Dan Andresan (DADA Studio): Daca baimarenii nu prea stiau ce face arhitectul, designerul era doar un artist prost platit

Dan Andresan (DADA Studio): Daca baimarenii nu prea stiau ce face arhitectul, designerul era doar un artist prost platit

In 2004, Dan Andresan termina Liceul de Arte in Baia Mare si incepea Ion Mincu la Bucuresti. Trei ani mai tarziu castiga un concurs de arhitectura din Italia care ii ofera un loc la un master in Milano. Pe perioada studiilor devine asistent in departamentul de arhitectura de interior al facultatii, apoi ingheata toata treaba si se duce tutore la Pratt University din New York. Se intoarce in Italia foarte inspirat si pus sa castige concursul de diplome al masterului.

De aici incepe calatoria lui Dan in lumea arhitecturii si a designului de produs. O calatorie planificata din copilarie, pe vremea constructiilor din Lego, si pusa la punct in perioada facultatii, cand si-a construit firul de lucru: forma - functionalitate - estetica - ergonomie. Pe firul asta si cu experienta culeasa de prin alte tari, Dan se intoarce in Romania cu gandul sa-si dea de lucru, dar in folosul altora. Si chiar a inceput asta, sub numele DADA Studio. Mindsetul a fost dintotdeauna acela de a nu lucra conditionat de cash-flow, ci dupa libertatea oferita de client. Iar primul proiect, reabilitarea casei-atelier a sculptorului baimarean Vida Gheza, i-a oferit acest lucru:

"Am ajuns sa desenez manere de usi, scaune, mese, canapele si altele, toate unicat. Proiectul asta mi-a dat aripi si a venit exact cand invatam sa zbor". 

Pe langa pasiunea pentru proiectele care-i ajung pe mana, de cativa ani, Dan isi exteriorizeaza tot prin design dragostea pentru barci. Astfel, portofoliul lui contine deja 2 iahturi de 6 metri (realizate impreuna cu profesorul titular din Italia), alte 3 caiac-canoe lucrate singur si mai are in plan un catamaran demontabil din meranti si o barca de recreere. 

 

Din backgroundul lui Dan

Am absolvit Liceul de Arte Baia Mare in 2004, sectia arhitectura, urmand aceasta cale la Universitatea Ion Mincu Bucuresti. La final, nestiind ce tema sa abordez la diploma, m-am inscris la un concurs: Premio Piranesi la Villa Adriana, Tivoli, Italia. Intamplarea face sa castigam acest concurs, impreuna cu o bursa de master in Italia. Am continuat tema concursului la diploma, descoperind domeniul interventiilor de arhitectura contemporana pe situri arheologice.

Incepand masterul m-am mutat la Milano. Acolo, colaborand bine cu titularii masterului, in special cu Prof. Pier Federico Caliari, am ramas ca asistent la Politecnico di Milano, departamentul de arhitectura de interior si expozitiva. Pentru scurta vreme am inghetat masterul pentru a beneficia de ocazia de a fi tutor la Pratt University, NY, acceptat de Prof. Livio Dimitriu la atelierul acestuia. Inspirat de aceasta experienta, m-am intors in Italia si am castigat concursul de proiecte de diploma al masterului.

 

Pe calea designului de produs

Pe scurt: Lego si masini. Pasiunea de a construi mici obiecte si de a pune roti m-a fascinat inca de mic. Daca am lasat in urma cubuletele de Lego, masinile au ramas o preocupare. Am inceput sa le desenez, primeam machete la scara si le desenam din orice unghi. Repetam perspectiva pana nimeream. Foloseam foita dupa, pentru a face restyling, facelifturi si propuneri de masini noi pe baza lor. Asadar, am visat de mic sa ajung carrozziere, sau automotive designer.

Ei bine, nu se prea stia atunci ce meserie e asta. m zis ca designul e cel mai apropiat si e pentru mine! Dar niciun liceu de design de profil nu era la acea vreme, iar daca oamenii de prin Baia Mare nu stiau prea bine ce faci ca arhitect, designerul era doar un artist prost platit. Am fost sfatuit sa imi caut o meserie adevarata.

