La 19 ani, Laura Catana a primit prima finantare europeana pentru un proiect de dezvoltare profesionala a tinerilor. De atunci, antreprenoriatul social i-a devenit vocatie si cariera; si a lucrat la Comsia Europeana. Acolo, a condus un program de un milion de euro dedicat transferului inovatiilor sociale catre tari precum Italia, Spania si Grecia.
De fapt, antreprenoriatul social este un stil de viata pe care ti-l asumi punandu-ti mereu intrebarea: cum schimba chestia asta pe care o fac acum societatea in care traim? Daca intrebarea isi gaseste raspuns multumitor, a se continua. Daca nu, nu.
Cel mai recent dintre proiectele Laurei este OpenVillage. Un proiect social care a luat forma unei aplicatii ”de buna vecinatate”. Iar vecinatatea este, deocamdata, in Luxemburg. Aceasta permite comunitatilor si oamenilor sa se ajute mai usor. Insa aplicatia nu va fi o retea de socializare, ci mai degraba un asistent virtual care va ajuta rezidentul cu diverse probleme, informatii sau activitati.
Tehnologia este mediul prin care robotelul nostru Bob va crea cele mai bune conexiuni vecin-vecin sau vecin-furnizor de servicii, in functie de profilurile celor inscrisi pe aplicatie.
Laura si partenera sa in proiect, Annamaria Tueske, pun la punct si un model de business prin care vor monetiza proiectul. Insa deocamdata aplicatia cauta sa aiba un impact social mai mult decat orice.
Responsabilitate sociala
Am inceput sa ma implic in comunitate de cand aveam 15 ani si ma plictiseau teribil zilele acelea toride de vara in care nu misca nimeni prin Ramnicu Valcea, orasul unde am crescut. Initial, am aflat de un Centru de Informatii Comunitare din incinta Bibliotecii Judetene (ulterior Centru Europe Direct) unde elevii putea face voluntariat pe timpul verii.
Asa am ajuns sa colectez date pentru a crea o baza de date cu informatii utile cetatenilor - am inceput sa strang fonduri pentru a echipa biroul cu un computer performant si pentru a recompensa voluntarii cu o excursie.
Dupa aceasta experienta au urmat multe alte proiecte focalizate pe dezvoltarea abilitatilor de leadership, teamwork si cetatenie activa a tinerilor, devenind trainer pentru Fundatia Codecs, iar la 19 ani am primit prima finantare Europeana pentru un proiect dezvoltare profesionala a tinerilor si implicare civica.
Cand esti expus de mic unui mediu in care nu doar ti se arata probleme sociale, dar ti se da si permisiunea si increderea ca tu, elev, poti schimba ceva, experienta aceea te marcheaza pentru toata viata. Nu mai ai cum sa faci altceva, pentru ca orice activitate (chiar si remunerata) ti se propune, te intrebi: si cum schimba asta in bine societatea in care traim
Antreprenoriatul pentru mine este un mod de a face lucrurile. Nu e suficient sa rezolvi simptomele unei probleme acute, sa-i dai peste unui om flamand, ci trebuie sa gasesti acele parghii care pot schimba conditiile de fond ce au dus la acea situatie.
Nici macar sa-l inveti pe om sa pescuiasca, ci trebuie sa te uiti la cum functioneaza intreaga industrie a pestelui, sa-i gasesti bubele si sa actionezi acolo, evitand ca multi altii sa treaca prin aceleasi probleme.
Experienta de la Comisia Europeana
La Comisie am ajuns imediat dupa terminarea masterului in Managementul Intreprinderilor Sociale de la Universitatea din Trento. Era un moment foarte important in domeniul antreprenoriatului social, intrucat in 2011 tocmai iesise o comunicare a Comisiei ce prevedea diverse actiuni de sustinere a sectorului.
Cautam sa invat de la profesionisti si sa inteleg mai bine ce rol poate avea o institutie publica pentru a stimula emergenta unui nou tip de organizatie care imbina obiectivele de impact social cu mecanismele de piata.
