Cu Tudor Banciu încheiem seria începută luna trecută despre artiștii fontiști. Planul său pe termen lung este să învețe. Iar printre principalele linii de studiu este acela al formelor reduse la minimum, ”într-un mod eficient și original”.
Atunci când începe munca la un font, procesul său de lucru presupune, în primă instanță, niște schițe aleatorii ale unor litere.
După scurt timp mă trezesc exclamând "ce fain e 'a'-ul ăsta!". Și începi să faci e-ul, o-ul, din aproape-n aproape. După ce ai câteva caractere, poți vedea dacă e lizibil sau nu și dacă e destul de interesant să merite dus până la capăt cu toate literele.
La capitolul provocări ale jobului, Tudor menționează, în primul rând, lipsa resurselor. De exemplu, pentru font design, spune el, tutorialele pe net sunt rarisime, iar cel care sunt au lipsuri evidente.
De multe ori trebuie săpat bine și mult pentru a obține răspunsurile la întrebări. E bine să știi și istoria tipografiei pentru a putea lua inspirație din fonturile de altă dată.
De la capăt
Eu am început să desenez deja de mic, să zic 2-3 ani. Atât mama cât și tatăl meu au skill-uri bune de desenat (el încă pictează) și am avut de la cine învăța. Deși când eram mic nu aveam degetul mare (am fost operat ulterior - de unde și logo-ul meu care este efectiv amprenta mâinii mele), să pot prinde creionul în modul obișnuit, asta nu m-a oprit din desenat.
În paralel, mai luam abțibildele de la casetele de înregistrat și le lipeam pe consola de televizor, ordonat și geometric. Asta în timp ce ascultam muzica părinților în căști la combină.
După ce am vizitat grădinița germană și am studiat în 1-12 la Liceul Honterus din Brașov, am decis să mă înrolez la profilul de Design Grafic al facultății Lazi Akademie, în Esslingen, Germania.
Nu am fost niciodată cel mai bun desenator la școală, nici cel mai bun designer la facultate. Asta nu m-a demoralizat. Nu pentru că m-am încăpățânat sau pentru că mi-am impus, ci pentru că îmi place să creez, oricât de rău sau bun ar fi rezultatul.
Relația cu fonturile
Am început să mă specializez pe fonturi din semestrul 3 la facultate, când am fost învățați să facem un font rudimentar la curs de 4 ore. De aici și primul meu font - Dacian Donarium. Este bazat pe donariul de la Biertan; care a fost creat de un dac în secolul patru. Am reprodus vectorial literele de pe donariu și am încercat cât am putut de bine să le deduc pe celălalte, care nu apăreau pe obiect.
Dându-mi seama cât de mult mi-a făcut plăcere munca creativa (și migăloasă) la acest font, am decis sa îmi dau lucrarea de treaptă (semestrul 4) tot din fonturi. De data asta am început să caut colegi cu un scris de mână interesant.
De aici au reieșit Thi, tudy1311 (scrisul meu de mână) și Darkwoman. Acesta din urmă are cele mai multe downloads. Am primit și mai multe cereri de versiuni modificate sau mai complete, luând în considerare faptul că e un font gratuit și nu conține toate glifele care ar putea fi de folos.
O versiune de Darkwoman a apărut și în jocul "Blues and Bullets" ca scrisul protagonistului.
Pentru că în continuare am rămas însetat de a crea fonturi, am concluzionat că vreau să fac încă un set de 3 fonturi pentru absolvire. Acestea sunt primele 3 construite de mine de la zero.
Ud și CyberGothic sunt deja lansate, a trebuit să lucrez la ele și după absolvire, ca să fie cât mai complete.
Cel de-al 3-lea, Hipstravaganza, este încă pe butuci și va fi probabil gata mai târziu în acest an.
Versiunile "beta" ale celor 3 le găsiți în animația de prezentare de aici.
Piața fonturilor în România
Nu văd de ce ne-am raporta la o piață locală când vine vorba despre fonturi. Adevărul e că în cea mai mare parte, companiile mari își permit și vor fonturi doar ale lor pentru a își crea un 'corporate identity' foarte specific.
Să luăm exemplul Volkswagen: Au cumpărat font-ul customizat 'VAG Rundschrift' care e asemănător cu Futura, dar are terminalele rotunjite. Fiind o corporație destul de mare, care poate investi in CI și marketing, a avut sens și și-au permis să cumpere un font personalizat, doar al lor.
Or, în România, majoritatea firmelor autohtone sunt mici și medii, și giganții sunt de obicei firme străine cu sedii aici. Cu siguranță nu este o mișcare potrivită pentru o florărie să cumpere un font customizat, și Volkswagen va tinde să apeleze ori la un type foundry german, ori la unul renumit internațional.
Este mult mai potrivit pentru majoritatea firmelor să folosească ce există deja - chiar dacă folosesc fonturi non-free. Pentru cât durează crearea unui font, prețul pentru unul propriu ar fi prea mare ca să se justifice.
