Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale, FAN Courier și Medlife.
Începând de luna trecută, pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună sub Topul Superscrierile Lunii. Invitata acestei luni este Irina Păcurariu (membră a juriului Superscrieri, realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR).
Cea mai frumoasă formă de patriotism
Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder.ro)
„Un campionat de fotbal pentru tineret i-a făcut pe români să redescopere bucuria de avea o echipă națională și, pe mulți dintre ei, i-a făcut chiar să-și regăsească țara pe care au părăsit-o cu inima frântă. Această țara despre care nu mai credeau că poate să-i facă vreodată fericiți.
Echipa României a fost revelația Campionatului European Under 21, desfășurat în Italia, și a mobilizat în jurul său un entuziasm nemaiîntâlnit pentru această competiție. La semifinala de Bologna, naționala noastră a fost susținută din tribune de peste 15.000 de români, cei mai mulți din Diaspora.”
Am vorbit cu mame din România care au adoptat copii romi pe care nimeni nu i-a vrut
Iulia Roșu (VICE România)
Credits photo: Pixabay
„A fost nevoie de un caz revoltător ca să vadă o societate întreagă cât de putred este un sistem care se presupune că-i protejează pe copii. Drama Sorinei, fetița de opt ani din Baia de Aramă, luată cu mascații de la asistenta maternală, l-a scos pe ministrul Muncii în fața camerelor de televiziune cu anunțul în mână: legea adopțiilor se va schimba. Doar că schimbarea e mai degrabă praf în ochi, când eșecul este unul comun: de la angajații din sistem la întregul sistem.”
Sfînta Fecioară La Roche
Victor Ilie (Medium.com)
Ilustrație de Robert Obert
„În fiecare an, opt mii de femei mor din cauza cancerului de sîn în România. Un orășel de femei cît Bușteni sau Nădlac dispare pur și simplu din țara noastră. Cel puțin un cartier al acestui orășel ar putea să rămînă în viață dacă boala ar fi depistată din timp, dar la capitolul ăsta nu sîntem campioni în Europa.
Statul român, după ce că nu e în stare să le identifice diagnosticele din timp ca să le crească șansele de viață pacientelor, le mai pune și la cheltuieli inutile.”
VIDEO Dosarul complet al conflictului româno-maghiar de la Valea Uzului. Câți români sunt îngropați în cimitirul eroilor, disputa teritorială și problemele de legalitate.
Clarice Dinu, Victor Cozmei (Hotnews.ro)
„Peste șaizeci de ani, cimitirul a fost fișat și cam atât până în 1994, când într-un articol apărut în Adevărul de Cluj se vorbea că maghiarii au ars crucile românilor ca să spună că doar morții lor erau îngropați acolo. „Nu era nicio cruce, nu era nimic acolo, doar pășune. Din 1994 s-a început documentarea, s-a mers la biblioteci, la arhive, și după aceea s-a construit. Nu s-a pus niciun nume pe cruce pentru că nu s-a reușit identificarea”, spune acum Borboly Csaba, președintele UDMR al Consiliului Județean Harghita.”
Am măsurat poluarea din București de Ziua Mediului, ca să-ți arăt ce aer toxic respiri
Roxana Bucată (VICE România)
„România a fost trimisă în fața Curții Europene de Justiție din cauza încălcării constante a valorilor limită pentru poluanții din aer, iar în cazul unei condamnări suntem în pericol să plătim penalități de două sute de mii de euro pe zi. Dar banii sunt ultima problemă când te gândești că 23 de mii de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare.
Procedura de infringement declanșată de UE împotriva României pe calitatea aerului nu e de ieri, ci din 2009. De vină sunt București, Brașov și Iași. Adică, de zece ani suntem avertizați să facem ceva, dar măsurile se lasă așteptate.”
Agenția Agerpres a furnizat toate filmările și fotografiile cu manifestanții din 10 august la cererea poliției lui Carmen Dan, „Ca să fie identificați oamenii”!
Cătălin Tolontan (Libertatea.ro)
Credit photo: Hepta
„Presa din toată lumea își face datoria de a nu furniza informații și imagini aflate în posesia sa Guvernului sau altor autorități, care le pot folosi apoi împotriva oamenilor.
Pe 11 august 2018, la o zi după mitingul Diasporei împotriva Guvernului PSD-ALDE, Agerpres a făcut ceea ce jurnaliști din interior susțin că a fost „un act obedient către Carmen Dan și o trădare a interesului public”.
Poliția condusă de Carmen Dan, consiliată atunci de Claudia Nicolae, fostă adjunctă la Agerpres, a solicitat fotografiile și filmările brute ale manifestației din 10 august.”
Cele trei revoluții care au transformat radical naționala de tineret: Hagi, educația marilor cluburi străine și regula care a supărat patronii români
Emanuel Roșu (G4Media.ro)
Sursa foto: FRF
„Cum era să fii nebun după România U21 înainte să devină cool? Nu prea știm, că n-au fost mulți care să depună mărturie și s-o lase scrisă pe undeva. Aproape nimeni n-a crezut, aproape nimeni n-a avut motiv să creadă, aproape pe nimeni n-a interesat de echipa asta. Jucători sau fani.”
Document declasificat după 27 de ani: în iunie 1990, Armata i-a hrănit şi îmbrăcat pe minerii care au “restabilit ordinea” în Bucureşti
Codruța Simina (PressOne.ro)
„Un document pe care Ministerul Apărării Naționale (MApN) l-a declasificat luna trecută arată că, din dispoziţia Guvernului, Armata i-a hrănit şi echipat pe minerii implicaţi în evenimentele din 13-15 iunie 1990.
Desecretizarea a fost făcută la cererea Parchetului General și anunţată în Monitorul Oficial. Documentul are 5 file şi a ajuns în posesia PressOne ca urmare a unei solicitări trimise MApN în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații publice.”
Irina Păcurariu este membru al juriului Superscrieri și curatorul topului din luna iunie.
Este realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR. A fost primul reporter român care a realizat un documentar în Himalaya – „Ţara Şerpaşilor”, desemnat şi cel mai bun documentar al anului de APTR. A primit numeroase premii, cele mai importante fiind: Jurnalistul Anului pentru documentarul „Marţi, Joi, Sâmbătă”, Premiul Consiliului Naţional al Cinematografiei pentru reportajul „EU – marginea Europei”– si cele şase premii APTR, între care trebuie amintit Marele Premiu APTR pentru reportajul „Codrina”.
A urmat stagii de pregătire la BBC, Thomson Foundation, Discovery Campus, France 3, ARD, Circom Regional. Printre cele mai importante programe realizate şi prezentate se numără: „Poveşti în halate albe”, „România deşteaptă”, „Zona Zero”, „Culoarele Puterii”, „Poveste fără sfârşit”, „Mari români”, „Un european ca mine”, „Cealaltă Românie”, ultimul dintre acestea vorbind despre românii care au ales ca soluție de supraviețuire, o țară de împrumut.