Ajunsa acolo, mi-am dat seama ca fiind un sector nou, nimeni nu studiase sau lucrase direct intr-o astfel de organizatie, asa ca am ajuns rapid sa mi se dea responabilitati destul de mari, precum coordonarea grupului de experti in domeniu, organizarea unor apeluri de proiecte pentru fonduri europene si mai ales negocierea primului fond de investitii european pentru antreprenoriatul social, actualul fond EaSI, aflat sub managementul Fondului European de Investitii.
Change Manager la Ashoka
Experienta la Comisie m-a invatat foarte multe lucruri, dar fiind scufundata in birocratia organizatiei, incepeam sa am probleme sa raspund intrebarii mele zilnice: «cum schimba activitatea mea de azi societatea si mai ales, cum contribui eu in Romania?»
Ashoka este cea mai mare organizatie pentru antreprenoriat social din lume, avand o istorie de aproape 40 de ani in care a sustinut peste 3,600 de inovatori dedicati rezolvarii unora dintre cele mai mari probleme sociale.
Acum 4 ani si jumatate mi s-a oferit sa conduc un program de un milion de euro dedicat transferului unor inovatii sociale din diverse tari catre Italia, Spania si Grecia, pentru a combate somajul si criza economica din Sudul Europei. Prin acest program am creat peste 20 de colaborari internationale intre antreprenori sociali si am contribuit la dezvoltarea birourilor din Italia si Grecia.
De cand am aflat despre aceasta pozitie mi-am imaginat ca poate fi pasul intermediar prin care pot achizitiona competentele necesare pentru a deschide un birou Ashoka in Romania si prin care pot aduce acasa o schimbare reala: adoptarea ideii ca fiecare cetatean poate fi un promotor al schimbarii, un changemaker.
Rolul Ashoka este acela de a crea un ecosistem in care cetatenii sa nu se mai simta singuri si sa primeasca sustinerea necesara prin colaborari inter-sectoriale ce promoveaza inovatia pentru binele tuturor.
Mai bine dau un exemplu. Bart Weetjens este un belgian si calugar budist care a fost mereu pasionat de rozatoare, in special de soareci. La un moment dat, somer fiind, a ramas tulburat de diversele povesti din media despre victimele minelor de teren din Africa si alte parti ale lumii.
De aici, amintindu-si de prietenii lui rozatoarele, a dezvoltat un program inovativ si economic prin care dreseaza sobolani uriasi sa detecteze minele de teren. Datorita greutatii lor reduse, acesti sobolani-eroi reusesc sa analizeze o zona cat un camp de tenis in doar 30 de minute, fara sa declanseze minele.
Din 1997, organizatia lui, Apopo, a identificat aproape 20,000 de mine de teren, salvand aproape un milion de persoane de riscul de a deveni victimele acestor arme. In ultimii ani, Apopo a demonstrat ca aceste rozatoare pot identifica si tuberculoza in mod mai eficient, un sobolan putand sa analizeze 100 de mostre in doar 20 de minute, in timp ce unui tehnician de laborator i-ar putea aproximativ 4 zile folosing microscopul.
Genul acestia de oameni cautam acum si in Romania, fiindca de anul trecut am lansat biroul Ashoka si in tara noastra si acum cateva saptamani am anuntat primii trei antreprenori sociali romani ce au fost selectati sa devina Ashoka Fellows.
Luxemburg si ideea OpenVillage
Locuind in 4 tari in ultimii 8-9 ani si tot calatorind in ultimii ani in Europa, mi-am dat seama ca si eu si alti multi prieteni din jurul meu avem dificultati reale de a ne inradacina in comunitate.
Nu mai stim cum sa legam relatii cu vecinii, cui sa ii ceri ajutor la nevoie, suntem tot mai diversi din punct de vedere cultural si, desi nevoile umane de socializare si nevoile practice de zi cu zi raman aceleasi, devine tot mai dificil sa creezi acele relatii de incredere.
