Ciprian Gălușcă (Greenpeace): Ne dorim sa construim bombițe mentale

Ciprian Gălușcă (Greenpeace): Ne dorim sa construim bombițe mentale

Problema e că pădurile sunt gestionate iresponsabil în România, politicienii trec peste noapte tot felul de propuneri legislative absurde, iar copacii se taie, în fiecare zi, ilegal. Cand te trezesti cu asa ceva in fata, nu prea mai e timp de creativitate, spune Ciprian Galusca, coordonatorul campaniei de paduri Greenpeace România. 

Mesajul organizației vrea să mute insa focusul de la dezastru pe forta cetatenilor de a schimba lucrurile. Și cetățenii chiar se implică. 42% din tăierile ilegale au fost sesizate de societatea civilă. Iar aici intervine iar o problemă: este ingrijorator ca cetatenii fac aproape jumatate din treaba autoritatilor. Și, uneori, chiar copiii, cum o arată Lecția din Procreaca, un scurtmetraj care spune povestea unui invatator dintr-o comuna din Iasi, domnul Didel Cumpana, care isi invata elevii sa iubeasca natura. Iarna trecuta, cand primarul din comuna a dat ordin sa se taie, fara vreo baza legala, toti copacii din curtile scolilor din satele comunei, invatatorul a scos copiii la imbratisat copacii, ceea ce a intarziat vreo 2 zile drujbarii.

De altfel, drumul lui Ciprian spre activismul de mediu a pornit tot pe ulița bunicilor, într-un sat de lângă Prut. Apoi, în 2016, a început la Greenpeace, cu organizarea unei tabare in Fagaras, la care au participat peste 100 de activisti din toata Europa. Acum se ocupă de campania de păduri în cadrul organizației, care încearcă să implice românii în protejarea mediului.

Cei de la Greenpeace au realizat, în acest sens, un Ghid al Voluntarului pentru păduri și au lansat platforma www.salvezpadurea.ro unde oricine poate sesiza posibile tăieri ilegale de arbori. Au făcut, de asemenea, Harta pădurilor virgine potențiale din România și au documentat 845 hectare de păduri virgine, dintre care 555 de hectare au fost introduse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirge din România. 

Cliseele de care ne ferim sunt cele care vin pe filonul asta nationalist, cele care aprind patriotismul în romani. Desi avem cea mai mare concentratie de paduri virgine din UE (aprox. 200 000 de hectare), incercam sa punem lucrurile intr-un context mai larg, pentru ca toti beneficiem de pe urma lor, la fel cum toti suferim de pe urma problemelor de mediu din cele mai indepartate colturi ale lumii - se stie, poluarea si schimbarile climatice nu au granite. 

Despre bombițe mentale și clișee patriotice, strategii de comunicare și eforturi de lobby, societatea civilă, voluntari și oamenii de la sate, care stiu ce sunt acelea schimbari climatice si se iau la tranta cu autoritatile, in textul de mai jos.

 

Începutul

Drumul catre activismul de mediu a pornit de pe ulita bunicilor mei, intr-un sat de pe langa Prut. M-a dus catre dealuri impadurite, livezi de meri si peri, iazuri si islazuri, de care m-a bucurat in vacantele de vara. Mai tarziu, in drumul meu au aparut cativa profesori buni de sociologie din U.B, cativa activisti de mediu din vest si in final primul protest din Bucuresti pentru Rosia Montana.

Nu-mi aduc aminte sa fi fost vreun moment de cotitura in care am luat o decizie constienta pentru a deveni activist de mediu si nici nu ma identific ca atare. Fac campanii pentru o organizatie de mediu, insa la fel ca noi toti, mai multe de invatat despre environment si sustenabilitate.
  

