[Searching for Promoters] Răzvan Scurtu și Smida Jazz Festival. "Caut ceva anume, o abordare artistică care să iasă din convențional"

Scena autohtonă de muzică și arte, ca de altfel întreaga zonă culturală, este undeva la granița dintre ”lasă-mă să te las” și ”hai băieți, că se poate”. Dacă prima sintagmă e specifică instituțiilor statului, cea de-a doua e sloganul promoterului din zona culturală.

Nu intru în dezbaterea ce nu face și de ce nu face statul, rezultatul n-ar trece de csf, n-ai csf. Pentru că de rele suntem sătui, seria de față își propune să pună accentul pe oameni și evenimente care în ciuda unui climat potrivnic reușesc să promoveze produse culturale și artiști și să aducă o plus valoare. "Promoterul este acea persoană care promovează ceva în care crede, căci altfel, dacă nu ar crede, ar fi un organizator de eveniment". 

Încep cu un interviu cu Răzvan Scurtu, directorul și creatorul festivalului Smida Jazz Festival. Festivalul are loc în munții Apuseni, iar anul acesta împlinește 4 ani. Aflat la cira 100 de kilometri de Cluj, locul de desfășurare al festivalului este unul de poveste. Combinația dintre natură și muzica jazz a mai fost experimentată și de organizatorii mai vechiului festival de la Gărâna, diferența în cazul Smida fiind selecția de artiști care marșează mai mult pe ideea de fusion ”o abordare artistică care să iasă din convențional”, cum declară Răzvan. 

Anul acesta Smida Jazz Festival se desfășoară între 15 și 18 august și are printre invitați artiști precum Nik Bärtsch, James Holden & The Animal Spirits, Mammal Hands, Phronesis. Bilete se pot cumpăra de aici.

Aaaa, și dacă nu sunteți încă siguri cum sună jazzul de la Smida, ascultați aici un playlist făcut pe Spotify cu selecție din piesele artiștilor invitați la aceasta ediție a festivalului.

Care este misiunea festivalului?

Festivalul a pornit inițial de la ideea de a oferi un eveniment cu un program dedicat jazz-ului modern, de avangardă, ca o alternativă la cele existente deja. Ulterior, ideea s-a dezvoltat spre direcția de a prezenta partea artistică în natură, pentru că am considerat că un astfel de cadru va amplica și mai mult experiența participanților.

Vom rămâne, deci, fideli misiunii de a promova cele mai noi și provocatoare abordări din muzica jazz și nu numai.

 Profilul publicului de la festival

În principal, sunt persoane cărora le place muzica și natura, cu vârsta în jur de 30 ani. Dar avem mai multe grupuri țintă, urmărim să dezvoltăm festivalul pentru a fi de interes pentru mai multe tipologii. Familiile cu copii au început să vină în număr din ce în ce mai mare; cred că suntem unul dintre puținele evenimente unde se pretează. De asemenea, programul activităților care au loc pe parcursul zilei până la începerea concertelor, pe care îl dezvoltăm cu fiecare ediție, atrage un alt segment de public, amator de activități în aer liber.

Crezi că muzica jazz e pe un trend ascendent în ultimii ani? 

Jazz-ul e în ascendență în ultimele decenii, mai ales în SUA și Marea Britanie, unde se discută despre o renaștere a muzicii jazz, cu din ce în ce mai mulți artiști tineri și inovatori, din ce în ce mai multe locuri unde se cântă sau evenimente și festivaluri care devin interesate de acest curent. În România, trendul ascendent se datorează în special festivalurilor dedicate. În rest, piața se mișcă destul de greu. Recent a apărut și un post de radio dedicat jazz, sper să supravieţuiască și să se dezvolte.

Cum v-ati definit criteriile după care sunt invitați artiștii la festival? 

E un mix între artiști consacrați și artiști mai puțin cunoscuți la noi. Unii artiști trebuie să aibă un ritm alert, alții trebuie să fie mai ambientali, spre a oferi o experiență cât mai completă participanților. Dar, mai ales, pentru a-i selecta, caut ceva anume, o abordare artistică care să iasă din convențional, să aibă un impact asupra publicului. Mai e important să reușim să aducem în continuare nume în premieră în România. Și, bineînțeles, intervine și criteriul financiar.