Culmea, intr-un moment istoric in care n-am fost niciodata mai conectati, online vorbind :)
Uitandu-ma in jur, de-a lungul anilor am tot observat incapacitatea noastra ca societate sa exploram uriasul potential din fiecare persoana, cu precadere in persoane cu abilitati diverse, conditii socio-economice vulnerabile, persoanele in varsta si copiii.
Prima idee a fost un program inter-generational si inter-cultural, insa uitandu-ma mai bine, am inteles ca nevoia e mai mare si mai diversa, pentru ca izolarea afecteaza mult mai multe categorii. Si pana la urma, daca ai comunitati de vecini active, care se ajuta unul pe altul, relatiile inter-generationale si inter-culturale se formeaza de la sine.
Despre parteneriatul cu Annamaria Tueske
Pe Annamaria Tueske (din Ungaria) am cunoscut-o la Startup Weekend Technoport din Luxemburg in noiembrie anul trecut, unde am si castigat unul dintre cele trei premii.
Am pitchuit ideea OpenVillage si Annamaria impreuna cu alte doua persoane au ales sa lucreze alaturi de mine pe parcursul acelui weekend sa dezvoltam ideea mai departe. Ulterior, Annamaria a ramas implicata, in timp ce ceilalti doi membri ai echipei s-au retras, avand alte prioritati, insa am ramas in relatii foarte bune.
Desi acum are putin timp la dispozitie pe care il investeste cu precadere in intalnirile noastre strategice, Annamaria a fost mai implicata in primele luni de cercetare a pietei, cand am avut diverse intalniri cu posibili parteneri si s-a ocupat de pilotarea intalnirilor de cartier in zona unde locuieste.
Ce aduce in plus OpenVillage?
Din cercetarea noastra sunt multe platforme de socializare pentru vecini in diverse tari. Una dintre cele mai mari este Nextdoor.com din state, dar care a achizionat deja cateva platforme mai mici din Europa.
Initial ne-am gandit chiar sa aducem o platforma existenta in Luxemburg, mai precis neneban.de, un proiect german fondat de un fost coleg de la Ashoka si un Fellow, insa planurile lor de extindere prevedeau alte tari mai mari.
Astazi simt ca experienta asta ne-a determinat sa ne focalizam mai mult pe identificarea nevoii si dezvoltarea unei solutii cat mai relevante. In timp ce platformele existente ofera solutii de socializare si organizare a unor activitati sau a unor grupuri de vanzare si cumparare locala, OpenVillage isi propune sa actioneze nu doar ca o retea de socializare, ci ca un asistent virtual care poate sa ajute rezidentul ce are o problema de rezolvat sau cauta o informatie sau o activitate.
Astfel, tehnologia este mediul prin care robotelul nostru Bob va crea cele mai bune conexiuni vecin-vecin sau vecin-furnizor de servicii, in functie de profilurile celor inscrisi pe aplicatie. Aplicatia va fi sustinuta si de activitati locale de mobilizare a cartierului promovate de activatori locali, iar masura succesului nu vor fi discutiile pe platforma, ci crearea unor relatii personale de intr-ajutorare ce implica prezenta fizica.
Ca sa-ti dau un exemplu, daca am nevoie de un transport cu masina sau vreau sa aflu ce alti vecini voor sa-si dea copiii la lectii de pian pentru a face echipa impreuna si a negocia pretul cu o profesoara care sa vina la domiciliu/in cartier, Bob ma va putea conecta cu respectivii vecini rapid.
Si va evita sa-i notifice pe toti ceilalti, intrucat va utiliza un algoritm ce ii va permite sa inteleaga cine ar putea fi aceia ce ar putea oferi acest ajutor sau ar putea fi interesati si ii va intreba in mod direct, ridicand astfel probabilitatea de raspuns.
Cateva cifre
Anul acesta am inceput activitatile in comunitatile noastre in sudul Marelui Ducat al Luxemburgului si in capitala, pentru a testa anumite ipoteze inainte de a incepe lucrul la aplicatie. Am cunoscut deja peste 100 de vecini si unul dintre ei chiar m-a ajutat sa consolidez ideea proiectului.