La Greenpeace

Am inceput in forta, in 2016, cu organizarea unei tabare in Fagaras, la care au participat peste 100 de activisti din toata Europa. Scopul acestei tabere a fost cartarea si documentarea unei paduri virgine de langa lacul Vidraru. Timp de o luna am cartat aproape 1000 de hectare, din care peste jumatate se afla acum sub protectie intregrala datorita eforturilor noastre.

Un alt moment important din experienta mea la Greenpeace s-a intamplat recent, cand ne-am opus cu succes unei propuneri legislative care ar fi dat drumul taierilor in padurile virgine sub pretextul lucrarilor de utilitati publice. Ne-am opus argumetat, am facut galagie in Parlament si in final am “convis” autoritatile sa amputeze articolul toxic din forma finala a legii.

 

Pădurile

Incepand cu luna martie a acestui an am devenit coordonator al campaniei de paduri & biodiversitate, iar principalul nostru obiectiv este sa impingem autoritatile catre un management forestier sustenabil. Asta presupune combaterea fenomenului de taieri ilegale, instaurarea zonelor de protectie pentru cele mai valoroase paduri, beneficii pentru comunitatile locale din exploatarea lemnului si altele. Insistam sa transmitem ca padurea inseamna mai mult decat lemn de exploatat.

 

Problemele României

In mod cert, taierile ilegale. Sa nu uitam ca problemele de mediu sunt cele care au activat societatea civila in ultimii 10 ani, iar padurile au ramas cel mai constant topic de interes. In 2016, spre exemplu, conform cifrelor oficiale, s-au inregistrat 26 de cazuri de taieri ilegale pe zi. Cu siguranta, sunt mai multe de atat, insa nu exista nici un interes din partea autoritatilor pentru a stopa acest fenomen, ca dovada restrangerea functionalitatilor de pe platforma inspectorulpadurii.ro, unde cetatenii pot raporta sau verifica cazurile de taieri.

Lemnul taiat aduce voturi din patru in patru ani, conservarea padurilor valoroase inseamna planificare si return of investment pe termen lung, aceasta este dilema administratorilor.

Altfel, aceeasi veche poveste: lipsa de transparenta, legi care nu sunt aplicate, lipsa de control in teren, rea intentie si oameni foarte slab pregatiti in pozitii publice.

 

Povestea Lecției din Pocreaca

La finalul anului trecut, patru scoli din comuna Schitu-Duca (Iasi) au ramas fara copaci. La ordinul primarului, arborii din curtile scolilor au fost taiati sub pretextul efectuarii unor lucrari de renovare. Treaba asta a indignat intreaga comunitate, dar mai ales elevii uneia dintre scoli, care timp de doua zile au protestat.

Din pacate, drujbarii au revenit in weekend, punand la pamant toti arborii, unii dintre ei pomi fructiferi plantati de parintii sau bunicii lor in urma cu zeci de ani, si din ale caror fructe s-au hranit generatii intregi de elevi.

Ne-a placut implicarea  celor mici, ni s-a parut esential sa aratam cum niste copii de pana in 10 ani sunt mai constienti de importanta copacilor si a protejarii naturii, in general, decat alesii nostri.

Asa ca am contactat un grup de tineri cineasti, Ruxandra Gubernat, Henry Rammelt si Marcel Schreiter, deja cunoscuti pentru un documentar despre cultura protestele din Romania (Portavoce), pentru a realiza un scurtmetraj despre aceasta poveste.

La cateva saptamani de la prima proiectie a filmului in cadrul festivalului Cinepolitica, am aflat ca primarul comunei a dispus plantarea unor copaci, in locul celor taiati. Un gest pe care il apreciem, dar care nu poate compensa taierea a sute de copaci ajunsi deja la maturitate.

 

Promovarea de mediu

Greenpeace Romania are doua campanii: paduri si biodiversitate, cu focus pe protejarea padurilor virgine si management forestier sustenabil, si campania de energie si clima, care pune accent pe accelerarea tranzitiei de la carbune la energie alternativa.

