S-a încheiat și festivalul de la Cannes, s-au dat și premii, s-a vorbit și despre industria care se schimbă și despre consumatorii care o provoacă și despre subiecte grele care o traversează. În fine, lucruri nemaipomenite se întâmplă acolo în fiecare an. Se întâmplă, însă, și lucuri mai puțin surprinzătoare. Pentru cei care au stat acasă, avem povești de răzbunare. Sunt memoriile unui absent la Cannes, dar care știe foarte bine ce se întâmplă acolo. Sub titlul Dying At Cannes, pe blogul său, The Ad Contrarian, Bob Hoffman (scriitor și veteran al industriei de publicitate din SUA) arată cinic cu degetul înspre clișeele industriei, sărbătorite în fiecare an cu glam și mirare:
Un CEO al unei mari companii, îmbrăcat casual, spune că consumatorul se schimbă, iar industria trebuie să țină pasul cu consumatorul mereu în schimbare. Evoluăm sau murim
Un creativ foarte bogat și faimos va ține un discurs tulburător despre cum creativitatea este inima industriei și trebuie să o sărbătorim cum se cuvine. Agențiile care nu pun creativitatea pe primul loc nu vor supraviețui
Un alt creativ faimos cu ochelari scumpi va spune că trebuie să fim curajoși
O femeie director executiv va vorbi despre cum trebuie să apreciem toți oamenii, indiferent de orientarea sexuală, rasă, religie sau absența religiei, vârstă, corp sau sensibilitatea la gluten. Companiile care nu înțeleg diversitatea vor muri
Un planner european va vorbi despre faptul că nu trebuie să mai gândim pe termen scurt și că brandurile se construiesc cu strategii pe termen lung
O discuție între experți în branding va ajunge la concluzia potrivit căreia consumatorii se așteaptă de la branduri să fie responsabile social și să facă lumea mai bună. Brandurile care nu fac asta, vor muri
În fine, mai sunt multe astfel de învățături universale care se întâmplă la Cannes. Dincolo de astfel de cârcoteli, însă, aici puteți citi povești despre ceea ce chiar s-a întâmplat anul acesta la festival.
