Fundația Global Challenges, niște suedezi care văd departe, au un concurs pe care-l organizează anual. Este despre viitor și, în ansamblu, despre o viață mai bună pentru noi si generațiile care vin după noi. Cu un premiu de 5 milioane de euro (numit ”New Shape”), anul acesta, printre finaliști se numără și Adrian Mihălțianu. Dacă vă place literatura SF, poate îl știți, că e scriitor. Dacă vă plac mașinile, poate îl știți, că e jurnalist auto. Iar acum, dacă vă place guvernarea sustenabilă, aveți încă o șansă să-l cunoașteți.
Au fost, în total, 2700 de proiecte înscrise în concurs, din care juriul a selectat 60 în semifinală. Iar printre cele 14 din finală, cum spuneam, se află și Liga Globală a Orașelor Sustenabile, proiectul lui Adrian. Acesta propune un sistem alcătuit din orașe gata să schimbe felul în care gestionăm planeta și resursele acesteia.
Conceptul meu nu cere schimbarea sistemelor politice existente - era una dintre cerințele de bază. Eu cred că orașele care vor să devină sustenabile și ai căror reprezentanți sunt invitați în Ligă pot decide să se asocieze tocmai pentru că e în interesul lor.
Dacă proiectul va primi finanțare, orașele importante din România vor primi invitația, spune Adi, spre a adera la Ligă. Totul sună destul de SF, însă nu este.
Liga este una de elită, dar cred că sunt măcar trei-patru orașe din România cu edili capabili să gândească strategii pe termen mediu și lung.
Concursul, cu tot cu context
Am aflat de concurs de pe Facebook. Mi s-a părut interesant și m-am înscris, dar cred că au trecut vreo câteva luni bune până când m-am apucat de treabă. Din fericire, au avut un termen generos de depunere a proiectelor. M-am decis să particip la el pentru că sunt pasionat de acest domeniu și am vrut să fac un exercițiu, să văd dacă pot concepe un proiect la cheie care să aibă coerență într-un domeniu de care nu m-am mai ocupat din facultate, adică de douăzeci de ani.
Juriul este numit de Fundația Global Challenges și este compus din mai mulți experți din domeniile guvernării sustenabile, experți în climatologie, dezvoltare de business, ONG-uri cu acoperire globală etc. Concursul a început în noiembrie 2016, cele 2700 de proiecte au putut fi depuse până în noiembrie 2017, iar cei 14 finaliști au fost anunțați în aprilie.
A putut participa oricine era dispus să creeze un proiect (nu doar să expună o idee) care să bifeze mai multe elemente cheie: să nu necesite schimbări de sistem politic pentru a fi implementat, să propună un mecanism de rezolvare a problemelor, iar nu neapărat soluții punctuale, să adere la valorile umane fundamentale etc.
Procesul de lucru la proiect
Sunt obișnuit să vin cu proiecte speciale la cheie în special pe partea de mașini, dar și pentru alte produse, pentru că am un background de marketing, nu doar de jurnalism. Tema mi-a fost dată de organizatori, am lucrat vreo două săptămâni la ea, de unul singur.
De ajutat, m-au ajutat interacțiunile din social media, unde am grijă să-mi cresc o bulă alcătuită din oameni cu vederi ușor sau uneori chiar diametral opuse de ale mele, cât timp rămânem civilizați. E incredibil cât de mult poți învăța din ideile altora. Eu doar le-am pus laolaltă.
Brieful
Brieful a fost cât se poate de explicit, suedezii nu fac lucrurile pe jumătate. Am avut o listă de cerințe clare la care proiectul trebuia să răspundă, precum și o listă de lucruri pe care nu le putea conține. Inclusiv numărul de semne ale textului a fost limitat, iar structurarea întregului proiect a fost ajutată de un formular pregătit de către fundație. Totul este public pe siteul lor, de altfel.
Literatura SF vine în ajutor
În romanul meu de debut e vorba de o organizație fondată de miliardari care încearcă să schimbe lumea în bine (spoiler alert, lucrurile nu se întâmplă așa cum ar vrea fondatorii). E un roman poziționat în viitorul imediat, precum și în următoarele decenii.
Mi s-a părut extrem de amuzant și de provocator să mă asociez unei astfel de organizații reale și să depun un proiect bazat în mare parte pe cercetările făcute pentru a putea scrie cartea mea - atât în privința sistemelor politice, cât și în privința problemelor care ni se pun în față în următorii ani.
Liga Globală a Orașelor Sustenabile
Fundația Global Challenges are un board alcătuit din oameni cu zeci de ani de experiență în dezvoltarea de afaceri, implicare socială și guvernare globală (mulți dintre ei au făcut sau fac parte din organizații ale Națiunilor Unite sau organizații regionale).