Ambele campanii au o componenta importanta de lobby, ceea ce este mai greu de comunicat, insa de ceva vreme am inceput sa lucram cu comunitati, deci cu oameni si povesti, lucruri mult mai usor de inteles de publicul larg. Un obstacol de neignorat ar fi faptul ca presa scrisa sau chiar online nu acorda o atentie prea mare problemelor de mediu, avem prea putini jurnalisti specializati sau rubrici dedicate.

Cliseele de care ne ferim sunt cele care vin pe filonul asta nationalist, cele care aprind patriotismul în romani. Desi avem cea mai mare concentratie de paduri virgine din UE (aprox. 200 000 de hectare), incercam sa punem lucrurile intr-un context mai larg, pentru ca toti beneficiem de pe urma lor, la fel cum toti suferim de pe urma problemelor de mediu din cele mai indepartate colturi ale lumii - se stie, poluarea si schimbarile climatice nu au granite.

 

Comunicarea creativa 

Testam diverse abordari, unele mai creative si ludice, altele mai simple, în functie de target si obiective. Din pacate, politicienii ne cam incurca, trecand peste noapte tot felul de propuneri legislative absurde. Cand te trezesti cu asa ceva in fata, nu prea mai e timp de creativitate.

Altminteri, ne dorim sa construim bombite mentale, tocmai din acest motiv incercam sa lucram cu agentii de publicitate sau freelanceri, care sa vina cu un suflu nou in planificarea campaniilor noastre. Un exemplu in acest sens il constituie campania UNCUT, dezvoltata impreuna cu Kinecto Isobar, prin care incercam, cu ajutorul muzicii naturii, sa facem oamenii constienti de importanta padurilor virgine.

Incercam sa fim mai prezenti in mediul online si sa dam o nota pozitiva campaniei noastre de paduri, mutand focusul de pe rezultatele dezastruoase ale managementului iresponsabil al padurilor din Romania pe forta cetatenilor de a schimba lucrurile, dandu-le ustensile sau “retete” cu ajutorul carora se pot implica mai mult.

 

Perspectiva românilor vizavi de problemele de mediu

Din ultimul nostru raport anual de taieri ilegale reiese ca 42% din cazurile de taieri ilegale au fost identificate de societatea civila. Ne bucuram ca oamenii se implica, dar este profund ingrijorator ca cetatenii au facut aproape jumatate din treaba autoritatilor.

In mod neasteptat, am gasit oameni din mediul rural care stiu ce sunt acelea schimbari climatice si cum ii afecteaza, oameni care se iau la tranta cu autoritatile pentru dreptul lor la aer curat sau la energie solara.

Poate si pentru ca ei traiesc mai aproape de natura, iar problemele de mediu sunt in fata portii lor, fie ca vorbim de o padure taiata, o gropa de gunoi, o termocentrala pe carbune sau o fabrica ce polueaza. Dar, dincolo de asta, credem ca educatia de mediu este extrem de importanta si in acest moment lipseste cu desavarsire.

 

Indiferenta romanilor 

De la noi se vede putin altfel situatia, fiind efectiv coplesiti de numarul mare de mesaje pe care le primim de la cetateni, in care acestia sesizeaza probleme de mediu si ne cer ajutorul. Problema nu este imunizarea vizavi de problemele de mediu, ci mai degraba inactivitatea sau resemnarea cetatenilor in ceea ce priveste influentarea politicilor publice. In continuare o mare parte dintre noi asteapta sa vina cineva si sa ne rezolve problema, nu suntem constienti ca putem schimba “jocul”.

 

Cea mai grea parte in a fi activist de mediu 

Este foarte greu sa ai un dialog constructiv cu autoritatile atunci cand lipseste o educatie sanatoasa de mediu, dar este misto atunci cand actiunile aduc rezultate imediate, cum ar fi sa te opui cu succes drujbarilor si sa salvezi niste arbori care au crescut in cateva sute de ani.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Companii

Subiecte

Sectiune



Branded


Related