Nimănui nu-i place să i se servească fake news pe post de informație. Ba mai mult, nimănui nu-i place să-și știe părinții sau bunicii captivi într-un loop nesfârșit de falsuri TV. Vestea proastă? E o muncă grea, care se prestează în multe direcții. Vestea cea bună? Sunt oameni care se găsesc să facă munca asta. Benevol, dar decis. Printre acele persoane este și Mădălina Bacaim, membră a grupului civic pentru Combatere Fake News.
Nu doar societatea civilă are datoria să încerce să corijeze derapajele media, ci mai ales CNA-ul. O instituție profund... ineficientă, ca să folosim un termen cuminte. Și în direcția asta Rezistența a făcut demersuri importante. Au protestat, au stat de vorbă cu președinta CNA, Laura Georgescu, și au inițiat o petiție prin care se încearcă explicarea rolului acestei instituții. Petiția se numește ”Vrem un CNA pe bune”, iar dacă rezonați cu această doleanță, o puteți citi și semna aici.
La nivel instituțional, scopul petiției este de a pune presiune pe parlamentarii responsabili să se uite cu atenție la activitatea CNA și să vină cu niște soluții clare pentru rezolvarea problemelor de acolo.
Echipa și rezultatele de până acum
Echipa este formată din aproximativ 20 de oameni, implicați fiecare după măsura timpului pe care îl au la dispoziție, pentru că mai sunt implicați și în alte acțiuni sau grupuri civice, cum ar fi Corupția Ucide, Geeks for Democracy, Rezistența, Declic, Funky Citizens, iar o mare parte dintre ei mai au și un alt job.
Eu fac parte din grupul civic Rezistența, în cadrul căreia sunt implicată și în proiectul Rezistența TV, unde făcusem deja primul pas spre a contribui la o informare corectă și nedeformată a societății.
Nimeni nu se aștepta ca protestele #rezist să ia amploarea pe care au luat-o. Reacția televiziunilor Antena 3 și România TV a fost jenantă. Descumpăniți de lentoarea și lipsa de eficiență a CNA-ului, care teoretic ar fi avut instrumente de sancțiune, am decis să experimentăm o altă formă de protest, anume dialogul cu cei ce achiziționează spațiu media la posturile menționate.
Acțiunea nu a fost foarte bine coordonată, bazată exclusiv pe voluntariat. Ne-am gândit că dacă brandurile vorbesc la nivel global (și local) de responsabilitatea pe care și-o asumă față de clienții lor, nu văd de ce nu ar fi responsabili și atunci când cumpără media.
Împreună cu voi, cei de la IQads, am monitorizat calupurile publicitare de la A3 și RTV, inventariind brandurile, apoi punând presiune publică pe ele ca să retragă reclame de la posturile care pretind că fac jurnalism însă, în fapt, mint fără nerușinare, încălcând legea audiovizualului.
Campania a funcționat pentru o scurtă perioadă, însă brandurile care și-au retras reclamele au revenit pe A3 și RTV după ce s-au mai liniștit treburile. Până acum nu am avut resurse financiare și oamenii care au susținut activitatea noastră au făcut-o doar prin a dedica timp acestei cauze.
Petiția pentru un CNA pe bune
Fiind un grup de activiști, scopul nostru a fost să ne folosim de toate mijloacele la îndemână pentru a aduce o schimbare. Am cochetat cu diferite idei despre cum trebuie abordată problema fake news-ului românesc, iar un numitor comun a fost Consiliul Național al Audiovizualului. Fiind instituția care ar trebui să reglementeze audiovizualul și să se ocupe și de calitatea programelor, inevitabil a fost un element important în această dezbatere.
Din informațiile pe care le-am acumulat în ultimele luni, vorbind cu oameni mai informați decât noi și chiar cu foști membri CNA, ne-am dat seama de câteva disfuncționalități pe care instituția le are. Însă la rădăcina acestora stă problema lipsei de interes pentru instituție: parlamentarii ar trebui să se asigure că activitatea CNA este conformă, eficientă, însă derapajele din ultimii ani ne demonstrează că acest lucru nu se întâmplă.
Așa că un rol important al petiției este să creștem interesul public pentru instituție. Omul intră pe pagina petiției și află atât care sunt problemele instituției, cât și ceea ce ar trebui ea să facă, dar nu face. Semnatarii petiției reprezintă masa critică cu care dorim să aducem schimbarea.
La nivel instituțional, scopul petiției este de a pune presiune pe parlamentarii responsabili să se uite cu atenție la activitatea CNA și să vină cu niște soluții clare pentru rezolvarea problemelor de acolo. Un moment important în acest sens va fi să îi convingem să o cheme pe doamna președinte a instituției în Parlament la discuții pe baza raportului anual, discuții care de fapt nu mai au loc cel puțin din 2015.
Pe moment avem în jur de 4.500 de semnături.
Analiza pentru petiție
Analiza a durat aproximativ două săptămâni și a fost realizată de 3 dintre membrii grupului folosind ca surse în principal site-ul CNA-ului unde se găsesc destul de multe informații: legislația audiovizualului și regulamentele de ordine interioară ale CNA, rapoarte anuale de activitate, detalii despre ședințele CNA și sancțiunile aplicate.
A fost interesant că nu am găsit una dintre cele mai importante informații din punctul nostru de vedere: numărul de reclamații prescrise (se prescriu după 6 luni) însă am reușit să aflăm această informație contactând direct CNA și folosind legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Această analiză va fi folosită nu numai pentru informarea societății, ci vom fi prezenți și la prezentarea raportului pe 2017 pe care CNA o va face la Comisia de mediu și cultură din Parlament și vom sublinia deficiențele acestei instituții și ce propunem noi ca și schimbare pentru ca CNA-ul să fie cu adevărat în folosul societății.
