Cand sunt intrebati despre viitor, oamenii se inspira foarte mult din articolele care circula in presa si din filmele sci-fi. Toate astea au un sambure de adevar, insa practica e mereu diferita, iar eu incerc sa separ adevarul de fictiune - atat cat se poate, desigur.
Cand intrebi pe cineva cum a evoluat comunicarea interpersonala in ultimele decenii, o sa primesti raspunsuri de la doua tipuri de oameni:
- Optimistii - care lauda aparitia internetului si faptul ca poti comunica in timp real cu cineva din celalalt colt al lumii
- Traditionalistii - care, desi recunosc meritele tehnologizarii, vor spune ca “nu mai stim sa comunicam”, ca totul se recurge doar la emoji-uri si abrevieri
Ca in aproape orice dezbatere, ambele tabere au un strop de dreptate.
In 2015, Oxford Dictionary a declarat emoji-ul “Face with Tears of Joy” drept cuvantul anului. Chiar daca nu va spune nimic titulatura oficiala, va garantez ca l-ati vazut cel putin o data.
In viitorul apropiat, cuvantul anului va fi “meme” (sau echivalentul acestuia), o forma de comunicare ambigua pentru oricine nu e familiarizat cu ea, dar care a avut o crestere fenomenala in 2018. Este un “limbaj” inventat pentru o anumita categorie de utilizatori de internet. Doar faptul ca incerci sa definesti ce este un “meme” te plaseaza automat in tabara opusa lor. Un limbaj si un stil de comunicare nisat adaptat din istoria recenta a internetului.
Sa revenim, insa, pe plan local. Daca intrebi romanii cum vad comunicarea peste 100 de ani, sunt imediat evidente referintele din filmele si cultura sci-fi:
- 7% cred ca, in lipsa unui interlocutor uman, vom putea comunica cu roboti care vor putea simula orice fel de conversatie posibila
- 7% cred ca vom putea fi prezenti in mai multe locuri deodata prin folosirea unor holograme foarte avansate
- 9% cred ca telefoanele mobile vor fi miniaturizate si integrate cu anatomia umana si vor putea fi folosite doar prin putere cognitive
Sursa: BRD Groupe Societe Generale & D&D Research, 2018
Chiar daca nu esti de acord, citesti aceste rezultate si poti sa empatizezi cu gandirea oamenilor. Pana la urma, Legea lui Moore a functionat pana acum, iar progresul tehnologic a accelerat enorm, cine spune ca va incetini in curand? Desi e alt subiect, Legea lui Moore se refera la numarul de tranzistori dintr-un circuit integrat, nu la progresul tehnologic, desi cele doua sunt legate. In realitate, in curand vom avea limitari fizice care vor incetini acest progres.
Acesta este unul dintre motivele pentru care cred ca modul in care comunicam nu se va schimba fundamental in ultima suta de ani. Sigur, vom avea prima pereche de ochelari smart cu succes comercial (tot ce n-a fost Google Glass) si hologramele vor fi cu siguranta populare. Insa ganditi-va la avantajele comunicarii digitale. Un beneficiu major este usurinta comunicarii, faptul ca poti trimite mesaje (vocale sau text) fara sa intrerupi o alta activitate.
Comunicarea cu robotii, desi sunt convins ca va fi prezenta, are doua potentiale beneficii – antrenamentul pentru vorbit in public sau relatarea de mesaje (celebrul “text to speech” care nici in engleza nu functioneaza perfect). Sigur, ne putem gandi si la situatii speciale, cum ar fi simularea unei conversatii cu o persoana deprimata ca tratament, insa nu asta va defini comunicarea in 2118.
Mai degraba, text to speech va functiona impecabil si nu va mai fi nevoie sa folosesti o tastatura – imaginati-va doar cat timp (si eventuale typo-uri) poti salva daca tehnologia asta ar functiona fara probleme. Cu scop de relaxare, sigur, vei putea sa-ti pui o pereche de ochelari de realitate virtuala si sa porti o conversatie cu prietenii pe o plaja din Hawaii, insa daca ati putea face asta astazi, credeti ca ati face-o mai des de cateva ori pe saptamana?
Odata cu reducerea necesitatii tastaturii, volumul de documente scrise (email, carti, articole) va creste considerabil. Daca astazi vi se pare ca e greu sa filtrezi prin tona de informatii de pe internet, imaginati-va cum va fi cand va disparea “filtrul” scrisului.
Tocmai din acest motiv, cred ca in urmatoarea suta de ani se vor naste tot mai multe fenomene precum “meme-urile” cu scopul de a sumariza cat mai mult informatia.
In ceea ce priveste hologramele, le vad mai degraba ca o solutie senzationala de entertainment. In 2012, la Coachella, l-am putut vedea pe Tupac sub forma de holograma. E clar ca tehnologia mai are de evoluat, insa odata ce o face, artistii vor putea avea concerte simultan in toate capitalele importante.
Jocurile video vor beneficia vizual de holograme si recunosc ca regret ca nu voi fi acolo sa vad asta. Imi imaginez ca in viitorul apropiat vor fi probleme serioase cu dependenta de jocuri video, vedem deja semne, insa “carligele” jocurilor devin doar mai bune pe zi ce trece, iar problema nu se va ameliora pana nu va deveni foarte grava.
Implantarea tehnologiei in corpul uman, la nivel de masa, nu cred ca se va intampla doar in urmatoarea suta de ani. Sigur vor fi trend-uri, insa sunt atatea probleme (tehnice si morale) de rezolvat, incat cred ca ne mai trebuie multa rabdare.
Pana la urma, o intrebare foarte importanta pe care trebuie sa ne-o punem, mai ales pe un subiect atat de relevant precum comunicarea, nu este “ce ne va oferi tehnologia?” ci cat de pregatiti suntem sa acceptam schimbarile care vin. Pentru ca desi schimbarea e imposibil de oprit, avem un talent incredibil de a amana inevitabilul.
______________
Matei Psatta este Chief Marketing Officer/co-fondator TPS Engage si unul dintre curatorii studiului „Cum isi imagineaza romanii viitorul: Romania peste 100 de ani”. Studiul, realizat de D&D Research pentru BRD, exploreaza perceptiile romanilor asupra modului in care va arata Romania la urmatorul centenar si de a descoperi tendinte in gandirea acestora privind progresul.
Demersul a fost validat si interpretat de un think tank format din Dan Petre – Conf. Univ. Dr. FCRP/SNSPA, comunicare publicitara si partener D&D Research, Razvan Rughinis – Co-fondator Innovation Labs si profesor la Universitatea Politehnica din Bucuresti, Constantin Vica – Lector universitar Facultatea de Filosofie in cadrul Universitatii din Bucuresti si Cercetator la Centrul de Cercetare in Etica aplicata in cadrul Universitatii din Bucuresti, Georgiana Ilie – senior editor la Decat o Revista si redactor-sef la Scoala9 si Matei Psatta.
