[Brieful de la primarie] Péter Árpád: Produsul e palpabil, orașul e intangibil. Organizatorii ar trebui, în primul rând, să înțeleagă că un astfel de proiect nu este de tipul “one man job”

Péter Árpád, graphic designer, a intrat în concursul pentru logo-ul Oradea conștient de faptul că exista și posibilitatea să câștige o propunere mai bună decât a lui, rezultat cu care s-ar fi împăcat ușor. Era conștient, de asemenea, că există posibilitatea să câștige o propunere mai slabă decât a lui, dar și cu această variantă ar fi fost împăcat, având în vedere că, din păcate, așa se întâmplă în România. Nu se aștepta deloc, însă, la ceea ce s-a întâmplat până la urmă: niciun câștigător. Propunerea lui Péter Árpád a fost, însă, prima pe listă, într-un top făcut de organizatori. 

Până în ziua de astăzi nu am primit un răspuns sau o explicație din partea organizatorilor legat de propunerea mea și ce anume nu corespundea cerințelor formulate. Găsesc că ar fi fost fairplay din partea lor să îmi acorde măcar trei minute pentru un răspuns, în condițiile în care si eu le-am acordat trei săptămâni din timpul meu, spune Péter. 

Pe de o parte, astfel de concursuri lasă un gust amar. Pe de alta, Péter crede este bine că se simte și la noi nevoia de așa ceva. În România, brandingul de zonă/regiune ar avea mai mult forță decât un oraș, spune el, cum ar fi, de exemplu, Cluj-Oradea-Timișoara. Dar, până la astfel de scenarii, mai avem de luptă cu realitatea.

Concursul

Am aflat despre concurs prin intermediul unor prieteni din Oradea. Primul instinct a fost să nu particip, având o mare reticență față de competițiile de acest gen. Ulterior, văzând platforma (atractivă și din punct de vedere vizual) și modul de comunicare, am hotărât să trec peste primul instinct și să-i dau o șansă. Probabil că aceasta a fost greșeala mea și am căzut în propria-mi capcană, cea vizuală.

Brieful

Brieful a fost unul foarte general, lăsând loc, poate, la multe interpretări. S-a punctat bine, cu contraexemple, ceea ce nu se dorește, însă la capitolul “ce se dorește” brieful a fost prea vag.

Am găsit destul de slab articulată partea de direcție și obiective.

În procesul de cercetare/documentare am citit strategia de dezvoltare a municipiului, de unde am și extras conceptul propunerii mele, și anume Art-Nouveau. Logica îmi spunea că existența unei strategii de 200 de pagini, în care s-au investit probalbil mulți bani, impune continuarea acesteia și în plan vizual. Astăzi mă întreb dacă vreodată ei au gândit strategia și brandingul ca făcând parte dintr-un întreg.

Propunerea

Am lucrat la acest proiect aproximativ trei săptămâni. În procesul de creație am trecut prin mai multe concepte și abordări. Totuși, ideea cu care am participat a început să prindă contur după câteva zile de detașare de această temă. Știam încă de la început că nu doream să abordez această identitate vizuală într-o formă clasică, icotip+logotip, și îmi doream o manieră/execuție prin care doar numele orașului, alcătuit grafic, să fie cel ce transmite tot.

Fiind din liceu pasionat de Klimt, Otto W. etc., am avut de la început un feeling legat de unde vreau să ajung cu execuția. În primele schițe era prea dominantă influența vieneză, moment în care un prieten arhitect orădean mi-a atras atenția că lucrurile în Oradea stau puțin diferit. De aici lucrurile au curs cumva natural și am ajuns la propunerea înscrisă în concurs.

Niciun câștigător

Era scenariul la care nu mă așteptam deloc. Am intrat în concurs conștient fiind de faptul că exista și posibilitatea să câștige o propunere mai bună decât a mea, rezultat cu care m-aș fi împăcat ușor. Totodată, eram conștient că există și posibilitatea să câștige o propunere mai slabă decât a mea, dar și cu această variantă aș fi fost împăcat, având în vedere că, din păcate, așa am fost obișnuiți în România la astfel de concursuri.

Avantajele și dezavantajele participării 

Bună întrebare, poate e prea devreme să pot oferi un răspuns.

Cert este că un câștig a fost exercițiul de a gândi și a executa o idee.

Viitoare participări

Cum ziceam și mai sus, nici de data aceasta nu am vrut să particip, iar cu această ocazie, mai mult ca sigur, m-am convins să nu o mai fac niciodată. Competițiile și opencall-urile publice nu au deloc o bună reputație în România, iar ceea ce s-a întâmplat la Oradea strică și mai mult imaginea acestora. Vor renunța încet, încet să mai participle oamenii creativi și cu experiență în domeniu, lăsând locul celor fără o experiență necesară, iar rezultatele putem foarte bine să le intuim încă de acum.

Concursurile pentru logo-urile publice

Eu zic ca este bine că se simte și la noi nevoia de așa ceva, însă fiind un teren nou pentru noi, la capitolul cerințe mai este mult de lucrat. Domeniul de city branding nu are un trecut foarte îndepartat. Lucrurile nu sunt foarte clare și sunt diferențe majore față de brandingul de produs. Produsul e palpabil, orașul e intangibil.