Din aceste 2700 de proiecte propuse, vreo 60 au fost selectate în semifinală și sunt sigur că și printre ele sunt idei extrem de valoroase, venite din partea unor oameni specializați în domeniile lor - mă uit doar pe cele 14 reținute și văd foarte mulți experți - climatologi, profesori de economie, oameni de afaceri de succes care au deja organizații implicate în sustenabilitate. Deci au de unde alege, într-o primă instanță.
Experții sunt aleși pe regiuni ale planetei și structura - în ale cărei detalii nu-mi permite acum spațiul să intru - permite o interacțiune foarte bună între comitetele de experți și organismele de conducere ale Ligii, care sunt alcătuite din primari și alți lideri ai entităților participante. Liga va avea suficiente fonduri la dispoziție pentru a alege cei mai buni experți regionali, cei mai buni directori veniți din mediul privat, cât și mecanisme de revocare a acestora, la nevoie.
Politics
Conceptul meu nu cere schimbarea sistemelor politice existente - era una dintre cerințele de bază. Pentru că, evident, o astfel de cerință ar duce la imposibilitatea punerii lui în practică în foarte multe țări.
Eu cred că orașele (și alte entități precum regiuni, companii, ONG-uri cu impact global etc.) care vor să devină sustenabile și ai căror reprezentanți sunt invitați în Ligă pot decide să se asocieze tocmai pentru că e în interesul lor - Liga îi ajută din punct de vedere tehnic, administrativ, nu se ocupă de chestiuni politice.
Pot participa, foarte bine, atât primarul Parisului, cât și primarul Beijingului, dacă i se permite. E o Ligă a elitelor, vor fi multe orașe care nu vor dori să facă parte din ea, iar acest lucru e privilegiul lor democratic, să rămână în urmă dacă vor.
Coordonarea Ligii
Nu pot detalia aici întreaga structură a Ligii, aceasta o veți putea regăsi în momentul în care întreg proiectul va fi publicat pe siteul Global Challenges, dar pot spune că pot adera toate orașele (entitățile) care doresc să devină sustenabile și sunt dispuse să respecte un set de valori deja stabilit de Earth League (alcătuită din cei mai importanți oameni de știință ai lumii din acest moment).
Pornind de la aceste valori, orașele se obligă să pună la bătaie o parte din bugetele lor pentru niște obiective clare de sustenabilitate. Vorbim aici de o aderare prin acte proprii de voință a reprezentanților orașelor (democratic aleși sau nu), a președinților marilor companii care doresc să participe și așa mai departe.
Există o adunare generală care alege un organism de conducere, există întâlniri lunare ale acestui organism, precum și acel corp de experți care arată care sunt cele mai bune practici pe o sumedenie (zeci, sute) de elemente tehnice de administrare a orașelor sau organizațiilor.
Și mai există, foarte important, o bază de date de bune practici care strânge toate aceste recomandări, alături de proiectele deja implementate, studii de caz și unelte prin care organizațiile care aderă își pot rezolva rapid problemele într-un mod cât mai eficient.
Am încercat să reduc birocrația la minimum, scopul Ligii nu este să creeze un supraorganism internațional inutil, ci să activeze și să educe tehnocrații aflați deja în aparatele administrative ale orașelor și organizațiilor aderente, pornind de la primari și încheind cu responsabilii cu sănătatea, educația, spațiile verzi, transporturi, deșeuri și așa mai departe.
Vorbim și de un buget care se ridică la câteva procente din bugetele totale ale orașelor - dedicat integral sustenabilității. Acest buget face diferența, pentru că permite realizarea unor mari proiecte și dezvoltarea de tehnologii care apoi sunt licențiate și obțin fonduri din care Liga se poate susține - și de pe urma cărora orașele participante profită pe termen mediu și lung.
Ca să vă faceți o idee, bugetele globale anuale alocate sustenabilității ar putea atinge 35 de miliarde de dolari încă din primul an, din care 10 miliarde ar fi la dispoziția Ligii, în condițiile în care întregul sistem de ajutor global actual se ridică la 135 de miliarde de dolari.
Ruralul viitorului
Ruralul viitorului va fi plin de tractoare robotizate autonome care vor face mare parte din muncă. Printre ele, câțiva fermieri care se bazează mai mult pe muncitori sezonieri. Și destui orășeni care profită de mijloacele de transport rapid către orașele în care muncesc sau de rețelele 5G pentru a lucra de acasă.
Acum avem 54% din oamenii planetei în orașe. În treizeci de ani, numărul va ajunge la 66%. Spre final de secol, la circa 80%. Ruralul aparține trecutului, dar este indispensabil să fie privit ca o extensie a urbanului - așa cum și este, deja.
Riscuri?
