Alex Negoescu (Creative Director, Cohn&Jansen JWT) a pastrat mereu ideea de a pleca din agentie undeva la finalul listei de optiuni, chiar si atunci cand lucrurile nu mergeau foarte bine. Acum 12 ani, a avut interviul de angajare cu Andrei Cohn, dar spune ca tot ce-si aminteste din ora aia este ”normalul conversatiei”, care l-a impresionat si i-a placut.
Lucram in publicitate doar de un an si reusisem sa ma angajez cu chiu cu vai dupa zeci de interviuri si teste cu tot felul de personaje care-si dadeau in general foarte multa importanta.
In acesti 12 ani, a fost la pitch-uri si in Voluntariul lui Pandele, dar si in Londra. A facut adaptari, a luat Cannes-uri, a scris flyere, a conversat cu Rica Raducanu despre telefonie, iar cu Mihaela Radulescu, despre David Ogilvy. Glumeam, cu Mihaela s-a dialogat despre digestie.
Un gand bun si pentru publicitarii care trec usor de la o agentie la alta: si ce daca o fac. Live and let live, spune Alex, care nu are senzatia ca noile generatii schimba agentiile mai des sau mai usor decat cele vechi. ”Fiecare dintre noi are alte prioritati si alte asteptari de la locul in care munceste”.
Ghosturi au fost mereu
Sunt dintre cei care s-au angajat in publicitate pe vremea cand inca era destul de cool. Bine, nu D'arcy/MyX/Terminus-cool, ca la inceputuri, dar orsicat. Sigur ca retrospectiv se vedeau deja primele semne ale mizeriei de dedesubt – tocmai se descoperisera ghost-urile si sit-urile – dar, pentru un student la A.S.E. ca mine, parea cel mai misto job pe care il puteai avea in clipa aia. Sincer, si azi cred acelasi lucru.
Interviuri si angajari
Nu e o poveste complicata. Prin 2006, Cohn&Jansen castigase Cosmote si cauta oameni, iar eu si Cipone (colegul meu de echipa de atunci, pe care il salut pe aceasta cale) vroiam sa plecam de la agentia unde lucram.
Eu chiar imi doream sa filmez multe spoturi, si telecom-ul era, ca si azi, cea mai buna optiune pentru asta. Nu-mi amintesc foarte multe de la interviul cu Andrei Cohn. Tin minte doar ca am fost impresionat pe vremea aia de normalul conversatiei.
Lucram in publicitate doar de un an si reusisem sa ma angajez cu chiu cu vai dupa zeci de interviuri si teste cu tot felul de personaje care-si dadeau in general foarte multa importanta. De-asta, ma asteptam sa primim un test sau macar o lectie pretioasa despre publicitate, chestie care chiar nu s-a intamplat. Am vorbit despre portofoliu si atat. The rest, as they say, is history.
Etapele evolutiei in agentie
Desi am lucrat aproape doar intr-un singur loc, am senzatia ca am bifat cam tot ce se putea bifa: am lucrat intr-un shop de creatie (la inceput) dar si intr-o multinationala (din 2010 suntem afiliati JWT).
Am fost la pitch-uri si in Voluntari dar si la Londra. Am facut adaptari dar am luat si Cannes-uri. Am vazut cum se fac iaurturile si Daciile. Am vorbit cu Rica Raducanu despre telefonie si cu Mihaela Radulescu despre digestie. Am lansat cateva branduri. Am scris si multe flyere. Am invatat multe lucruri si mai am multe de invatat.
De-atunci si pana acum
Poate pentru ca mi-a luat destul de mult sa ma angajez initial in publicitate, am avut norocul sa trebuiasca sa iau niste decizii cu privire la raportarea mea la industrie inca de la inceput. Pus in fata unui nesfarsit sir de esecuri, am decis inca de atunci ca nu e foarte sanatos sa le proiectez in exteriorul meu.
E foarte usor sa dai vina pe altii atunci cand lucrurile nu merg. De-asta, nici ca angajat n-am considerat ca trebuie sa o fac. Asa ca plecatul din agentie a fost pentru mine intotdeauna o solutie de ultima instanta. Asta este, cred, motivul pentru care lucrez in acelasi loc de 12 ani. Am gasit intotdeauna solutia problemei mai devreme.
Avantajele si dezavantajele longevitatii intr-o agentie?
Nu stiu daca accept neaparat premisa intrebarii. In masura in care iti place intr-o anumita agentie, nu cred ca ai dezavantaje. Si in masura in care esti nefericit acolo, care sunt avantajele? Longevitatea mi se pare irelevanta.
Slalomul noilor generatii prin agentii
Eu am incercat sa privesc intotdeauna lucrurile cu ingaduinta. Fiecare dintre noi are alte prioritati si alte asteptari de la locul in care munceste. Cine sunt eu sa le consider pe ale altuia mai putin valabile decat pe ale mele?
Da, am vazut multi oameni plecand pentru mai multi bani, pentru premii sau pentru functii. Le-am urat intotdeauna succes, chiar si atunci cand nu eram neaparat de acord cu ei. Nu cred ca se va termina acest fel de migratie niciodata si nici nu e normal sa fie asa.
Nu am deloc senzatia ca noile generatii fac un slalom mai abitir ca cele vechi. Stiu seniori care au fost intr-o mie de agentii si juniori care au fost doar intr-una. Cred ca e o chestie mai curand personala, dar care insa denota o forma de cinism, atat.
Te-ai vedea intr-o alta agentie?
In zilele proaste, in functie de feedback-urile pe care le primesc, ma vad in alta agentie, alta industrie - si, uneori, chiar alta tara. Dar, pana una-alta, avem rate de platit.