Pe Radu l-am luat in obiectiv pe la inceputul verii, dupa care au venit vacantele peste noi, dar toata amanarea spre bine. Pentru ca intre timp, reel-ul lui s-a mai imbogatit cu niste productii beton. Gen, un clip one shot pentru Deliric ft. Silent Strike sau niste reclame de la mama lor, care pentru nemti, care pentru Dubai sau chiar de la mal de Neversea. Crede, pe buna dreptate (e de ajuns sa ne uitam la cum arata mai nou spoturile si clipurile), ca sunt oameni extraordinari in lumea DOP-ilor autohtoni, singurul necaz fiind ala ca ar mai trebui si ei lasati sa-si puna talentul in scena, dincolo de chestiile ce le vin servite drept exemplu cu liniuta de la capat.
"Creativitatea ta ca DOP trebuie sa se manifeste in niste parametri foarte bine definiti iar aportul tau total, intregul abilitatilor tale ca DOP, care de multe ori pot imbunatati proiectul, nu se vor putea manifesta, pentru ca totul a fost deja aprobat si semnat".
A, si daca e panica cu timpul, dati-i repede un add pe Instagram: @raduunkle, sa fiti sigur ca nu pierdeti nimic din ce face.
Cine-a pus camera-n drum...
Pentru mine, totul a inceput de la o pasiune pentru fotografie si calculatoare si am realizat rapid ca hobby-ul meu poate fi si profitabil. La 13 ani am primit primul meu job ca fotograf, iar la scurt timp am decis sa dau la o facultate de arta. Cand am terminat liceul nu eram inca decis, asa ca am facut cursurile de pregatire si de la UNATC si de la UNARTE. In momentul acela, UNARTE mi s-a parut subiectiv si interpretativ iar UNATC mai tehnic. Fiind un om pasionat de tot ce este complicat, am ales sa merg la facultatea de film, unde am avut placerea sa il am profesor pe Florin Mihailescu.
Imediat dupa facultate am avut ocazia sa filmez making-of timp de 2 saptamani pentru un film american la Castel Film. Acolo m-am imprietenit cu cei de la grip, 2 saptamani am fost in echipa lor, iar apoi, s-a eliberat un loc de 3rd AC la camera C. Dupa ce m-am rugat de echipa de camera, mi s-a oferit ocazia sa fiu probabil cel mai slab asistent de camera pentru ca era prima oara cand puneam mana pe aparatura moderna, nu piese de muzeu, cum eram obisnuit in facultate. Mi-am dat seama ca drumul spre a deveni DOP pe calea asta ar fi fost mult prea lung, asa ca am abandonat ideea de asistent de camera. Cu banii pe care i-am strans din fotografie, am cumparat calculatoare, m-am apucat serios de post-productie, si mi-am deschis un mic studio in acest sens, alaturi de un prieten bun.
Ajunsesem sa colaborez foarte des cu o casa de productie din Romania, si la un moment dat am ajuns impreuna la concluzia ca e mai simplu si eficient sa imi mut jucariile la ei in sediu decat sa alergam cu hard-uri dintr-o parte in alta a Bucurestiului. La scurt timp, ei mi-au oferit si sansa sa filmez primul meu spot ca DOP. Acolo a inceput drumul care m-a dus unde sunt acum.
Un sfat, doua, trei pentru cine se apuca de filmat
Calitatile unui DOP, din punctul meu de vedere variaza mult, si de cele mai multe ori nu coincid de la un DOP la altul. Fiecare are stilul lui si preferintele lui, spre exemplu, eu sunt foarte tehnic, imi plac filmarile complicate, greu de realizat, imi place sa gandesc lucrurile de dinainte si sa gasesc solutii. Altcineva poate functioneaza mai pe feeling, sau orice alta calitate care ii apartine si il defineste pe el sau ea ca DOP.
Daca esti la inceput, o sa treci printr-o etapa in care te demonstrezi tuturor, scopul tau este sa le arati ca stii exact ce faci si ca esti o optiune safe, ca esti punctual, responsabil, cu temele facute, eficient si flexibil. Degeaba stii cum vrei sa arate proiectul pe care urmeaza sa il filmezi daca nu stii cum sa realizezi acea imagine. Meseria asta este una foarte tehnica si trebuie sa stii foarte bine tot ce face camera, ce face fiecare lumina si tot ce se intampla dupa filmare.
Asa cum zicea si proful meu de imagine din facultate: esti artist inainte de filmare, pe platou esti instalator al artei. Vorbeste clar cu echipa, foloseste "te rog" si "multumesc", nu le cere lucruri degeaba si ei vor tine cu tine si te vei misca repede pe platou. Cine conteaza, o sa observe si o sa te tina minte si pentru urmatorul job.