Liga e deschisă tuturor orașelor actuale și organizațiilor care vor să adere la valorile ei și să participe bugetar. Pentru că ea se concentrează pe soluții tehnice la probleme administrative, impactul politic e minim. Dacă Miercurea Ciuc aderă la Ligă, de exemplu, și îi aplică principiile și bunele practici în reciclarea deșeurilor, transportul public, spațiile verzi și educația, va avea doar de câștigat - fără vreo legătură cu tendințele separatiste.
Dimpotrivă, dacă este administrată în continuare haotic, atunci politicienii de acolo vor avea tendința de a stârni patimi naționaliste pentru a-și masca incompetența. Deci bunele practici ajută întotdeauna, aș zice.
Liga în România
Dacă proiectul meu va primi finanțare, evident că invitația va fi adresată marilor orașe din România (sunt mai multe etape și valuri de aderare). Depinde doar de factorii politici de acolo dacă o acceptă, apoi dacă aderă la ea. Evident, vor trebui să îndeplinească criteriile de aderare și să le respecte. Liga este una de elită, dar cred că sunt măcar trei-patru orașe din România cu edili capabili să gândească strategii pe termen mediu și lung.
Ar trebui să facem exact ce-și propune Liga. Să angajăm experți - strategi de dezvoltare sustenabilă a orașelor (cum are Clujul, de exemplu), specialiști pe principalele domenii de activitate ale unui oraș, să-i invităm pe cei din ONG-uri să participe la realizarea strategiilor, să avem bugete pentru proiecte participative (au început să apară, chiar și în sectorul 3 din București), pe scurt, să ne uităm la ce fac marile orașe ale lumii și să imităm. E atât de simplu.
Liga ar ajuta foarte mult la luarea deciziilor, pentru că orașele noastre ar avea acces la cei mai buni experți regionali și am evita astfel ororile pe care le vedem implementate pe zeci de milioane de dolari la noi în țară, uneori din prostie pură, nu neapărat din rea-voință.
Rolul AI-ului
AI-ul va fi folosit într-o fază ulterioară, sunt alte proiecte ajunse în finală care propun acest lucru, sunt sigur că putem avea o colaborare în această privință - nu suntem doar concurenți, suntem indivizi și echipe din mai multe țări ale lumii care și-au pus mintea la bătaie.
Ca exemplu, inteligența artificială poate decide o alocare mai bună a resurselor energetice ale unui oraș, poate fluidiza traficul (prin semafoare inteligente implementate cum trebuie), poate identifica rapid zonele în care e necesară intervenția administrației și așa mai departe. Vorbeam de bugetul propriu al Ligii și de investițiile în tehnologie - iată unul dintre domenii.
Pitch it to Elon in 60 secs
Mesajul e simplu: Elon, tu deja susții valorile Earth League, care e compusă din cei mai importanți oameni de știință ai lumii. Dacă vrei ca Tesla să fie sustenabilă atât în privința produselor finale, cât și în privința procesului de producție, alătură-te Ligii Orașelor Sustenabile și ajută-ne să extindem ce ai făcut cu mașinile electrice la toate celelalte procese de care depinde viața urbană. Vei primi în schimb un sprijin masiv din partea celor mai mari orașe ale lumii, îți vei putea oferi soluțiile de energie curată și-ți vei atinge astfel visul unui transport „verde" mai repede decât ai crede.
Si dacă câștigi?
Pentru mine, faptul că am ajuns între cei 14 finaliști (unele proiecte au în spate echipe întregi) este un câștig suficient. Orice vine în plus e binevenit, dar ceea ce mă interesează cel mai mult este să pot duce proiectul acesta - într-o formă sau alta - la final.
Ce urmează
Printre cele 14 proiecte finaliste se numără unele complementare cu cel scris de mine. Ar fi formidabil să pot lucra cu acești oameni la un proiect mai cuprinzător și, evident, mai bun decât al meu.
Premiul de 5 milioane s-ar acorda doar pentru un proiect care propune un sistem holistic de rezolvare a problemelor umanității. Al meu nu este, cu toată sinceritatea, încă la acel nivel. Se vor acorda, cel mai probabil, doar părți ale premiului, pentru proiectele cu șanse de implementare.
Premianții New Shape Prize nu au drept țintă doar să împartă banii de premiu, ci să-și promoveze proiectele mai departe. Fundația Global Challenges va asigura finanțare pentru ca aceste proiecte să fie dezvoltate. Proiectul meu urmează aceleași coordonate - poate fi implementat de sine stătător sau poate fi integrat unor asocieri de orașe deja existente. Nu pot da mai multe detalii acum, dar ele sunt deja cuprinse în proiectul trimis.
Nu în ultimul rând, unul sau mai mulți finaliști vor putea prezenta proiectul lor în fața șefilor de stat și a altor înalți oficiali la Peace Forum, la Paris, în această toamnă. Sper să mă număr printre ei.