De aceea eu am ales să creez fonturile așa cum mi se par mie interesante, să mă bucur și de mâna liberă pe care acest lucru mi-o oferă, și să le dau spre vânzare pe fontspring.
Planul meu pe termen lung este să continui să învăț să reduc formele la minimul necesar într-un mod eficient și original. Asta poate un adevărat profi al tipografiei. La fel ca în logo design, minimalismul este ideal și frumusețea este să reduci o formă la minimul necesar, fără să își piardă funcția - înțelesul (lizibilitatea în cazul nostru).
Ca să ajungi să faci un font "la comandă", necesită din partea designer-ului în primul rând renume și o groază de timp. Poate dura oriunde intre 3 săptămâni (doar literele A-Z si un design simplist), și se poate extinde pe 6-24 luni pentru toate simbolurile, ligaturi, small caps, open type features, diacriticele multilingve, crearea unei familii întregi (bold, italic, thin, regular etc), suport pentru alfabetul chirilic, chinezesc, arab...
Brief de font
Am lucrat până acum doar la fonturile pe care am fost eu inspirat să le încep. Tocmai pentru că există puțini fontiști cunoscuți și piața pentru așa ceva e mică, majoritatea preferând să dea 20$ pe unul gata făcut decât o furcă de bani pe unul care oricum ajunge să semene cu acela.
Pe cealaltă parte, eu m-am întors în România cu ecusonul "designer grafic", nu type designer. Local, în Brașov am cunoscut la fel de mulți lugojeni în afară de mine, pe cât am cunoscut și type designeri (0). Este foarte mare păcat că nu avem un hub pentru fontiști în România, sau cel puțin nu știu eu. De asemenea, nu am găsit nici o facultate la noi care să creeze "type designeri” oficial, ceea ce e chiar păcat.
(Apropos, nu prea există încă terminologia font design-ului in limba română - credeam că îmi lipsește mie vocabularul respectiv în română. Dar 'type foundry' nu există, stem, spacing, kerning, leading, serif...)
Nu rămâne decât să încep să ii ”cyberstalkeresc” și să îi contactez pe confrații mei, pentru că nu am cum altfel să îmi creez o legătură directă cu piața de fonturi "custom".
Procesul de lucru
Procesul de lucru este unul destul de simplu din punct de vedere conceptual, dar dificil din punct de vedere al duratei si tipului de atenție pe care îl necesită.
Conceptele de obicei le prinzi din zbor, gândindu-te cum poți aduce ceva diferit pe piață. De exemplu pentru fontul 'Ud', întrebarea era cum ar arăta un verișor de-a lui 'Futura' scris de o peniță din care curge prea multă cerneală. De acolo terminalele rotunjite care par să fie picături de cerneală.
CyberGothic este bazat pe caligrafie, pe scrisul gotic. Diferența e că în mod normal la caligrafie, penița este ținută la 45 de grade pentru a crea diferențele acelea de grosime din litere. Eu am decis să arăt cum ar arăta să țin respectiva peniță complet orizontal. De aici și aspectul pătrățos al literelor și serifele foarte subțiri.
Ideile pot veni din orice pare interesant de urmărit. Lucrând cu fonturi în design grafic pur și simplu începi să preferi anumite forme, sau să fii curios cum ar arăta o anumită idee pe hârtie. Încep cu niște schițe aleatorii ale unor litere. După scurt timp mă trezesc exclamând "ce fain e 'a'-ul ăsta!". Și începi să faci e-ul, o-ul, din aproape-n aproape. După ce ai câteva caractere, poți vedea dacă e lizibil sau nu și dacă e destul de interesant să merite dus până la capăt cu toate literele.
Complexitatea unui proiect ține de cât de atent te ți de regulile pe care ți le creezi. Dacă le respecți fără excepții, riști să sacrifici lizibilitatea și generezi un font robust și/sau ordonat, ca de exemplu 'Cybergothic'.
Dacă faci prea multe excepții, fontul va arăta dezorganizat și nu va avea un ritm clar. Asta obosește ochiul cititorului mai repede și încetinește viteza cu care se va citi textul. Desigur, complexitatea are de a face și cu ce fel de forme vrei să folosești și cât de complexe sunt, dar și cu cat de multe caractere și features e designer-ul dispus să incorporeze în font.
Eu de exemplu încă mai lucrez la Hipstravaganza după 3 ani de când l-am început. Trebuie să menționez că eu lucrez full time ca DTP-ist la Altalingua Brașov, și mă ocup de font în timpul liber. Mai retușez o literă acolo, să rezoneze mai bine cu celelalte, mai adaug simboluri și caractere speciale... și apoi urmează partea de spacing.
Fiecare glifă are nevoie de mai mult sau mai puțin spațiu în fiecare parte depinzând de forma ei, ca să nu arate prea înghesuită sau aerisită. 'TT' de exemplu sunt aproape lipite în timp ce 'll' au nevoie de mai mult spațiu în stânga și în dreapta lor.
Pentru concept, cel mai puțin am stat la masă (cu caietul) la 'Cybergothic'. Principiul a fost simplu și direct, și știam destul de clar cum va arăta după 4 ore de mâzgăleli puse cap la cap. După aceea mi-a luat 3 luni de lucrat la el în regim part-time.
