"In sfarsit cineva face o campanie de lunga durata!" si-a spus Cristina Petrescu, odata ce-a aflat de proiectul ”N-avem Sange?!”. Si n-a zis rau, avand in vedere ca majoritatea actiunilor de promovare a donarii de sange raman punctuale si izolate. De cealalta parte, "N-avem Sange?!" e un proiect national, derulat constant, inceput in urma cu doi ani.
Pe langa faptul ca merg prin tara, cu colectele mobile prinse de masini, cei de la MVcom organizeaza cursuri si workshopuri pe diferite teme unui grup (restrans, dar in continua crestere) de donatori. Pe care i-a numit bloodFLUENCERI. Printre ei este Cristina, programatoare si donatoare de 5 ani. Primul contact avut cu proiectul "N-avem Sange?!" s-a intamplat datorita unei greseli de pe site, pe care Cristina, programatoare fiind, nu a putut sa nu o semnaleze.
Altfel, centrele de transfuzii incearca permanent sa gestioneze lipsa sangelui. Iar unul dintre blocaje sta in completarea nesincera a formulalelor de autoexcludere, spune Cristina.
Programatoare si donatoare
Am absolvit cursurile Facultatii de Matematica si Informatica din cadrul Universitatii din Bucuresti, apoi un master in cadrul aceleasi institutii. De atunci, lucrez ca programator.
Primul gand cand am aflat despre proiectul N-avem Sange! a fost: "In sfarsit cineva face o campanie de lunga durata in ceea ce priveste donarea de sange!". In ultimii ani au aparut multe campanii punctuale/locale de donare de sange, care se concentreaza pe cate un caz sau o situatie anume. Este foarte bine ca exista, uneori oamenii rezoneaza mai bine cu un anumit caz care ii emotioneaza si astfel sunt motivati sa mearga la centrele de donare.
Din pacate, insa, foarte multi din cei care participa la astfel de eveniment uita sa revina dupa cateva luni, tocmai pentru ca nu existau campanii permanente. Cand am accesat site-ul n-avemsange.ro, am observat cateva mici greseli (defect profesional, cred), asa ca i-am contactat. Am fost placut surprinsa cand, dupa cateva ore, Marian mi-a raspuns ca deja le-au rezolvat. De atunci m-am alaturat proiectului si particip la evenimente ori de cate ori timpul imi permite timpul.
Un exemplu din familie
Avand in familie persoane care donasera sange, nu mai tin minte ce m-a motivat, cred ca mi se parea ceva normal. Prima data am mers la Centrul de Transfuzie Sanguina in vara lui 2011, insa nu cunosteam toate criteriile de admisibilitate si, cum nu indeplineam cateva dintre ele, am fost refuzata. Asta nu m-a descurajat, asa ca am revenit in februarie 2012.
Intre timp, centrul fusese renovat iar traseul pana la donarea efectiva a fost eficientizat. Tin minte ca doamna doctor care m-a consultat m-a si "certat", spunandu-mi ca nu mi-am ales ziua cea mai potrivita, intrucat era o zi foarte geroasa. Cu un singur lucru nu m-am obisnuit: emotiile de dinaintea consultatiei. De fiecare data am emotii ca exista posibilitatea sa fiu refuzata, fie din cauza hemoglobinei prea mici sau a pulsului prea mare.
Solutii?
Consider ca donarea de sange ar trebui sa sa fie privita ca o normalitate, nu ca o fapta pe care doar super eroii o pot face. Fiecare dintre noi isi poate dedica o ora-doua o data la cateva luni, indiferent de domeniul in care lucreaza, de nivelul de educatie, de varsta. Cu conditia, bineinteles, sa indeplineasca criteriile de admisibilitate.
Multi oameni sunt reticenti in ceea ce priveste donarea de sange, unii din simplul motiv ca nu sunt suficient de bine informati. As incepe prin a le expune cateva situatii in care este nevoie de sange sau de componente sanguine, apoi as continua prin explicarea unor criterii de admisibilitate. Fiecare posibil donator trebuie sa fie constient de necesitatea sinceritatii cand completeaza formularul de autoexcludere. Sunt persoane carora le-am insuflat obiceiul acesta si cred ca s-au convins singure ca fac un lucru bun dupa ce au donat prima data.
O prietena, desi nu poate dona, a organizat la locul de munca o colecta mobila la care s-au inscris foarte multi donatori - deci se poate sa ajuti si altfel. Au fost insa si persoane care nu au fost atat de deschise, poate din teama de ace sau pentru ca nu au constientizat nevoia de sange din spitale.
N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange. Partenerii din acest program sunt, pana in acest moment, Institutul National de Hematologie Transfuzionala, Crucea Rosie Romana, Fundatia Universitara AISTEDA, MACROMEX, Smith&Smith, IQads, Universal Solution, Getica OOH, Radio Romania, Itsy Bitsy, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange, Smart Society si Motion Vision Communication, care se ocupa si de strategia de comunicare.
In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