In cautare de sange tanar
E loc pentru toata lumea iar competitia e sanatoasa. Nu cred ca o sa faca cineva foamea daca mai apar oameni noi, la fel cum nu a facut nimeni foamea cand am inceput eu, impreuna cu cei din generatia mea. Din pacate e destul de greu sa intri in domeniu, nu ai neaparat o scara ierarhica pe care poti sa o urci ca sa devii DOP, trebuie sa profiti de orice sansa ti se da si sa faci de nota 10.
Sculele unui Director of Photography
Eu lucrez pe ARRI Alexa Mini, ARRI Alexa SXT Studio daca folosesc obiective anamorfice, ARRI Amira pentru bugete restranse si Phantom 4K GS pentru highspeed. Obiectivele pe care le folosesc in general sunt ARRI Master Prime, Zeiss Supreme Prime, Cooke Anamorphic\i si ARRI Macro. Cand am ocazia merg pe Leica Summicron sau Leica Summilux.
Fiecare set de obiective si fiecare camera de filmat are avantaje si dezavantaje, nu le aleg neaparat pentru ca imi plac mie, le aleg pentru ca se potrivesc pentru ce am de filmat. Nu e o discutie despre mai bun sau mai prost, ci despre ce ma ajuta sa obtin ceea ce isi doreste regizorul.
Se poate calitate cu bani putini?
Depinde la ce ne raportam cand vorbim de look de mega buget. Daca filmam cu mobilul explozii si cascadorii, 2000 de oameni la figuratie, haos si anarhie... va arata de mega budget. Daca filmam acelasi lucru cu o Alexa ar fi aratat incomparabil mai bine? Da.
Daca faci un film, nu ai buget, cea mai buna camera e cea pe care ti-o permiti, chiar si un mobil. Daca esti o companie care vrea sa demonstreze capacitatile telefonului pe care il fabrica, filmezi cu el. Dar nu cred ca o sa aud vreodata un DOP sa zica ca da skip la ARRI Alexa Mini LF pentru ca si-a luat ultimul iPhone la abonament.
Cat despre calitate cu bani putini, da, se poate, fara discutie. Daca ai un script bun care se poate face in bani putini, si un regizor bun care poate sa scoata maximul din acel script, va fi ceva de ultra calitate. Lipsa bugetului nu se va simti deloc, va arata excelent. Daca vrei in schimb ultimul Mercedes, dar nu ai bani sa treci strada, vei avea o surpriza.
Munca in echipa
De cele mai multe ori in publicitate, DOP-ul intra tarziu in conversatie. Regizorul a primit brief-ul, a scris treatmentul, a castigat proiectul, a avut intalniri si conversatii cu agentia si clientul, si abia apoi se baga in seama DOP-ul.
Primesti un telefon, esti intrebat daca esti liber in zilele x si y pentru proiectul cutare, cu regizorul cutare. Zici da, primesti un mail cu un script, un treatment, asta e decupajul, desenat frumos cadru cu cadru intr-un storyboard, un link de vimeo pentru cum se vrea sa fie lumina, alt link de Vimeo pentru cum se doreste sa arate miscarile de camera si realizezi rapid ca esti intr-o oarecare masura un executant.
Creativitatea ta ca DOP trebuie sa se manifeste in niste parametri foarte bine definiti iar aportul tau total, intregul abilitatilor tale ca DOP, care de multe ori pot imbunatati proiectul, nu se vor putea manifesta, pentru ca totul a fost deja aprobat si semnat.
In concluzie, se poate spune ca cel mai bun DOP este cel care are cel mai bun regizor, si ca tu pe platou trebuie sa sustii regizorul cu care lucrezi atunci cand apar intrebari si discutii, si sa te asiguri ca multumesti pe toata lumea, lucrand in parametrii dati, fie ca sunt in avantajul tau, fie ca nu.
Regizori preferati
Cu siguranta Damian Groves este regizorul cu care imi place cel mai mult sa lucrez. Este extrem de creativ, vizual si perfectionist, si fiecare filmare cu el este un puzzle complicat pe care trebuie sa il rezolv.
Primesc treatment-ul si in 80% din cazuri vad ceva care ma face sa zic "cum dumenezeu o fac si pe asta!?". Fie o miscare de camera extrem de complicata, fie un sincron imposibil cu obiecte in aer, fie o tranzitie cu postproductie foarte migaloasa si de cele mai multe ori, toate astea la un loc.
Stiind ca rezultatul va fi garantat spectaculos, acela e momentul cand incep sa fac ce imi place: sa dau telefoane, sa vad cum pot sa programez miscarea pe motion control la viteza de 6m pe secunda, sincronizat cu pistoane si alte device-uri, sa inventam si sa construim rig-uri complicate de camera, sa imi calculez lumina cat sa pot sa obtin diafragma 22 la 1000fps la unul dintre cadre, sa facem teste, sa planificam filmarea pentru postproductie etc, etc, etc.
In esenta, de fiecare data este ceva nou care ma obliga sa imi folosesc imaginatia si sa gasesc solutii si 90% din ce fac cu Damian ajunge pe reel.