Discuția cu Laura Georgescu
În data de 17 mai, am organizat în fața CNA-ului un protest pamflet referitor la relatările RTV din ziua protestului din 12 mai, toată ziua fiind plină de transmisii anunțând prezența unor persoane cu „furci și topoare” în Piața Victoriei.
Indignarea a venit și din faptul că după ce am vocalizat această abatere în mediul online și a fost preluată de unele site-uri de știri, cei de la RTV au dat o replică amenințându-ne că ne vor da în judecată pentru dezinformarea pe care am făcut-o.
În timpul acestui protest am fost invitați la o discuție de către doamna Laura Georgescu, în cadrul căreia s-a arătat interesată de punctul nostru de vedere și de o colaborare cu grupul nostru civic.
Referitor la speța RTV, a promis că reclamațiile noastre referitor la RTV vor fi tratate cu celeritate și urgentate spre a fi analizate în ședința CNA - astăzi 11 iunie acestea încă nu au fost discutate. A mai promis că va propune o sancțiune de întrerupere a emisiei pentru 10 minute, așteptăm ședința ca dovadă.
Concluzia este că există o deschidere spre dialog, însă nu suntem convinși că acesta va duce la o schimbare în bine a acestei instituții, spre a fi cu adevărat de folos cetățenilor.
Procesul de lucru și dificultățile aferente
Încă suntem în stadiul de a ne planifica acțiunile pe termen lung și a găsi resursele necesare pentru proiect (financiare, de comunicare etc), însă cred că cel mai mare obstacol va fi consecvența echipei de organizare a acestui proiect, mai ales în momentele în care va trebui să lucram pe un subiect o perioadă mai lungă de timp până vedem o schimbare.
În plus, vom avea nevoie de un grup mai mare de oameni să susțină acțiunile pe care le pregătim și a le crește amploarea și impactul asupra entităților de la care vrem o schimbare (canale TV, jurnaliști, instituții ale statului, reprezentanți cunoscuți ai societății și ai mediului politic, agenții media etc).
În cadrul discuțiilor pe care le-am avut până acum am definitivat o serie de arii pe care vrem să lucrăm în primă fază:
- Presiune pe CNA - instituția care are instrumentele legale pentru a combate fenomenul manipulării făcute de anumite canale TV.
- Reducerea audienței canalelor care emit constant știri false
- Educarea societății cu privire la fenomenul de fake news.
Fake news în România
Fake news-ul e un fenomen global și suferim de el în egală măsură ca americanii. La fel ca-n alte părți, apare pe fondul camerelor de rezonanță încetățenite de omniprezentul Facebook. Eu cu ai mei, ei cu ai lor, mereu divizați în două extreme care nu comunică pe bune, ci doar într-un dialog al surzilor.
Problema, aș zice, e să ne dăm seama cum ne afectează o dietă media iresponsabilă. La fel ca în cazul mâncării, dacă băgăm în noi zi de zi, preț de ani de zile, numai alimente fără valoare nutrițională, cu siguranță vom căpăta boli cronice.
În democrație, lipsa gândirii critice generează neîncredere cronică. Abili și parșivi, politicieni seamănă îndoială și nu mai sunt acei lideri care conduc prin oferirea de speranță, ci prin arătarea de bau-bau. Teama ne face să luăm decizii, pe care ni le justificăm prin narative false amplificate la posturile de așa-zise știri, la ore de mare audiență.
Ne-am abandonat bunicii la Antena 3, unde Gâdea îi gâdilă suav seară de seară. Ne-am zis că suntem noi mai tari cu Facebook-ul nostru cel modern. Adevărul e că, dacă ne uităm la plaja surselor de informare, ambele cad în păcatul fake news. Plaja media e tristă pentru că are o mare problemă de credibilitate și mai ales de identitate, în contextul revoluției rețelelor sociale și a crizei financiare de acum 10 ani. E nevoie de jurnaliști care să înțeleagă rolul public al meseriei lor, nu de jurnaliști care să se vândă pe trei arginți.
Munca grupurilor civice
Aceasta a evoluat în principal prin prisma complexității: dacă la început activitățile erau îndreptate mai mult spre participarea la proteste sau spre facilitarea lor prin grupurile de Facebook pe care le administrăm, în ultimul an, din mai multe motive (și pentru că nu poți să protestezi încontinuu în stradă, dar și pentru că România are nevoie și de construcție, nu doar de protest) am început să dezvoltăm din ce în ce mai multe proiecte, să încercăm sa nu fim doar reactivi, dar și constructivi.
Am început să lucrăm împreună ca grupuri civice dar și cu specialiști care nu fac neapărat parte din grupurile noastre, dar care ne pot ajuta în a dezvolta proiecte la care chiar ținem, fie că ele se referă la ceea ce se întâmplă cu audiovizualul și cu lipsa sancționării dezinformării practicate de anumite posturi TV, de hibe legislative, de încălcări ale legii de către administrația publică etc și faptul că reușim să lucrăm în echipă este unul dintre cele mai importante puncte forte pe care am reușit să le atingem în perioada care a trecut.
Punctele slabe au legătură cu statul în propria ”bulă„ și asta avem în vedere tot timpul: cum să facem să ieșim din cercul nostru strâmt, să reușim să comunicăm și în afara Facebook-ului, să găsim argumente comune pe baza cărora să construim o discuție în loc să ne focalizam pe cele care ne despart.
