![[Convinge Romania] Teodor Minea si o campanie-contrast la "avalansa de Nikos Vertis, Vasile Muraru, Parklake, Arsinel si TNB, care violeaza priviri in nestire"](https://media.iqads.ro/2019/03/teodorminea-cover-850.jpg)
In caz ca ati ratat toate semnalele de pana acum, duminica asta oprim inscrierile in competitia "Convinge Romania ca Fiecare Vot Conteaza!". In caz ca ati ratat cumva si resursele de pana acum, iata brieful competitiei si cateva notite pe langa el, in care explicam cum nu cautam afise razlete; de ele n-am scapat complet, dar fericirea e ca au aparut si afisele coordonate, de exemplu, in campanii.
Teodor Minea a inscris 5 propuneri, vizualuri minimaliste adresate votantilor indecisi, gandite in contrast cu aglomeratia de mesaje peste intrebari peste exclamatii peste culori peste imagini, "care violeaza priviri in nestire, de pe toate gardurile si cladirile subrede".
Plecand de la un inside joke, Teodor a ajuns la intrebarea "cum spui cat mai simplu un mesaj non-invaziv despre oportunitatea implicarii". A iesit o campanie offline cu potential sa ajunga in bula online-ului de una singura, crede el. Iar daca asta e un gand idealist sau nu, am putea afla in curand.
Teodor, designul si publicitatea
Sunt designer si art director. Anul asta se fac 10 ani de cand lucrez, ultimii 7 i-am petrecut in advertising. Din cand in cand imi place sa si scriu, mai bine sau mai rau.
Am fost fan publicitate cam de devreme, genul care isi umplea peretii camerei cu printuri din B-24-FUN si Re:Publik. In timp, intamplator, am ajuns sa lucrez pentru si cu o parte dintre oamenii pe care ii admiram la un moment dat. Pe unii dintre ei ii admir si acum, uneori mai glumim despre asta. E un sentiment misto, intr-o industrie care adesea duce lipsa. Si de sentiment, si de misto de calitate.
In competitia "Convinge Romania ca Fiecare Vot Conteaza!"
Citisem in diagonala cate ceva din seria de interviuri de la voi cu “batrani intelepti” care dadeau sfaturi despre bine si rau. A ramas undeva in background, nici-nici.
Apoi, cand intr-o marti seara scrollam pe "o anumita retea de socializare" in timp ce supravegheam o tigaie cu ficatei, am dat de o postare a lui Marc Bortun care trimitea spre pagina de concurs. M-am gandit ca parca as vrea.
Brieful
Brieful inteapa viata de zi cu zi – de la coboratul in metrou, la urcatul in autobuz, trecand prin acel nor vag de salam Victoria, covrig cu susan si 100m garduri, care te imbratiseaza la fiecare rabatare a usilor. Expune o problema si frustrari reale pe care multi le avem, legate de inertie, apatie si resemnare. Prin urmare, e si o miza puternic personala in a scoate lumea din casa in acele duminici.
La 29 de ani cred ca ma incadrez in primul val de millennials, am propriile indoieli despre sensuri si leadership in general. Dar cred in importanta schimbarilor mici, facute asumat si sustinut.
Rezolvarea. De ce offline?
A pornit de la un inside-joke cum ca poporul roman ar confunda ocazional karma si carma, in functie de cat de mult vrea sa se implice intr-o discutie. A evoluat inspre „cum spui cat mai simplu un mesaj non-invaziv despre oportunitatea implicarii”.
Esti plictisit, obosit si descurajat. Nu mai vrei sa auzi de aia, de ceilalti, de ailalti, nici de visatori sau novici. Le-ai vazut pe toate. Stii ca nu poti face schimbari mari. Asa ca iti raman alea mici. E ok. Uneori detaliile schimba vieti.
(Postere, billboard-uri, statii de autobuz. Daca s-ar putea, tot atatea cate au prin oras Stefan Banica, Fuego si Azur la un loc.)
Nu vad o miza in a incerca sa convingi oameni care si-au fixat deja binele si raul. Sansele sunt la indecisi, in continuare multi. Asa ca era util ca mesajul si executia sa fie simple, cat mai putin pretentioase, la firul ierbii.
Poate-s idealist, dar cred ca daca e indeajuns de surprinzatoare in offline (acolo unde mananci, bei si eventual votezi), o executie pe subiectul asta ajunge organic si in bula online (acolo unde developezi impresii, faci meme-uri si scrii poezie).
Iar asta vine de multe ori la pachet cu un endorsement autentic, din partea unui om simplu, diferit de cum ar face-o un brand, fie el si de ONG (care isi asuma ca serveste continut targetat si poate fi mai usor aratat cu degetul, c-asa si pe dincolo).
Cred ca lumea la noi s-a obisnuit cu outdoor mult, urat, si incarcat, afisat fara discernamant. Vizualurile pe care le-am propus ar vrea sa contrasteze avalansa de Nikos Vertis, Vasile Muraru, Parklake, Arsinel si TNB, care violeaza priviri in nestire, de pe toate gardurile si cladirile subrede.
Publicul nu mai apuca sa aprecieze frumosul sau simplitatea, pentru ca ii sunt aratate din ce in ce mai rar. Il ferim de surprize ca de diavol. Uitam ca toti avem nevoie sa fim intrerupti uneori.
In ce masura urmaresti actualitatile din politica?
Urmaresc stiri doar atat cat reusesc sa fac fata absurdului. Nu e neaparat bine, dar mentine un nivel de entuziasm, pana la noi ordine. De cateva luni, sunt membru cotizant Plus.
Participi, de regula, la vot?
Am participat la toate randurile de alegeri, mai putin la sceneta din toamna trecuta :)
Catre jurati. Catre public
„Cam atat s-a putut” & „Capu' sus, ochii la bagaje”.