Selecția artiștilor pentru festival

Pentru mine numărul de vizualizări nu e un prim criteriu pentru a selecta un artist la festival. Sigur, e important să găsesc materiale de calitate despre un artist, în special video-uri live. Asta mă ajută mult în luarea unei decizii pentru că îmi permite să-mi fac rapid o imagine despre cum sună live și dacă s-ar potrivi pe scena noastră. În plus, e important să avem materiale despre un artist pe care să le folosim în comunicare. Dar, pentru mine, noutatea, conceptul unui proiect, primează față de numărul de vizualizări, mai ales că nu discutăm despre artiști pentru un eveniment mainstream.

La fiecare ediție am avut și vom avea și artiști neconsacrați. Încercăm să aducem artiști despre care știm sigur că sunt de interes și așteptați de publicul nostru, dar una dintre misiuni e să și expunem participanții la numele mai puțin cunoscute dar despre care sunt convins că vor oferi o experiență pe măsură.

Ni se transmite din ce în ce mai mult din partea participanților că deja capătă încredere în conceptul artistic al festivalului și în ceea ce le prezentăm, chiar dacă mulți dintre artiști sunt mai puțin cunoscuți. Descoperirile sunt apreciate la Smida.

Încerc, pe cât posibil, să merg să văd artiștii live, pe unii i-am și selectat rapid după ce i-am văzut pe o scenă.

Entertainment sau artă?

Cred că linia se trage atunci când apare compromisul în actul artistic și dorința de a vinde cu orice preț. Ține de fiecare să-și stabilească limitele și așteptările de la o carieră artistică.

Cum ai spune ca a schimbat ”Colectiv” scena de muzică/evenimente de profil?

Cred că pe o parte dintre organizatori i-a făcut mai responsabili și să ia în serios anumite aspecte care nu erau abordate corespunzător până la acel moment. Și publicul a devenit mai atent la partea de siguranță. Pentru trupe e mai greu acum să cânte în cluburi și spații indoor, pentru că destul de multe s-au închis, neavând condițiile corespunzătoare.

Comunicarea festivalului

Se comunică mult pe segmentul de evenimente. Urmărim să ne diferențiem și noi cât mai bine și ne-am făcut apreciați și prin cum comunicăm. Mixul e destul de clasic, prin canale online și offline, cu o abordare prietenoasă și relaxată ca ton. Urmărim să ne construim și campanii mai neconvenționale, jucăușe, în ton cu atmosfera festivalului.

La fiecare ediție rafinăm strategia și încercăm să fim din ce în ce mai eficienți cu resursele pe care le folosim. Nu am făcut modificări radicale dar încercăm să fim din ce în ce mai buni și să ajungem și mai departe.

Cum suntem într-o perioadă în care cantitatea de informații care ne asaltează e foarte greu de asimilat, lupta se dă pentru captarea atenției audiențelor. Mesajul cât mai concis, bine articulat și conținutul de calitate ajută mult. Imaginea și reputația evenimentului sunt elemente cheie. La Smida, o mare parte dintre cei care ajung pentru prima dată, vin la recomandarea prietenilor.

Posterul e un element important în mixul de promovare pentru un anumit segment de evenimente, cum e și al nostru. Dăm mare importanță vizualului fiecărei ediții, e unul dintre aspectele asupra căruia se lucrează mult în fiecare an.  

Care crezi ca sunt cele mai mari probleme din zona bookingului muzical de la noi?

Piața de muzică e destul de mică în România, pentru a permite dezvoltarea unor astfel de servicii conexe specializate și cred că din această cauză sunt puțini agenți și agenții de booking care au o abordare profesionistă. Domeniul e într-un stadiu incipient la noi. Nici nu există formare în domeniu, doar unul-două cursuri. Iar din partea artiștilor cred că e nevoie de mai multă conștientizare despre importanța de a colabora cu persoane specializate în acest domeniu, majoritatea o fac DIY.

Vezi vreo diferență între un promoter și organizator de evenimente?

Ambii termeni se folosesc în mod curent, dar un organizator poate avea o implicare mai complexă în desfășurarea unui eveniment de muzică, în toate etapele lui, pe când un promoter poate acoperi doar anumite aspecte, fără să se implice în altele (producție, logistică, etc.). Dar consider că termenii se întrepătrund, pot eticheta același domeniu de activitate.