Am mers la liceul de arhitectura, parea mai ingineresc domeniul, deci mai serios, automat "esti cineva". Afland dupa cum esti platit si in acest domeniu. In orice caz, odata cu buletinul am primit si aceasta cale, cea a arhitecturii, si stiam sigur ca n-o sa fac asta, inca de pe atunci. Designul cred ca l-am descoperit la un seminar de mobilier cand umpleam foi dupa foi cu scaune si mese dar am fost cu adevarat incurajat sa fac acest lucru de profesorii de la Milano, unde am avut acces la o adevarata lume a designului, mai ales cel trecut, clasic deja.

 

Ariile de interes din design

Sunt un formalist. Imi plac formele frumoase, proportia, eleganta, simplitatea in acelasi timp. In scoala de la Mincu acest lucru insemna ce e mai rau in arhitectura. Asadar, in acea perioada am exersat logica, pragmatismul si am lasat formele putin la o parte. Acum sunt interesat de acelasi lucru - forme - doar ca le caut functionalitatea si ratiunea limbajului in arhitectura, estetica si ergonomia in design.

Cred ca imi dezvolt mereu ariile de interes bazandu-ma inconstient pe un fir continuu pe care nu il am bine definit inca. Can voi ajunge sa desenez masini din nou, voi intelege de ce am fost interesat dintotdeauna.

 

Ideea unui studio propriu

De foarte devreme s-a infiripat gandul ca eu trebuie sa am propria activitate. Cred ca a fost o dorinta din primii ani de facultate. Colaborand bine cu cativa colegi, am inceput sa lucram impreuna si in afara facultatii, prin anul patru. Dar drumurile noastre s-au separat dupa terminarea studiilor. Nu am prea lucrat pentru cineva, in afara de situatii de colaborare. In ceea ce priveste resursele, multa rabdare si energie de a continua, dar cu singuranta si mult nororc. Si ma consider o persoana foarte norocoasa.

 

Planul initial

Nu s-a schimbat deloc. Planul este acelasi in fiecare dimineata, try and conquer the world! Si incep prin a merge la birou. Sunt mereu acolo cu gandul la ce vreau sa fac si la ce visez sa obtin. Cu adevarat, planul meu inca de pe vremea studentiei era obtinerea libertatii in arhitectura si, mai precis, in domeniul creativ.

Poate suna utopic, ideal, dar cred ca, daca acest domeniu este conditionat de cash-flow, atunci vei ajunge sa faci prea multe compromisuri si rezultatul nu iti va da satisfactiile adevarate. Astfel, planul e acelasi, in a-mi construi propria meserie care imi aduce satisfactiile necesare intr-un ritm constant. Incerc sa fiu propriul meu comanditar, sa imi dau singur de lucru iar rezultatul sa trebuiasca si altora. Si aici ma refer atat la design de obiecte, mai usor de obtinut ca produs, cat si la arhitectura.

 

Portofoliul de servicii DADA Studio

Consider ca suntem foarte la inceput inca. De asemenea, consider ca putem face lucrari de la scara mica la mare si foarte mare, dar nu sunt grabit in aceasta privinta. Acum desenam mese, scaune si alte obiecte in acelasi timp si pe aceeasi masa cu locuinte, mici edificii si masterplanuri cu lacuri si sate de vacanta.

Daca designul are un recul scurt, arhitectura necesita foarte multa rabdare. Incerc ca mereu rezultatul muncii noastre sa fie demn de pus pe tapet, altfel consider ca este ineficient si nu va aduce multe beneficii. Tentatia unui proiect profitabil dar cu concesii din punct de vedere profesional este mare, dar profit intr-un timp scurt nu inseamna mereu un viitor asigurat. Prefer sa fiu selectiv, sa fiu dificil sau categoric cu clientii. O singura data trebuie sa cedezi si lumea te va cauta pentru acel ceva.

