A inceput sezonul gripal. E timpul sa vorbim pe nas, sa stranutam in batiste si sa asteptam sub plapuma tricoul convalescentei. Sau putem sa fim combativi, sa tocam putin tub catodic cu retina si sa-l tragem pe nas o data pe calup. Zilele astea am renuntat la soarta si ma bucur din plin de voluptatile determinismului. Si, cum la baza oricarui determinism se afla un lucru infim, iar notele observatiei o confirma, de data aceasta causa prima este o structura minuscula - cunoscuta sub numele de fulg. Asa incepe isteria. Intr-un mod absolut comun.
Incepe cu departamente de marketing privind induiosate prin geamurile incalzite ale birourilor, lacrimi evaporate de radiatiile monitoarelor, brand manageri cu degetele oprite intre separatoare in fata acestui fenomen de piata sublim. Primul fulg. Un fulg pe care natura l-a tras probabil din greseala, dar ce mai conteaza cine loveste primul in acest tavalug. A venit iarna in publicitate.
Iata-ne, deci, pe toti aici, in piata publica, asteptand ceremonios sa fie inaugurata fisa de observatie a acestui anotimp tardiv. In fata noastra, intr-un pat cat China comunista, sta marele consumator ipohondru. Are picioarele reci, iar freamatul usor al narilor ne spune ca e pe cale sa stranute. Incearca sa se abtina, insa spasmele propriilor plamani il iau prin surprindere, zguduindu-l sanatos pe sub grilajul pijamalei. Rumoare. Piata palpita. Suferindul sopteste cu jumatate de glas, peste multimea amortita de asteptare: "cred ca am racit ". Urale, caciuli si pushing in prime time. S-a deschis sezonul gripal, stimati telespectatori. In meteorologia pietei, no more business forecast, stratul rarefiat de ozon scoate farmaceuticele la guerilla.
Prin urmare, cand deschid televizorul pasesc intr-un peisaj fantastic - un terci multicolor de zapada si antigripale: stiri si publicitate se succed, facandu-si reciproc lobby. Devine din ce in ce mai greu sa discerni intre dopajul cu stiri dramatice de la fata locului si avalansa de antidoturi ce ne asteapta gata de lupta in farmacii. Echipe de commando, parasutand din stratosfera baloti colorati de pilule homeopatice in satele baraganului calamitat de nameti, Fervex - cot la cot cu ColdRex - lopatand dupa ambulante in troienele de pe marginea drumului, sau montaje emotionante de pe strazile capitalei, unde oameni infofoliti se lupta cu vantul pe meterezele refugiilor de tramvai, incercand sa scoata din buzunar doza salvatoare de paracetamol. Nu ai de ales. Asa se marketeaza un dezastru. Curativ. O stire proasta urmata de treizeci de secunde de vis.
Publicitatea ne invata ca iarna e o succesiune de boli, iar boala (sau nevoia) o succesiune de moduri de a o preveni. Dar fiti pe pace. Deasupra noastra, a tuturor, pluteste - ca-n Magritte - o pipeta imensa, gata sa prelinga peste noi un strop purificator de Tantum Verde. Nu va fi de ajuns, dar sa nu ne lasam impresionati de gripa, ci sa ne suim toti in masini, sa ambuteiem venele orasului, sa reimpodobim bradul de Craciun, sa golim rafturile farmaciilor si sa recucerim - nara cu nara - aceasta Bolivie racita, dandu-l pe gat pe revolutionarul, intrat in legalitate, ColdRex.
