internațional „Arthur Rubinstein” în 2017
Bela Bartók „Castelul Prințului Barbă-Albastră”
ALLISON COOK mezzosoprană
DEREK WELTON bariton