Imaginea pe care o reprezinti trebuie sa te faca dezirabil. Asa ca este foarte important sa controlezi acesta imagine, sa o construiesti cum consideri ca e optim. Revenind la servicii, putem face de toate, singura conditie este ca proiectul sa fie sustinut financiar pentru a putea investi suficient timp in dezvoltarea lui. Un design de calitate, aprofundat, necesita multe ore.

 

Primele proiecte

Fiind foarte norocos, am fost recomandat de catre mentorul meu din perioada de stagiu sa continui un proiect de reabilitare a unei case. S-a dovedit a fi proiectul care mi-a permis sa imi incep activitatea si datorita caruia m-am mutat inapoi in Romania. Nu lipsit de dificultati, proiectul a fost unul cu multe satisfactii. Acestea au provenit mai ales de la increderea neconditionata a beneficiarului in capacitatile mele. Mana libera adica, ceea ce nu multi arhitecti obtin pe parcursul carierei.

Cateodata ma intreb si eu cum am plonjat cu capul inainte in acel proiect, nemaifacand lucruri similare inainte. Dar realitatea este ca, fiind vorba de design de interior si obiect in detaliu, m-am simtit imediat in largul meu. Important este si faptul ca in acea perioada, la Milano si la New York, am avut parte de multa sustinere din partea profesorilor si colegilor apropiati. Mi-au dat aripi iar aceasta comanda de proiect a venit cand invatam sa zbor.

Am ajuns sa desenez manere de usi, scaune, mese, canapele si altele, toate unicat. Sursa de inspiratie era bogata: reabilitarea unei vechi case-atelier a unui recunoscut sculptor baimarean, Vida Gheza. Cred ca exista multi care ar fi facut poate lucruri cel putin la fel de interesante ca mine, dar de aceea ziceam de noroc.

 

Clientii DADA Studio

Vreau sa cred ca nisa noastra este cea rezidentiala de nivel mediu spre ridicat. Dar totusi imi este dificil sa creionez un profil al clientilor. In primul rand, suntem intr-un domeniu in care beneficiarii trebuie sa aiba bani. Ideile costa, sau mai bine zis realizarea lor. Am intalnit deja mai multe cazuri in care mi se acorda mana libera. Singurul regret in aceste cazuri este lipsa de comunicare cu beneficiarii. Probabil ca ofera aceasta situatie din lipsa de timp si energie catre asa ceva. Poate e mai bine asa, fiecare cu meseria lui.

In general clientii apeleaza la noi pentru a le realiza ceva deosebit asumandu-si costul. Incetul cu incetul probabil ca imaginea noastra se contureaza a fi aceasta. Pe de cealalta parte, ma pasioneaza si proiectele cu buget foarte mic. Intotdeauna ma gandesc la resurse minime pentru a construi. Vom finaliza in scurt timp o casa de paie facuta in aceasta optica. Costul este foarte scazut, dar sper ca imaginea arhitecturala de ansamblu sa fie peste medie.

 

Cele mai misto proiecte

Reabilitarea casei-atelier a sculptorului Vida Gheza, investitie facuta de un client privat, care a acceptat conceptul meu de a pastra vie memoria locului. Este cu siguranta proiectul care a unit si designul si arhitectura. Acolo avem realizate obiecte de design deosebite, cum e canapeaua coltar care devine bufet suedez sau biroul consola.

Dar, desi nu la fel de iesita din comun, partea de arhitectura are detaliile ei pentru ochiul atent, detalii care continua acelasi concept initial inspirat din lucrarile scuptorului si memoria locului. Sunt entuziasmat si de un proiect in stadiul de finalizare, este vorba de o hala industriala, dar care cu siguranta nu arata ca o banala cutie de metal. Cred ca va schimba putin peisajul constructiilor industriale din zona.

