Despre branding, se vorbeste des. Am vorbit si noi, cu ocazia multelor concursuri de logo-uri publice, sfarsite in dezamagire si frustrare. Pe de o parte, unii spun ca e bine ca se vorbeste des, doar asa pot creste sansele de a intelege mai mult acest domeniu. Totodata, se vorbeste in continuare de logo-uri aruncate peste lucruri, briefuri haotice si identitati care isi cauta purtatorul. Exista, inca, o prapastie intre ceea ce stiu oamenii despre branding (inclusiv cei care au nevoie de el) si ceea ce inseamna el. Din acest loc pornim o serie despre evolutia intelegerii clientilor asupra domeniului, cat din munca agentiilor de branding ramane dedicata educarii si despre factorii care transforma brandingul ca intreg in 2018.
Economia romaneasca e inca dependenta de bunavointa Statului. Daca stai cuminte și te aliniezi mananci o paine buna si, in acest caz, nu ai nevoie de brand, explica Bogdan Branzas, Creative Director & CEO B R A N Z A S, principalul motiv pentru care brandingul este in ceata. Daca esti 100% antreprenor, se schimba situatia. Aici, optimismul a fost inlocuit cu precautie și teama, imobilism, conservare.
Banii se fac în continuare din relatia cu Statul, organisme ale Statului, monopoluri sau organisme care nu au legatura cu economia privata reala, inclusiv în domeniul nostru.
Bogdan povesteste despre cum s-au schimbat briefurile, care sunt clientii noi, ce nevoi au start up-urile si afacerile de familie si care sunt schimbarile recente prin care a trecut agentia.
Brandingul in vremuri tulburi
Pana în 2008 Romania era pe o panta ascendenta a optimismului, de aici și apetitul pentru investitii în fabrici, productie, dezvoltare și branduri. Ma rog, nu neaparat branduri, ci mai mult identitati de companie și produs. Mult, foarte mult packaging, ceea ce pe noi ne-a bucurat foarte tare și unde am șiavut realizari notabile.
Azi insa optimismul a fost inlocuit cu precautie și teama, imobilism, conservare. Instabilitatea economica și politica, fragilitatea institutiilor, desele schimbari legislative, fiscale, de echipa guvernamentala genereaza astfel de atitudini. Cred ca în acest context cei interesati merita să citeasca o carte importanta, "De ce esueaza natiunile?" scrisa de Daron Acemoglu și James A. Robinson.
Identitatea de brand. Ce cred oamenii si ce inseamna cu adevarat
Nu dispun de o statistica în acest sens insa nasul imi spune ca o mica parte din companii au invatat diferenta intre logo și brand, și cu ajutorul nostru. Insa daca luam în considerare influenta pe care o poate avea la public, în sens negativ, proiectul frunzei romanesti, poate cel mai deplorabil exercitiu de identitate în vederea construirii unui brand, proiect prezentat la acea vreme ca un mare exercitiu de branding – la care au participat și prezente ale mediului privat din Romania, atunci nu ar trebui să ne mire prea tare ca, dupa 28 de ani de asa-zis capitalism, cei care construiesc economia de piata inca nu prea stiu cu ce tacamuri se mananca brandurile.
Și mai e ceva. Economia romaneasca ramane dependenta de bunavointa Statului intr-o foarte mare masura. Daca stai cuminte și te aliniezi mananci o paine buna, te poti dezvolta, nu ai probleme cu piata, prin urmare nu ai nevoie nici de construirea identitatii, nici de brand. În acest caz, brandul e o cheltuiala inutila și de banii aia iti cumperi o limuzina. Daca insa esti 100% un antreprenor care vinzi catre privat ai mari sanse să dai faliment sau să te tarai.
Explicarea conceptelor de branding
Inseamna mult. Cum iti asumi ca oamenii stiu ceva, cum ai gresit. Trebuie să explici mult, să tii cursuri neplatite în cadrul unui contract și să anticipezi problemele de perceptie și de utilizare ale clientului care de cele mai multe ori nu are nici macar o persoana de implementare în organizatie. Și vorbim aici de organizatii mari, cu istoric.
Dar, daca au functionat și au prosperat în acest fel pana acum inseamna ca nu au avut nevoie de unii ca noi. Insa pe de alta parte acesti sunt, de cele mai multe ori, clientii nostri preferati, deoarece avem camp de actiune și putem incepe aproape de la zero.
Evolutia agentiei. Schimbari
Am evoluat în sensul maturizarii atitudinii fata de clienti și piata. Ne place meseria noastra la fel de mult insa o facem cu mai mult discernamant cand e vorba de proiecte noi sau clienti noi.
O anumita chimie intre organizatii e necesara iar daca nu e, din experienta de pana acum, nici proiectele și nici relatia bilaterala nu ies bine. Mai în gluma mai în serios, meseria mea e să te fac frumos doar daca vrei cu adevarat.
Clienti noi
Distributia clientilor nu cred ca s-a schimbat semnificativ, ei vin din cele mai diverse zone economice și în general problemele lor sunt cam aceleasi.
Start up-uri & afaceri de familie
Am avut, am lucrat bine cu ei, am perceput fee-uri mai mici și am facut treaba buna. De obicei acest tip de relatii sunt mai relaxate și rezultatele foarte creative și vioaie.
Cerinte. "Vreau si eu un logo pentru noul site"
Intotdeauna incercam să le deschidem orizontul oferindu-le informatii despre posibilitati, abordari, avantaje și pericole. Oricum, noi n-am stiut niciodata să facem un logo pentru noul website și cu mici exceptii, astfel de clienti s-au retras dupa prima runda de discutii. Iar despre briefuri, numai de bine. Incercam să le facem noi, dupa cateva discutii pe proiect. Ne pricepem.
Cum a evoluat brandingul in Romania
Nu a evoluat. Banii se fac în continuare din relatia cu Statul, organisme ale Statului, monopoluri sau organisme care nu au legatura cu economia privata reala, inclusiv în domeniul nostru. Cu mici exceptii peisajul e tern și majoritatea companiilor sunt inclinate catre a conserva decat catre a dezvolta.
Proiecte de branding care ti-au atras atentia
Deja am vazut prea multe în cei 24 de ani de meserie ca să-mi mai atraga cu adevarat ceva atentia, doar daca e intr-adevar ceva deosebit. Deci nu, nu în Romania. Exceptie face noua identitate vizuala a Rusiei care, dupa mine, e un exemplu de buna practica și rezultat absolut notabil. Merita comparat cu frunza Dnei Ministru Udrea.
Logo-ul Rusiei si regiunile reprezentate // Sursa
Trenduri
Cel mai supraestimat trend, care tine de 28 de ani, e acela al desenarii unei identitati avand pretentia ca se naste un brand. Iar acest discurs este sustinut, culmea, de o buna parte din lucratorii din industria asta minuscula la care se adauga și o buna parte din media. Citez: “agentia X a desenat (noul) brand al…” sau “compania Y a lansat pe piata noul brand…”. Daca e nou, proaspat scos din laborator, atunci nu e brand. E doar un produs care are o identitate vizuala.
Cum afecteaza digitalul domeniul brandingului?
Total și deloc, depinde ce faci, ce produci, ce servicii vinzi. Indiferent cat de digitala este și va deveni societatea, activitatea de a concepe și apoi desena o identitate relevanta în vederea, subliniez, crearii unui potential brand, va ramane, deoarece oamenii functioneaza cu semnificatii. Ori identitatea și brandurile ofera semnificatii peste caracteristicile tangibile.