[Teatrul independent] Andrei & Andreea Grosu (unteatru): Credem ca e responsabilitatea oamenilor de teatru sa educe publicul catre un act artistic valoros

Incredibil de enervant si deloc surprinzator, teatrele cu care am stat de vorba pana acum au ceva in comun: problema banilor. Sau, mai degraba, importanta lor, chiar daca la niciunul din ele actul artistic nu este facut pentru profit. Unteatru exista de peste 8 ani de zile, iar fondatorii sai, Andreea si Andrei Grosu, spun ca pe scena lor se monteaza clasici reactualizati, autori contemporani si spectacole laborator.

Echipa teatrului este destul de mare. Ea numara peste 40 de actori, regizori si scenografi, muzicieni si artisti plastici, iar repertoriul lor este ”e o oscilatie continua intre clasic si contemporan”. Au, de asemenea, spectacole care se bazeaza pe texte clasice remixate, dar si pe texte contemporane. 

Avem impresia ca se propun texte din ce in ce mai curajoase. Abordarea textelor clasice e un act de curaj.

Promovarea pieselor se face in offline, dar si pe social media (pe Facebook si Instagram). Si pentru ca tot am amintit de problemele pe care teatrul independent romanesc le are, trebuie spus cei de la unteatru se numara printre artistii norocosi care au avut parte de sustinatori precum BRD Societe Generale si Radio Guerrilla. 

Linia de start

Teatrul nostru a aparut dintr-o nevoie aproape egoista de a ne putea construi un loc de joaca. Ne doream un loc liber in care sa putem face tot ce visam. Fara constrangeri si fara compromisuri. Gandul nostru parea imposibil fara niciun sprijin din exterior, eram noi doi si visul asta.

Incet au inceput sa apara, pe rand, elemente care puteau contribui la concretizarea nebuniei. Primii au fost parintii care ne-au sustinut din toate punctele de vedere, logistic si financiar, dupa a aparut un spatiu care ne-a gazduit in primii 5 ani de zile si care prin magia lui a atras acolo o mana de oameni care au inceput sa lucreze spectacole.

Am primit donatii: scaune, canapele, oglinzi si toate cele necesare pentru imblanzirea unui spatiu parasit. Fara sa ne dam seama, in scurt timp deschideam un teatru mic care urma sa se numeasca chiar unteatru. Un timp ne-am bucurat de ceea ce faceam fara sa ne punem problema ca cineva, altcineva decat noi, ar putea sa aprecieze ce se intampla acolo in sufrageria unei foste locuinte, la parter.

Cand au inceput sa bata oameni la usa veche de lemn ne-am dat seama ca scartaitul care ii poftea inauntru era chiar sunetul unui inceput. 

Conceptul teatrului

Pentru un concept, iti trebuie un plan, iar noi nu am avut niciun plan. Ne-am dorit sa facem asta foarte tare, nestiind ce este "asta". Ne-am bazat pe ce am simtit atunci, pe nevoia noastra de a spune ceva. In cei 8 ani si jumatate am putea sa spunem ca nu stim sa numim conceptul, dar stim ca ce se intampla la unteatru e bine. Iti face bine.

Insa chiar acum suntem in derularea unui exercitiu de pozitionare si comunicare care ne-a impus sa ne gandim serios la acest concept, sa-l formulam explicit. Il vom anunta impreuna cu toate elementele care ne compun noua identitate. 

Pe scurt, conceptul la care ne gandim are trei componente. unteatru promoveaza o generatie de artisti, regizori, actori, muzicieni, coregrafi si artisti plastici. unteatru promoveaza educatia prin cultura. unteatru asigura un spatiu de repetitii si productii care merita expunere, aici se monteaza clasici reactualizati, autori contemporani si spectacole laborator.

Deocamdata, sa spunem ca unteatru este un loc, o comunitate aproape ca o familie si pentru noi, si pentru public.

Echipa unteatru

Echipa e foarte mare. E vorba de aproximativ 40 de actori, regizori si scenografi, muzicieni, artisti plastici. Pentru ca cei enumerati sa functioneze intr-un sistem avem o mica armata in spatele lor, oamenii pe care nu ii vedem pe scena.

Administratorul care coordoneaza tot spatiul, timpul de repetitii, programul actorilor, rezervarile, managerii de proiect care au grija ca un proiect sa se transforme intr-un spectacol in conditii optime de lucru, light designerii care fac magie, regizorii tehnici, masinistii, PR-ul nostru care are grija ca noi sa dam acum interviul asta si altii sa il citeasca, consultanti artistici si manageriali care ne descurca incurcaturile si noi doi.