 

Componenta business

Arhitectura este un scop principal. Avem multe lucrari care sunt in curs de finalizare sau care inca nici nu au inceput. Avem si tendinta de a accepta lucrurile dificile, interventii pe cladiri istorice sau zone centrale ale oraselor. Asadar activitatea noastra se bazeaza pe aceasta latura.

In acelasi timp, lucram la design de obiect, dezvoltare de prototipuri, idei de mobilier pe banda rulanta. Inca nu am ajuns la stadiul de obiecte realizate in serie mare. Dar nici aici nu ne grabim, ne place sa experimentam cu prototipuri cat avem sansa. Asadar as putea spune ca 50/50 arhitectura/design.

Proiectele rezidentiale la care realizam totul - de la arhitectura la interior si obiect - sunt ideale pentru noi si demonstreaza capacitatile noastre. Obisnuinta este sa gandim arhitectura si interiorul mereu impreuna, creionand si canapele sau mobilier inca din faza de proiect de autorizatie.

 

Pasiunea pentru barci

Pasinea pentru masini, dupa cum spuneam, a fost o constanta, acum avand un interes deosebit in restaurari de masini de epoca si studiul acelor capodopere clasice pe patru roti. Profesorul titular al atelierului din cadrul Politehnicii din Milano este fiul unui mare arhitect proiectant de yachtúri. M-am alaturat lui in dorinta de a reinvia ativitatea tatalui lui, considerand si yachturile asemanatoare masinilor: tot de dinamica e vorba, doar ca fara roti si in alt mediu.

Colaborarea a durat cativa ani si am avut sansa sa descopar acest domaniu. Dar, mai ales, sa realizam impreuna doua ambarcatiuni de lemn masiv, de aproximativ 6m, pentru a fi expuse la salonul nautic international de la Genova, pe langa multe schite si concepte de yachturi. Intorcandu-ma in tara, am simtit nevoia sa continui in acest domeniu. Nu neaparat pentru pasiunea pentru barci ci consider ca pentru a imi satisface nevoia de a crea forme libere. Designul nautic iti da aceasta libertate, probabil mai mult decat cel de masini.

 

Predilectia pentru formele geometrice

Intr-adevar, imi place sa combin forme geometrice simple in obiecte inedite. Acest lucru se datoreaza si materialului folosit, deseori metal, lemn, piatra si automat tehnologiei de realizare. Pe de cealalta parte le caut in procesul de design, sunt atras de simplitatea elementelor. Cu cat utilizezi forme simple si rezultatul este ceva deosebit, cu atat procesul de creatie si inventivitate este exersat. Formele simple sunt si usor de inteles, poate mai atractive pentru public. Dar prin forme inteleg suprafete.

Acest joc al suprafetelor plane, taiate in forme simple probabil ca provine din formatiunea de arhitect. Un obiect mic, un scaun de exemplu, este tot o arhitectura pentru mine, este parca inchis din pereti generand spatii deschise care se adreseaza utilizatorului si toate acestea sub clasicul joc de lumina si umbra. Ma fascineaza umbra acestor forme, precum umbrele arhitecturii. Imi imaginez mereu o simplitate complexa prind detaliu si semnificatie pusa in opera, in forme elegante si placute privirii dar in acelasi timp raspunzand functional.

Deseori sunt dispus sa fac concesii la functionalitate pentru toate celalalte si sunt pe drept criticat pentru acest lucru, dar omul trebuie sa se indragosteasca intai. De obiect, de arhitecura, de imagine. Trebuie sa suportam frumusetea imperfecta, sa o acceptam si sa tindem spre perfectiune. Sa tindem si e de ajuns.

 

Piata din Romania

Piata noastra este una fertila, sunt multe de facut si loc pentu fiecare. Inca sunt multe domenii de cucerit, de abordat. Perspectivele unui absolvent, zic eu, ca sunt foarte bune, atat timp cat are grija sa cutreiere lumea putin. Trebuie sa isi deschida ochii si sa ii spele cu ce au realizat altii mai priceputi. Apoi nu are rost sa ramana prin alte tari cand aici foarte multi sunt dispusi sa il asculte povestind ce a vazut el si ce i-a deschis ochii. Iar acest fenomen va exista inca ani buni.

