[Noii publicitari] Iulia și Adina, copy și art la agenția aia care ”investește în dezvoltarea oamenilor și nu doar în ppt”

Daca intelegi devreme cum sta treaba cu creativitatea, ai un avantaj. De exemplu, faptul ca ea este mai degraba un muschi pe care trebuie sa il exersezi costant, nu geniu in forma de idee. Adina Ciocan si Iulia Boloca (Art + copy la MRM//McCann) pare ca au inteles. 

Apropo, stiti ce-si spune un junior din industrie in timp ce lucreaza la primul sau proiect ever? Nu e un banc. Isi spune ”Don't fuck up, [insert propriul nume aici]". Iar primul proiect al fetelor a fost seria de content RFRSH SHOW by Sprite. Drag si bizar il numesc ele acum, privind inapoi.

Tot ce-mi spuneam in mintea mea de junior proaspat scos din internship era „Don’t fuck it up, Iulia”.

Iar despre acea campanie, Adina completeaza cu lux de amanunte:

Am vazut parcursul unei idei pe care am notat-o pe o pagina de hartie, pana la materializarea ei, de la productie, script, crearea graficii, alegerea setupului, filmarea show-ului si a stop-motionurilor aferente, pana la promovarea campaniei.

The kids are alright. 

Intrarea in publicitate

Iulia: Cand? Cu doua saptamani inainte de admiterea la facultate. Cum? Dupa doi ani in care am vrut sa dau la regie de film, m-am razgandit si am ales ceva cu sanse mai mari de angajare intr-un loc stabil. De ce? Pentru un film se lucreaza si ani, in publicitate faci chestii noi mereu.

Adina: Haha, aici m-am oprit in cele din urma. Initial voiam sa fiu inginer, am facut aproape un an de politehnica la robotica. Mi-am spus eu ca pastrez desenul doar ca si hooby. Dar nu-mi placeau nici macar cursurile de desen tehnic de la facultate.

Asa ca, dupa primul semestru in care am avut zero restante, pe al doilea, surpriza, am facut zero prezente ca sa ma asigur ca ma exmatriculeaza pentru ca parintii nu au fost de acord sa renunt, #rezist.

Apoi am vrut la UNArte, am inceput sa lucrez pentru admitere, dar pentru ca nu am avut timp sa-mi pregatesc toate plansele, cu o luna inainte m-am reorientat catre sectia de publicitate, FJSC pentru ca mi se parea un domeniu adiacent, desi nu stiam nimic despre el. Acum cred ca e ce trebuie.

Asteptari vs. realitate in publicitate

Iulia: Vedeam publicitatea mult mai bazata pe productie, nu cunosteam ce e un concept, un insight, nada. Tot ce vedeam era productia, cadrele, miscarile de camera. Apoi am intrat intr-o agentie mica, unde primul meu spot a fost facut din imagini de stock si n-am putut eu sa fiu vreun Tarantino. La MRM am invatat ca poti sa faci chestii huge si fara productii enorme sau chiar fara sa implice content (cine ar fi crezut? Nu Iulia dintr-a 12-a).

Adina: In primul an de facultate cand nimeni nu avea vreo referinta, existau zvonuri despre creativi ca sunt artisti care beau vin la birou, au idei geniale si iau premii. Dupa ce am intrat in industrie am aflat cat de departe este imaginea asta boema de realitate, iar creativitatea este mai de graba un muschi pe care trebuie sa il exersezi costant. Mai ales ca junior trebuie sa treci mai intai prin cantitate ca sa ajungi la calitate, ideile nu vin out of nowhere daca le astepti.

Interviurile de job

Iulia: Am fost la vreo 5 interviuri pana acum. 2 au fost jale, alte 2 au fost cu success, iar ultimul, cel de la MRM, a fost mai mult un „hai sa ne vedem la o cafea” cu Ioana Filip. Eu am o vorba – daca ai ambitie, nu ai cum sa nu intri in industrie.

Am intrat in publicitate la 19 ani si chiar nu aveam habar de nimic. Traim niste vremuri foarte bune pentru noi, juniorii, iar varsta e un avantaj. Daca stiam eu ca o sa mi se ceara la job sa scriu in limbaj de teens… #skrr #dab

Adina: La interviuri nu am fost intrebata unde ma vad in cinci ani sau alte clisee. Ca junior poti si sa trimiti mailuri la toate agentiile, tot o sa iti raspunda una dintre ele. Important e ce faci dupa ce intri in industrie, cum te adaptezi work flow-ului agentiei, cat de dispus esti sa inveti, pentru ca teoria invatata la facultate iti ofera doar bazele. Acum agetiile sunt deschise sa formeze juniori, dar depinde de ambitia fiecaruia.

Despre primul job, deci

Iulia: Am batut la usile agentiilor pana a deschis cineva. La primul internship scriam texte SEO despre usi si ferestre din lemn stratificat, la primul job m-am simtit un pic not good enough, asa ca mi-am dat demisia ca sa fac ADC-ul.

Acolo am dat de informatia potrivita si de oamenii potriviti. Acolo mi-a fost Ioana Filip tutore si mi-a placut enorm modul ei de abordare – construieste pe ideile tale naspa, te invata multe prin puterea exemplului. Apoi m-a chemat la acea „cafea” si m-a primit in MRM ca intern.