Organizatorii ar trebui, în primul rând, să înțeleagă că un astfel de proiect nu este de tipul “one man job”. City branding înseamnă mult mai mult decât un logo și un USP. Mă întreb dacă organizatorii erau conștienți că era imposibil să primească de la bun început o propunere care să nu aibă nevoie de ajustări și adaptări în momentul implementării. A fost singurul open call la care am participat și este singura experiență de acest gen la care mă pot raporta, însă lipsa de comunicare din partea lor a fost, din punctul meu de vedere, o problemă.

Momentul publicării topului a fost unul foarte frustrant. Până în acel moment eram în ceață și era mai bine pentru mine. Nu am înțeles rolul topului și relevanța clasamentului. Pot să interpretez că am fost primul sub linie?

Până în ziua de astăzi nu am primit un răspuns sau o explicație din partea organizatorilor legat de propunerea mea și ce anume nu corespundea cerințelor formulate. Găsesc că ar fi fost fairplay din partea lor să îmi acorde măcar trei minute pentru un răspuns, în condițiile în care si eu le-am acordat trei săptămâni din timpul meu. Iar dacă au ales să publice un shortlist în care eu eram cel mai aproape de rezultatul dorit, atunci ar fi trebuit să mi se acorde o șansă pentru a-mi ajusta propunerea în încercarea de a răspunde cerințelor finale.

Logo-urile de orașe

Sensibilități sunt destule. După cum am mai spus city branding-ul este diferit față de branding-ul de produs, unde îți cunoști consumatorul, știi beneficiile produsului etc. Să construiești un logo de oraș care să poate fi al tuturor, indiferent de etnie, cultură sau religie, este foarte greu.

Nu poți repezenta într-un logo aspecte cu conotații supărătoare sau sensibile din oricare motiv. Trebuie să rămâi neutru, însă să reprezinți ceva/să spui ceva în același timp, să fie eye-catching și longeviv. Deci nu mi se pare deloc ușor. În același timp, provocarea noastră este de a atrage oameni. Alte orașe, gen Amsterdam, care sunt supra aglomerate se gândesc la soluții pentru reducerea traficului și a aglomerației. (Vezi prețuri pe Airbnb).

Cel mai probabil la noi brandingul de zonă/regiune ar avea mai mult forță decât un oraș. Cred că niciun oraș nu este suficient de puternic precum o capitală europeană sau altele din top 5 pe plan mondial. Poate un branding Cluj-Oradea-Timișoara ar avea mai multă forță de comunicare, însă aici apar alte probleme precum lipsa infrastructurii, a transportului și ... a consensului.

Ce știai despre Oradea

Vara trecută a fost momentul în care am reușit să fac o vizită de mai multe zile în Oradea și am fost foarte plăcut surprins. Înainte de a citi și reciti brief-ul, mă gândeam să abordez ideea de “WOW”. Momentan Oradea pare a fi orașul care face cele mai mari progrese. Este posibil ca prima impresie plăcută cu care am ramas să fi înclinat balanța înspre a mă împlica în acest open call.

Relația mea cu orașul nu s-a schimbat, cu toate că relația cu inițiatorii concursului mi-a lăsat un gust amar și mi-a schimbat perspectiva asupra modului în care se fac lucrurile, chiar și în acest oraș ce promitea. Evident că mă deranjează ce s-a întâmplat și mi-aș dori să primesc niște răspunsuri, legat de cele întâmplate, însă momentan sunt ignorat total.

Etapele de creație

Ca orice proiect, are etapele lui, însă prima dintre ele este înțelegerea cerințelor, înțelegerea subiectului și familiarizarea cu acesta, apoi urmează o etapă de gândire și analiză. După finalizarea primelor două etape și formularea concluziilor, pot să mă apuc de schițat și, ulterior, de executat propunerea creativă. Ultima etapă ar fi cea a managementului execuției și implementarea, dar aceasta implică mai mulți oameni.

Pentru mine este extrem de importantă documentarea. Numai așa pot construi și susține o idee, dacă o văd în mai multe situații/ipostaze, dacă înțeleg foarte bine fiecare decizie pe care am luat-o, fiecare linie pe care am trasat-o, fiecare culoare pe care am ales-o. În lipsa acestei documentări metodice, rezultatul nu poate să fie decât unul superficial, fără conținut, destinat unei existențe efemere.

În primele zile m-am documentat foarte mult, căutând nu doar informații legate de Oradea, ci și studii de caz din alte orașe. M-a ajutat enorm această cercetare pentru a-mi răspunde la întrebările pe care le aveam, dar poate și mai mult, pentru a evita greșelile pe care probabil aș fi fost tentat să le fac.

Orașe din România cu potențial

Nu știu niciun oraș din România care să se remarce la acest capitol. Poate sunt ignorant.

Am crezut în Oradea, în schimb.

Exemple de afară

Porto