Noua Directivă Europeană asupra Legii Copyright a fost aprobată de Parlamentul European pe 12 septembrie. Principalele modificări aduse textului inițial asigură excepții pentru companiile mici și platformele gratuite de informare, dar mențin reguli dure pentru platformele de Social Media, corporații și companiile mari, protejând în același tip producătorii individuali de conținut.
Propunerile legislative ale Comisiei Europene au creat o serie de dezbateri aprinse în mediul public European. Inițiativa legislativă a fost criticată de companiile internaționale, platformele de Social Media și susținătorii unui Internet cât mai liber ca punând în pericol libertatea de exprimare prin reglementări prea vagi sau prea vaste.
Pentru a întâmpina aceste îngrijorări, Parlamentul European a adoptat o serie de modificări și excepții, care nu vor schimba însă spiritul legii.
Cea mai mare parte din regulile privind conținutul protejat de Copyright rămâne neschimbată și în noua versiune a directivei, iar acestea vizează în principal obligațiile platformelor de conținut și a marilor corporații, adică a celor care folosesc volume mari de conținut digital, comunicat către audiențe foarte largi.
Companii precum Facebook și Google sunt în continuare obligate să se asigure că utilizatorii au dreptul de uz asupra contentului publicat, prin filtre și algoritmi de verificare dedicați. La rândul lor, companiile care desfășoară campanii de comunicare pe aceste platforme trebuie să dovedească că dețin licențele necesare pentru fiecare tip de conținut și promovat online.
Totuși, noua lege aduce și o serie de excepții de la reguli. Microîntreprinderile – companii mici cu maxim 50 de angajați și o cifră de afaceri mai mică de 10 milioane de euro dispun de acum înainte de un cadru legal mai relaxat.
În timp ce marile platforme de conținut vor fi obligate să implementeze filtre pentru verificarea drepturilor de Copyright, microîntreprinderile vor fi responsabile de implementarea unor măsuri proportionale cu resursele de care dispun.
La rândul lor, ONG-urile, companiile sau inițiativele pro bono ce distribuie conținut gratuit în scopul de informare a publicului, precum Wikipedia sau GitHub, vor putea folosi în continuare conținut protejat fără să fie obligate să obțină drepturi asupra lui.
Cei mai favorizați de noua lege sunt creatorii individuali de conținut, care obțin drepturi suplimentare în relația lor cu marile companii către care își cesionează opera. De acum înainte, creatorul care cesionează content către o companie are dreptul să renegocieze orice contract dacă beneficiarul creației sale monetizează sau folosește conținutul respectiv într-un mod disproporționat față de costul agreat inițial.
Legea nu a intrat încă în vigoare. Aceasta va primi votul final în ianuarie 2019, după încă o serie de negocieri între Palamentul European, Comisia Europeană și Consiliul Europei. Avand în vedere că a fost votată cu majoritate parlamentară în Plenul Parlamentului, șansele ca votul final să fie unul negativ sunt minime.
_____________
Augustin Lădar este reprezentantul legal al Shutterstock în România, Bulgaria și Moldova, specialist în licențiere și Copyright Jedi Knight.