Adina: Asta e primul job in publicitate. Am facut practica in anul doi de facultate la MRM unde am lucrat impreuna cu alti studenti in echipa, pe un brief dat de agentie. Cred ca m-am descurcat bine, am fost selectionata si mi s-a oferit un internship, iar dupa cele doua luni m-au angajat.

De un an sunt la MRM si e clara evolutia de la primele saptamani in care nu stiam cum trebuie sa arate toate formatele dintr-un MP, la a lucra campanii tari pentru conturi mari.

Workflow in agentie si primele proiecte

Iulia: Iti cam dai seama din mers, ceea ce e bine, dar iti cam hraneste fricile de junior. Trebuie sa treci prin the holy feedback ca sa evoluezi. Primul nostru proiect a fost seria de content RFRSH SHOW by Sprite. Proiect foarte drag si bizar pentru mine.

Acolo am fost si copywriterul si mult spus „influencerul” din fata camerei. A trebuit sa scriu scenariile, sa propun insertiile grafice, decor, recuzita, sa dau feedback pe edituri, sa propun amplificarile si sa fiu si pionul din fata camerei. Tot ce-mi spuneam in mintea mea de junior proaspat scos din internship era „Don’t fuck it up, Iulia”.

Adina: In primele saptamani primesti gradual task-uri din ce in ce mai complexe, iar atunci cand lucrezi pe un cont nou ti se face un induction.

Primul proiect e RFRSH SHOW pentru Sprite unde am vazut parcursul unei idei pe care am notat-o pe o pagina de hartie, pana la materializarea ei, de la productie, script, crearea graficii, alegerea setupului, filmarea show-ului si a stop-motionurilor aferente, pana la promovarea campaniei: amplificari si declinabile. E un proiect de suflet, in special pentru ca hostul emisiunii este si coechipiera mea, Iulia.

Industria asta, cu bune si rele

Iulia: Imi place modul asta rapid de lucru, adica n-ai cum sa te plictisesti, dar galopul asta vine cu multe anxietati de junior. Sunt campanii care iti super plac si iti scot abilitatile in evidenta, dar sunt si campanii care iti aduc riduri si insomnii.

Adina: Imi place dinamica domeniului, faptul ca te mentii updated si ca nu se instaleaza rutina. E printre primele lucruri invatate, daca lucrezi in publicitate, trebuie sa te intereseze orice. Si clar oamenii tari care lucreaza in domeniul asta. Dar cum nu poate fi mereu totul numai lapte si miere, uneori e frustrant cand clientii refuza ideile mai indraznete.

Ce cauti la un job?

Iulia: Caut locul in care sa ma pot dezvolta profesional cel mai mult, locul cu oameni misto de la care pot fura meserie.

Adina: Un job unde pot invata, o agentie care investeste in dezvoltarea oamenilor si nu doar in ppt. (rad) E important sa lucrezi intr-un mediu in care poti creste.

Carti de citit

Iulia: Brief, de Sorin Tranca, e cartea care m-a motivat atunci cand eram doar studenta in anul 1. Apoi a mai fost una din cartile lui Ogilvy pe care o citeam cand ramaneam fara task-uri la primul job. Eram fascinata, imi luam notite la fiecare pagina. Si ulterior am descoperit influencer marketingul si aici nu pot nominaliza o singura carte. Imi place foarte tare nisa asta.

Adina: Cartile care m-au format sunt cele de baza din domeniu, parintii publicitatii si cartile de referinta de strategie, marketing sau creatie. Dar personal m-au inspirat mai mult talk-urile la care am fost sau sfaturile unor oameni din industrie pe care ii apreciez foarte mult si cu care am avut ocazia sa si lucrez. Imi amintesc prima prezentare la care am participat cand eram primul an la facultate, tinuta de Mihnea Gheorgiu. Am fost fascinata.

Campanii preferate

Iulia: Ambele referinte la care ma pot gandi sunt de la KFC. Asta probabil si pentru ca e unul din brandurile mele preferate. Global este cea de anul asta cu FCK bucket. Cum sa rezolvi o criza cu un print si sa iei si la Cannes in acelasi timp? Cu un print. That’s just genious.

Si Local imi place Rich Kids of Instagram sau Prelungeste Vara cu Fuego. Genul de campanii funny la care zic mereu „pfoa, de ce n-am facut eu asta?”.

Adina: Imi plac campaniile care creeaza awareness asupra unei probleme reale. Referinta globala e Corruption Detector, care e useful si in contextul nostru actual politic.

Iar referinta locala e Bihor Couture pentru ca ofera un model celor care se afla in aceeasi situatie si curaj sa ia atitudine.

Industria viitorului

Iulia: Tehnologia o sa fie o buna parte din advertising. Cred ca o sa fie un update constant in ceea ce priveste canalul. Cel putin asa gandesc eu ca junior crescut in agentie de digital.

Adina: Plecam de la ipoteza ca tehnologia va fi mai mult integrata in publicitate, dar chiar si atunci cred ca va cauta modalitati sa inoveze, sa livreze continut de infotaiment sau sa hijack-uiasca canalele de comunicare to make a point.

Pensie de publicitar? :)

Iulia: Nu stiu. Mi se pare un domeniu destul de imprevizibil, ceea ce e tare la varsta mea, dar nu ma pot pronunta pentru varste care nu mai au prefixul 2.

Adina: E atat de departe gandul de pensionare la varsta mea. Imi place ce fac acum si mi-ar placea sa ma specializez exclusiv pe productie sau sa vad si ce presupune art direction-ul in gaming. Oricum cred ca directia va fi comunicare sau entertaiment.