![[Doi-zece, muzici noi] Luni La Teatru, 10 ani de muzica si un rebranding](https://media.iqads.ro/2019/04/luni-la-teatru-cover-850.jpg)
Am tot intrebat muzicienii romani, in ultimele saptamani, despre numele trupelor in care canta. Partea de naming a unui business/brand/trupa/produs poate fi foarte importanta. Unele raspunsuri au fost previzibile, alte surprinzatoare. Aruncati-va un ochi peste seria noastra de interviuri. Cat ii priveste pe baietii de la Luni La Teatru, povestea cade in cea de-a doua categorie. Cu un praf de funny.
Repetitiile le faceam in subsolul teatrului din Bacau. Si intotdeauna incepeam de luni.
Radu Postolache (voce-n formatie) ne-a dat informatia asta insolita, asa ca i-am mai cerut si altele. Le gasiti pe toate in interviul de mai jos. Apropo, pentru trupa, urmeaza un rebranding si o sarbatoare cu fast: 10 ani de muzica. Din 2009 si pana azi, componenta a suferit modificari si li s-a alaturat si o fata. Deci scuze, Eliza, pentru sintagma "baietii de la Luni La Teatru".
Cum ar spune Cabral pe blog, dati play si cititi.
Pe scena
Trupa s-a format in toamna anului 2009. Daca ne gandim, eu tot insistam pe langa Dan Asofiei (tobe) sa se reapuce de cantat. Il stiam si pe Liviu Bogdan (bas), iar, la randul sau, il cunostea pe Dorin Ghiuta (clape). Si prima repetitie a fost cea mai frumoasa.
Inchipuie-ti 4 oameni carand instrumente intr-o clasa a Liceului de Arte, pe ascuns, pentru prima inercare. Imediat s-a alaturat si Catalin Cojoc (chitara).
Nu au existat prea multe schimbari in componenta trupei: primul plecat a fost Catalin, in locul lui venind un prieten vechi din Piatra Neamt (Ionut Ciurlea), doar pentru a ne ajuta la doua concerte. La inceputul anului 2012 ni se alatura Mititelu Ionut la chitara, iar din 2017, Eliza Dragoi la tobe, eleva lui Dan Asofiei.
Prima piesa, incepturile
Prima piesa buna a fost No Wasted Time. Inregistrata in Cluj-Napoca, in studioul Luna Recording. Aici am avut parte de cel mai fain suport din partea domnului Oliver Veigh. Dar sa nu uitam si de implicarea lui Adi Bulboaca pentru productia video a primului nostru clip.
Despre muzica voastra
Nu cred ca stim sa descriem muzica noastra sau a oamenilor ce ascuta genul asta. Ne place sa ne descoperim pe noi, ca persoane, intai. Si o facem prin intermediul versurilor, formei pieselor, sonoritatii si prin ceea ce ne inspira.
Nu cred ca exista piese preferate; cu siguranta exista concerte memorabile, fiecare cu bune si rele. Asta e partea cea mai faina, de fapt - sa mergem sa cantam in locuri noi si culmea, sa avem un feedback pozitiv.
Fanii
Nu cred ca ne adresam unei anumite “persona”. Descoperim, la fiecare concert, oameni de orice varsta care simt muzica in felul lor si cred ca pentru noi asta este cel mai important lucru.
Sincer, asta se datoreaza faptului ca membrii trupei asculta variatii ale rockului, de la progressive, punk la classic rock. In plus, suntem pasionati de istoria muzicii rock, motiv pentru care nu am urmat un anumit “trend muzica”, ci am mers pe ce am simtit.
Comunicarea din industria muzicala
Despre comunicare recunoastem ca am avut o pauza in care ne-am concentrat pe copii, familie si alte proiecte. Iar in 2019 am pornit un “New Year's Resolution” in care ne pregatim un rebranding.
Lucram cu fostul manager (Gabi Postolache), care se incapataneaza cu proiectul mai mult decat multi dintre membrii trupei. Este foarte important sa existe cineva care “sa se ocupe” de trupa, un mediator, cineva care sa fie exposure seeker.
Incercam sa comunicam cat se poate pe pagina de Facebook si sa abordam fani noi pe Instagram. Urmeaza sa reorganizam si canalul de YouTube, dupa o serie de remasterizari ale pieselor vechi.
Numele trupei
Numele trupei a venit ca un raspuns la intrebarile noastre de atunci: cand si unde ne vedem? LUNI LA TEATRU. Asta pentru ca repetitiile le faceam in subsolul teatrului din Bacau. Si intotdeauna incepeam de luni.
Artisti cu brand solid
Daca ar fi sa urmaresc exemple bune de branding si expunere media din Romania, ar fi Byron. Iar din afara, Steven Wilson.
Cat hobby, cat job?
Clar este un hobby, nu mai avem varsta si nici cadrul sa riscam totul. Daca vorbim de provocari, cea mai mare dintre ele este timpul. Chestia asta nu prea tine cu noi.
Artistul, in general, este condamnat la suferinta - ar trebui sa se dedice 100% pentru arta lui. Din pacate, la noi in tara ar trebui sa ne dedicam mult mai mult ca sa reusim. Poate ca noi atat am putut cu resursele date. Sau poate ca nu.
Artistul, pentru a putea trai din ceea ce ofera, ar trebui doar sa cante. Responsabilitatea cade pe organizatorii de evenimente in a educa oamenii, prin a oferi cat mai putine evenimente publice gratuite si cat mai multe cu bilet.
Planuri
Dorim ca 2019 sa fie un trigger point pentru Luni la Teatru. Dorim sa ne pregatim pentru aniversarea de 10 ani a trupei, pregatim o piesa noua cu videoclip, si sa remasterizam cele mai ok dintre piesele vechi care sa fie puse intr-un album.
Toate acestea sa fie marcate spre finalul anului intr-un concert mai amplu la Bacau si speram si Bucuresti!