Cat ii privste pe cei din lumea larga, din punctul meu de vedere, bunul gust se dezvolta prin a privii lucruri excelente, lucruri care pot proveni din surse neasteptate. Incerc sa vad cat mai mult din cat mai multe surse posibil, create de nenumarati oameni in nenumarate contexte. Prin a urmari o mana de oameni care sunt faimosi pentru ceea ce produc, am senzatia ca imi limitez expunerea la diversitatea domeniului in care sunt. Prefer sa nu fac name dropping de regizori uluitor de talentati care oricum sunt apreciati de 99% din oameni, prin care sa mi se deduca gusturile. Apreciez fiecare creatie in parte pentru ceea ce reprezinta. Acestea fiind spuse, sunt extrem de nerabdator sa vad Dune in regia Denis Villeneuve.
Proiecte de vis
In ultima perioada mi-a placut in mod special sa lucrez la mai multe proiecte:
Peroni Neversea unde am avut ocazia sa murim de cald pe plaja si sa murim de frig in apa alaturi de regizorul Eduardo Vieitez.
Al doilea este un spot pentru STC, o companie de telefonie din Dubai. Aici am fost responsabil de aproape tot: DOP, operator motion control MRMC Bolt, VFX supervisor, VFX artist, montaj si colorizare; ghidat de regizorul Paul Barulis.
Videoclip-ul Deliric ft. Silent Strike – Am visat ca schimbam lumea, one-shot de 3 minute si jumatate la care am fost DOP si operator motion control MRMC Bolt. Regizat de iRonic Distors.
Spot-ul pentru Verpoorten regizat de Caro Weller (live action) si Damian Groves (demo)
Si, la pachet, spot-urile pentru Staropramen, Karvan Cevitam, Vodafone IoT, regizate de Damian Groves, si Pizza Hut, regizat de Anton si Damian Groves
Cat despre proiecte non-publicitare, mi-as dori sa am ocazia sa lucrez mai mult film dar se dovedeste a fi mai complicat decat pare, mai ales cand echipele regizor-dop de la noi sunt bine stabilite. E pe to-do list-ul meu.
#selfpromo
Tot ceea ce fac se poate gasi pe FB, Instagram (raduunkle), vimeo sau pe site-ul meu RSFulga.com. Cum am un moment liber, postez din ce am mai facut in ultima perioada, trimit newsletter-uri, updatez showreel-ul si site-ul.
DOP – Ups & downs
Un DOP in Romania, nu pot sa zic ca are neajunsuri, are la indemana toate resursele necesare pentru a crea ceva spectaculos. Ceea ce mi-ar placea sa vad in schimb ar fi mai mult dialog si o mai mare deschidere catre implicarea DOP-ului in procesul creativ. E foarte posibil ca rezultatul colaborarii sporite sa surprinda multi oameni.
La fel ca regizorul, si DOP-ul este un povestitor, dar foloseste alte unelte. Sentimentul pe care il ai atunci cand privesti un film este in mare parte generat de contextul de lumina in care se petrece actiunea.
Cu totii avem o memorie afectiva si aceasta tine in mare parte de contextul de lumina in care s-au intamplat lucrurile in viata noastra. Treaba DOP-ului este sa inteleaga de la regizor ce sentiment se doreste sa aibe spectatorul atunci cand priveste o anumita scena din film si sa recreeze cu acuratete acea lumina care va genera spectatorului, in mod subliminal, sentimentul dorit. Spre exemplu, daca avem o scena cu o inmormantare, culorile vor fi desaturate, lumina difuza, oamenii vor fi imbracati in negru si afara ploua. Daca avem un film horror si totul e frumos, colorat, luminat, nu o sa se mai sperie nimeni, devine o comedie indiferent cat de bine joaca actorul. Acestea sunt cele mai banale exemple dar daca vrem sa punem in adevarata valoare abilitatile de povestitor al unui DOP, sa privim dincolo de "se vede frumos", si sa incepem sa folosim subtilitatile spre avantajul nostru, e nevoie de dialog si colaborare.
Avem oameni extraordinar de competenti si talentati si cu putin curaj le putem oferi increderea pe care o merita in a face ceva iesit din tipar, rezultatul fiind spre castigul tuturor.
Va urma...
Domeniul acesta este intr-o permanenta schimbare. Asta e si sarmul lui. Trebuie in permanenta sa te adaptezi, sa inveti lucruri noi, si sa poti sa le faci bine. Daca te opui schimbarii, pierzi. De multe ori te trezesti ca trebuie sa filmezi un spot, vorbesti cu regizorul sa filmezi pe anamorfice si apoi ti se spune ca se dau emisii 2.39 Online, 16x9 TV, 9x16 Facebook si 1x1 Instagram, si daca se poate, sa se foloseasca aceleasi duble la toate 3 variantele. Cum cadrezi? E un mister pe care trebuie sa il rezolvi.