Fonturile copiate și cu minimul de caractere (Dacian Donarium) a durat în total aproximativ 80 de ore.
La Hipstravaganza am lucrat intensiv un semestru, și de atunci (de 3 ani) când am mai apucat, când mai pot seara sau în unele weekend-uri, și încă nu e gata. La alfabetul chirilic, chinezesc și arab nu plănuiesc să mă bag, pentru că fiecare are normele lui de lizibilitate și frumusețe pe care eu nu le înțeleg. În concluzie, poate varia foarte mult durata.
Proiectul cel mai bun
Cel mai mândru sunt de CyberGothic. A fost primul font făcut de mine de la zero. Cele de până atunci (Darkwoman, Thi, tudy1311, Dacian Donarium) au fost randări are unor caractere deja existente, pe care mai degrabă le-am descoperit și adaptat, decât pură creație proprie.
Deși este un display font mai greu lizibil, are un caracter puternic, geometric și este cu siguranță un eye-catcher. Îmi place și pentru că are de a face cu caligrafia "clasică", dar este un mod reinventat de a o aplica.
Clienții tăi
Serviciile mi le promovez prin site-ul meu, pe facebook și prin a mă antura in cercuri creative, atât online cât și live. Nu am clienți ficși, dar am avut câteva mici conlucrări de tip freelancer. Deși eu ilustrez și mă ocup de design grafic tot mai puțin, încercând să favorizez fonturile tot mai mult, oamenii încă mă cunosc drept designer grafic.
Cred că a cam venit vremea să îmi refac designul paginii web, ca să aducă mai degrabă a "fontist”, și dacă e musai, designer grafic", și nu viceversa.
Provocări
Provocarea principală e răbdarea și consistența. Opus designului grafic, unde un proiect de câteva luni înseamnă deja că e "cu de toate", aici abia acolo începe durata unui proiect.
Cu siguranță nu e un lucru pentru oricine, pentru că nu e același fel de creativitate și proces ca și designul grafic. Seamănă cu un meșteșug migălos mai degrabă decât cu o formă de exprimare artistică intensă și rapidă. Dar e genul de chestie care, dacă îți place să meșterești prin Adobe Illustrator și îți place să lucrezi vectorial, merită încercată - măcar un simplu A-Z.
După aceea îl poți exporta în versiunea trial de Fontlab Studio. Sfatul meu totuși ar fi prima dată să începi pe hârtie până știi cam ce vrei să se întâmple cu literele.
Ce mai contează e că pentru font design se găsesc destul de puține (și lacunare) tutoriale pe internet. De multe ori trebuie săpat bine și mult pentru a obține răspunsurile la întrebări. E bine să știi și istoria tipografiei pentru a putea lua inspirație din fonturile de altă dată. E bine să iei să analizezi și să compari fonturile tale preferate, ca să poți vedea ce îți place la ele, și ce sistem de reguli au implementat creatorii acestora. Deși nu sunt un cititor avid, în acest caz, cărțile despre type design si fonturi sunt foarte binevenite.
Este un subiect destul de stufos, pe care și eu îl studiez încă, atât prin research cât și prin a lucra la fonturi.
Cea mai faină parte e când duci un proiect-balenă din acesta la capăt, te uiți în urmă și totul e așa cum îți imaginai, și te simți împlinit când îi dai "export as .otf", deschizi Photoshop și începi să "te dai cu el" scriind toate aberațiile, și simți cum îi "toarce motorul". Sigur, inevitabil te mai duci de 50 de ori să mai faci mici corecturi și ajungi la renumitele "font_final_final_final_doamne_ajuta_amin_22b.otf"
Peste câteva luni, stai pe youtube și te uiți ce mai face canalul "=3" la care te uitai acum 5 ani. Te trezești că fontul tău e co-star în video și te binedispui pentru că a fost văzut de zeci de mii de oameni. Ei probabil nu l-au observat sau apreciat în mod special, dar totuși... iacătă-l.
Sau iese trailerul de la Blues and Bullets și observi că protagonistul scrie de mână în carnețelul lui cu 'Darkwoman'.
Sau vezi un logo cu fontul creat de tine, undeva prin Germania la o firmă cu care nu ai avut nici o treabă până atunci...
Inspirație
Din type foundries, cel mai mult îmi plac HvD Fonts, a2 Type și Commercial Type.
Ca indivizi, îmi place ce fac Ryoichi Tsunekawa, Marsnev și Mark Simonson.
Pe plan local m-a amuzat fontul lui George Roșu (deși nu e font-st de profesie) - cel cu două "mânuțe" la 'E'.
Planuri
După cum am spus, încă lucrez la 'Hipstravaganza' și pe hârtie dezvolt deja un next-next font. Încă nici nu are nume, săracu'. Încerc să mă duc pe forme cât mai simple și mai curate. Desigur, mă paște și un redesign al site-ului meu. Voi săpa mai adânc după contacte locale cu care să mă pot antura în de-ale fonturilor.