Toata lumea asta din unteatru e misto, nu ca e a noastra, dar e aparte. S-au adunat in jurul nostru oameni care merg in aceeasi directie si asta te face sa vii cu drag la lucru.

Prima piesa pusa in scena

Oleanna. Spectacolul lui Eugen Gyemant. Emotie puternica, ca o betie lunga din care nici azi nu ne-am trezit. Una e sa visezi la ceva si alta e sa te trezesti traind realitatea aia. Intr-o seara s-a umplut sala, am aprins luminile si a inceput totul. Nu mai stim aplauzele, stim linistea aia de dupa murmurul din foaier, linistea din sala de teatru inainte de prima replica. In momentul ala de asteptare ne-am mirat si ne-am minunat.

Evolutia repertoriului

Repertoriul e o oscilatie continua intre clasic si contemporan. Avem spectacole bazate pe texte clasice remixate, dar si pe texte contemporane. Singura regula e ca regizorii sa propuna texte pentru actorii din echipa unteatru, ne-am format o echipa la care tinem si care, suntem convinsi, ca e extrem de valoroasa.

Textele sunt alegerea fiecarui regizor care isi doreste sa lucreze la noi. Avem impresia ca se propun texte din ce in ce mai curajoase. Abordarea textelor clasice e un act de curaj.

Teatrul independent romanesc

Ne bucuram ca exista si ca e intr-o continua dezvoltare. Ne dorim sa apara cat mai multe spatii, companii, in care sa se intample numai minuni.

In acelasi timp, ne dorim sa dispara sau sa nu se mai numeasca teatre spatiile in care scopul este unul exclusiv pecuniar, deci cu directie comerciala. Aici avem o pozitie foarte ferma, credem ca e responsabilitatea oamenilor de teatru sa educe publicul catre un act artistic valoros.

Publicul nu are vina daca ii e introdus un produs sub titlul de teatru, ajunge sa traiasca cu impresia ca merge des la teatru, cand de fapt vede spectacole de divertisment in care implicarea artistica e minima.

Evolutia publicului din Romania

Publicul de teatru cu experienta e unul foarte pretentios, care taxeaza orice alunecare frivola. A venit momentul in care oamenii stiu ce vor cand merg la teatru. Vor sa vada lucruri adevarate, chiar daca instrumentul cu care operam este povestea.

Nu vrea nimeni trucuri si lucruri facute repede, spectatorii vor ca tot ce vad sa aiba continut, sens si implicare imensa. Nu e nevoie ca teatrul sa fie tot timpul o experienta confortabila. E bine sa te mai si stranga cateodata. Si e musai sa te trezeasca de fiecare data.

Dificultatile

Banii. Lipsa lor. Am spus mai inainte ca nu ne dorim un asa-zis teatru de consum. In egala masura insa, trebuie sa existe platformele prin care actul artistic autentic sa se poata finanta. Sa se acopere costurile.

Si trebuie sa le multumim partenerilor nostri care au inteles acest lucru si au fost de acord sa ne sprijine: BRD Societe Generale, teatru trup si suflet, si Radio Guerrilla, deschidem minti din 2004. Si publicului platitor de bilet, desigur.

Promovarea teatrului

In momentul acesta existam in viata reala, pe internet si pe social media pe Instagram si Facebook, astea sunt si mediile in care ne promovam. Este un mix de promovare editoriala, prin intermediul relatiilor cu presa si critica de teatru, si mai ales in emisiunile partenerului nostru Radio Guerrilla, cu care credem ca impartim un public comun: urban si interesat de experiente culturale.

Dar avem si o promovare advertoriala in mediul online. Lucrurile se schimba cu mare rapiditate si noi va trebui sa ne adaptam acestor schimbari. Exista din ce in ce mai putine emisiuni de cultura, divertismentul o ia intr-o directie cu care noi nu prea avem de-a face, si-atunci contam foarte mult pe un public cu discernamant, cu care incercam sa dezvoltam o relatie cat mai personalizata.

Deocamdata eforturile noastre se concentreaza online, dar in 2019 vom imbina aceasta comunicare online cu evenimente care sa ne aduca mai aproape de publicul pe care ni-l dorim prezent efectiv in salile de spectacol de la unteatru.

Planuri pentru 2019 si dincolo de el

Sa crestem si sa facem ce ne place in continuare. Din ce in ce mai multi oameni care sa traiasca experienta unteatru.