Oportunitati de a construi sunt numeroase aici in tara. Un tanar isi doreste sa isi vada realizate gandurile, satul de proiecte pe hartie. In alte tari acest lucru este dificil si pentru ca acolo investitia pentru un proiect este considerabil mai mare. Fie ea o casa, fara jumatate de milion de euro nu isi incepe planurile. Aici, unul isi vinde masina si incepe un santier. Conteaza sa aiba cui ii povesti ce vrea sa faca.

Deocamdata acesta e si un pericol, ca nu are. Si nu putem invinovati acesti oameni de calitatea arhitecturii de la noi. Ei ii asteapta pe acesti tineri sa le deschida ochii. Piata noastra va creste incet dar sigur. Apar din ce in ce mai multi arhitect tineri bine pregatiti. Concurenta este din ce in ce mai acerba si asta se vede la bienale si expozitii. Sunt increzator si optimist. Dar mereu in contact cu cei din alte tari, domenii, culturi.

 

Targurile de profil

In primul rand, expozitiile sunt foarte importante pentru tine ca profesionist. Este curajul tau de a-ti dovedi ca poti sa afisezi ceea ce realizezi si ca nu iti e frica de critici, ba chiar inveti din ele chiar daca inghiti in sec in anuminte momente. Fara discutie imaginea conteaza si targurile ajuta in acest sens. Premiile contribuie incetul cu incetul la formarea acestei imagini si la increderea ta in propria imagine.

In procesul de creatie, cel putin in cazul meu, este deseori vorba de ups and downs. Relationarea ta in societate si raspunsul ei la prezenta ta ca profesionist te ajuta mereu, reamintindu-ti de cine esti si incotro te indrepti. Cat despre afacere, este un motor diesel intr-o iarna foarte grea. Greu de pornit dar sper eu cu avant apoi si inertie mare. Ideea mea este sa imi alimentez strictul necesar functionarii din venituri fixe lunare, bazate pe ceva ce facem usor. Anume in acest caz colaborari pe partea de design, consultant creativ si alte aplicatii din domenii similare.

Din pacate, la noi in tara nu te poti baza pe platile clientilor si, mai ales, proiectele sufera mereu amanari. Asa ca pentru a avea o stare mentala buna, pe care o transmiti echipei, grija ta nu trebuie sa fie incasatul platilor, ci calitatea proiectelor.

 

Acum si pe viitor

Ca proiecte de arhitectura, rezidentiale, lucram la o reabilitare a unei case istorice in zona centrala a Clujului. Va fi un proiect de referinta pentru noi in zona. Pe partea de dezvoltare rurala suntem cooptati in proiecte caracterizate pe mentinerea specificului Maramuresului istoric prin interventii noi, sensibile la context. Si aici consider ca exista o mare oportunitate arhitecturala. In ceea ce priveste designul de obiect, tintim catre Salone del Mobile Milano la anul viitor si poate si alte saloane internationale.

Lucram la o serie intreaga de obiecte prototip. Ambarcatiuni avem pe lista si sunt in dezvoltare cateva concepte. Unul este un catamaran demontabil realizat din doua caiace de dublu din meranti cu elemente de aluminiu ca structura de conectare. Un altul este o mica ambarcatiune de recreere cu o platforma de stat la soare, avand sistem de propulsie electric dar si prin pedale.

In general sper sa concretizam cat de multe dar obiectivele principale sunt pe drumul cel bun. Timpul este limitat si mereu imi doresc colaborari cu oameni pasionati cu care sa impart dintre idei dar si indatoriri. Odata intrat in optica aceasta a viziunii legata de ce putem realiza, nu ai cum sa nu investesti energie si pasiune.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Subiecte

Sectiune



Branded


Related