Suntem in curs de a realiza un prim mock-up al aplicatiei si vom avea o serie de discutii cu posibili parteneri si investitori. Trebuie sa mentionez ca proiectul ramane unul cu obiectiv principal social, insa ne dorim sa il si monetizam pentru a putea atrage investitori ce pot sustine cresterea. De aceea ne propunem ca in urmatoarele luni sa infiintam o Societate de Impact Social sub legislatia locala.
Modelul de business
Da, valoarea creata prin OpenVillage va putea raspunde unor nevoi concrete ale unor clienti platitori, insa dorim ca aplicatia sa poata fi folosita de orice vecin. De exemplu, primariile si administratorii de proprietati vor putea avea un canal direct si instant de comunicare cu rezidentii, evitand costuri de creare si distributie a materialelor de informare ce astazi ajung in posta.
Micro-antreprenorii isi vor putea promova serviciile locale intr-un spatiu dedicat in aplicatie, ca si furnizorii de servicii, in schimbul unui mic comision. De asemenea, activatorii locali vor fi persoane somere ce isi vor putea mari veniturile prin mobilizarea cartierului si a clientilor platitori, in acelasi timp ce isi maresc reteaua sociala, consolidandu-si astfel si probabilitatea de a-si gasi un loc de munca.
Aici avem cateva idei, insa impactul social masurat in nivelul activitatii de ajutorare intre vecini diversi din punct de vedere cultural, generational, religios samd va atrage si fundatii si filantropi locali sau globali, alaturi de investitori. Gandim un model de business hibrid, ce poate atrage atat fonduri filantropice, cat si investitii.
Feedbackul de pana acum
Pana acum, a fost foarte pozitiv. Am promovat evenimentele locale prin mici flyere si am inceput grupuri de vecini pe facebook. De curand am incheiat un parteneriat cu Caminul Varstnicilor din cartierul meu si saptamana trecuta am organizat un atelier de desen creativ impreuna cu o artista poloneza, aducand impreuna copii de 6-9 ani cu seniori.
Toti au fost incantati de o experienta atat de simpla, dar puternica in dezvoltare copiilor si activarea seniorilor. Am inteles ca este o cerere enorma de activitati pentru copii, dar si pentru adulti in propriul cartier si pentru asta, vecinii sunt dispusi sa plateasca.
Prin intermediul aplicatiei ne dorim sa fie tot mai putina nevoia de noi in intermedierea acestor activitati, intrucat cunoscandu-si nevoile si fiind intrebati de robotelul Bob ce nevoi concrete au, vor putea intalni alti vecini cu nevoi similare, precum si altii ce pot oferi servicii in sprijinul acelei nevoi.
Promovarea proiectului
Deocamdata nu ne-am focalizat eforturile pe promovare in afara cartierelor unde am pilotat primele interactiuni. Vom incepe din primavara lui 2019, de indata ce vom avea prototipul; ne propunem sa promovam aplicatia in Luxemburg, in presa locala, si sa incepem pilotarea aplicatiei in cel putin 6 cartiere.
Aplicabilitate in Romania
Cred ca problemele identificate de noi sunt perfect valabile aproape oriunde, dar mai ales in orase mari, unde viata a devenit din ce in ce mai individualista.
Antreprenoriatul social din Romania
In ultimii ani am petrecut mult timp in Romania pentru a pune bazele biroului Ashoka Romania si asta mi-a dat ocazia sa am pun la curent. Am facut chiar o harta a inovatorilor sociali si un raport national al antreprenoriatului social. Va fi un ecosistem de sustinere inca in faza emergenta, insa o multitudine de actori si cetateni implicati. Ei imi dau mult optimism ca se poate.
Planuri cu OpenVillage?
In urmatorul an dorim sa atragem de partea noastra primii finantatori si investitori, sa dezvoltam aplicatia si sa o testam in Luxemburg, apoi sa trecem in runda a doua si extinderea geografica in tarile vecine si de ce nu, in Romania.
