![[Strada e pe bani] Ionuț Popescu și comics-ul din stradă](https://media.iqads.ro/2019/06/ionut-800x450-cover-850.jpg)
Unul din avantajele artei stradale este că aduce elemente dintr-o multitudine de culturi și/sau profesii. Arhitectură, design, ilustrație, sculptură, toate își dau întâlnire în stradă, cea mai tolerantă pânză.
Un bun exemplu de plusvaloare artistică îl reprezintă Ionuț Popescu. Artist cu acte în regulă - absolvent al liceului de artă ”Nicolae Tonitza” și al Academia de Arte ”Nicolae Grigorescu” din București , Ionuț folosește în lucrările lui tehnici de abordare clasică (peniță / pensulă / acuarelă / cărbune-desen), dar și digital - de multe ori, mixând ambele tehnici.
Cu toate acestea, ce mi-a atras atenția în mod special e pasiunea lui pentru comics. Așa l-am cunoscut. Am văzut într-o revistă o serie de ilustrații semnate de el, după care (ca orice geek) am început să caut pe internet și alte lucrări. N-a trecut mult timp și am început să colaborăm pentru o serie de postere:
Polivalent în exprimare artistică, Ionuț a realizat lucrări și în domeniul artei stradale. Aportul lui la street art și graffiti e cu atât mai interesant cu cât, așa cum am menționat, el vine dintr-un mediu artistic academic; ce reiese din lucrările sale e un balans între o tehnică riguroasă și lejeritate, în contextul pereților de pe stradă.
Primul proiect
Primul proiect comercial a fost pentru o persoană pe care o cunoșteam. Lucrurile au mers lejer - i-am făcut o propunere de layout, a agreat-o și am trecut la treabă.
În ceea ce privește brieful, întotdeauna există loc de mai bine, atât în realizarea lucrărilor, cât și în percepția lor din punctul de vedere al clientului. Când există comunicare și deschidere, de ambele părți, se poate îmbina cu ușurință creativitatea cu cerința clientului.
Proiecte complexe
Un proiect complex a însemnat să lucrez alături de patru colegi artiști în cadrul concursului “Cool TOURal București”. Lucrarea a constat în personalizarea cu graffiti a unei garnituri de tramvai cu principalele monumente de for public aflate în administrarea instituției organizatoare (Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic).
Alt proiect demn de inclus în categoria celor complexe, deoarece și aici am lucrat tot cu patru colegi desenatori, a fost desenarea unui perete în cadrul clubului de comedie Comics Club.
Clienți și fee-uri
Atunci când mă gândesc la prețul unei lucrări mă gândesc la complexitatea lucrării și de ce anume își dorește clientul. De partea cealaltă clientul cred că ar trebui să aleagă artistul în funcție de stilul personal de lucru al acestuia. Fiecare artist are, sau ar trebui să aibă, un element care să îl remarce în comparație cu ceilalți artiști.
Agenția, dacă nu vorbim de client direct, are un catalog cu o „paletă” de artiști care înseamnă tot atâtea stiluri de desen, iar clientul nu trebuie decât să își aleagă tușa care se potrivește cel mai bine campaniei.
Dezvoltarea street art-ului și percepția socială
În general, în România, un artist nu poate trăi doar din arta sa, cu atât mai mult din street art. Artistul ar trebui doar să lucreze, dar nu este „vina”’ lui ca nu exista mai mult feedback din societate – dacă societatea nu dorește mai multă artă, nu poți schimba nimic.
Colaborările cu branduri mari din sectorul artistic nu se pot compara cu ceea ce se întâmplă afară. Problema, din acest punct de vedere, este a ambelor părți. Artiștii nu produc suficiente lucrări calitative, iar brandurile nu vor să aibă campanii cu street art. Sigur, ele există, doar că nu putem vorbi de un trand în acest sens. Campaniile care apar sunt răzlețe și, de cele mai multe ori, ele nu au continuitate.
Ieșind puțin din sfera comerială aș trece un plus în dreptul publicului care este mereu receptiv la noile tendințe/curente/stiluri etc. Un minus trebuie musai pus în dreptul autorităților care se vor implica doar dacă funcționează principiul „mie ce imi iese din treaba asta”.
