O instalatie de sinceritate. Un exercitiu de transparenta. Un mod de a-i cunoaste pe ceilalti, in special pe aceia care traiesc la granita bulei sociale sau dincolo de ea. Honesty poate fi multe lucruri. Un instrument psihologic simplist pentru educarea oamenilor catre toleranta, un deschizator de dialog care te ajuta sa mai renunti la biasuri si la principiile sau dogmele bulei in care traiesti, spun Stefan si Irina, autorii Honesty.
Scopul lui este sa mai reduca din polarizarea, ura, frica si scarba din jurul nostru, cautand punctele pozitive comune pe care le avem cu totii. Sunt mult mai multe trasaturi pozitive si nevoi reale care ne unesc versus probleme si idei care ne divid ca societate.
Stefan are 31 de ani si un background eclectic. Ultimii 8 ani i-a petrecut in diverse incercari (si esecuri) legate de muzica electronica underground. Irina are 32 de ani, este din Bucuresti, dar a crescut in Ardeal. Au avut impreuna 7 case de discuri, au creat festivalul-concept Interval, au adus Boiler Room in Romania, au lucrat la Untold si Neversea ca echipa in-house de creatie anul trecut si, dezamagiti de context, s-au reorientat catre acest hibrid de boardgames, confesiuni ale romanilor si filosofie nonacademica.
Irina si Stefan spun ca au creat Honesty pentru a-i ajuta pe romani sa comunice sau pur si simplu sa interactioneze cu concetatenii cu alta varsta, venituri, educatie, orientare politica sau sexuala fara prejudecati si fara agresivitatea nascuta din diferente cu care aproape toti din toate taberele intra intr-o discutie.
Cum fac toate astea? In cel mai simplu mod: intreband. Nu ne-a ramas decat sa ii intrebam si noi ce, cum, unde, de ce ii intreaba pe altii.
Ideea
Irina: Honesty este de fapt subiectul unei instalatii mai complexe, un fel de parc de distractii emotional pe care il visam cand stateam la Cluj. Practic ne imaginasem o serie de instalatii interactive pe tema sinceritatii si a transparentei si ne-am fi dorit sa putem transforma proiectul intr-un festival. Ulterior am ajuns la concluzia ca e o idee absurda pentru Romania asa ca am rescalat ideea si am transformat-o, inspirati fiind de doua referinte majore (The School Of Life si Cut) in platforma video si in jocuri de societate.
Stefan: Honesty era initial conceptul creativ si tema unui proiect mult mai ambitios de care speram sa ne apucam candva si am decis sa il izolam si simplificam in decembrie 2017.
Initial ne-am gandit la el ca o platforma de comunicare inedita pentru festivalul One World Romania, unde am avut o scurta implicare, dar am realizat pe masura ce lucram la el ca s-ar putea sa nu fie la fel de deschis si primitor pentru toate persoanele la care vrem sa ajungem daca se naste dintr-o asociere de branduri.
Implementarea nu s-a intamplat inca in totalitate, cred ca inca suntem in faza de proof of concept, pozitie intarita si de intrebarile aproape omniprezente "ce vreti sa faceti cu proiectul" sau "si acum ce urmeaza".
Cea mai grea parte
Irina: Lipsa banilor. E complicat sa faci lucruri pe prietenie in Romania; din fericire ne-au ajutat foarte mult pe partea tehnica prieteni si cunostinte vechi si noi, insa de fiecare data cand incepem sa ne gandim la o filmare trebuie sa convingem o multime de oameni sa isi rupa o zi sau doua din viata pentru HONESTY, fie ca e vorba de operatori, producatori sau participanti.
As completa, deci, lipsa banilor cu procesul de convingere al colaboratorilor, in care e necesar sa argumentam de fiecare data de ce merita totusi sa faca lucruri pe gratis.
Stefan: Cea mai grea parte a fost si este in continuare schimbarea completa a domeniului de activitate la nivel personal.
Menirea
Irina: HONESTY se doreste a fi un raspuns la parerile extreme si opuse (de obicei politice, dar si generaliste) din social media si media in general. Formatul video e menit pentru online, formatul fizic (jocurile) pentru offline.
HONESTY este un instrument psihologic simplist pentru educarea oamenilor catre toleranta, un deschizator de dialog care te ajuta sa mai renunti la biasuri si la principiile sau dogmele bulei in care traiesti. Scopul lui este sa mai reduca din polarizarea, ura, frica si scarba din jurul nostru, cautand punctele pozitive comune pe care le avem cu totii. Sunt mult mai multe trasaturi pozitive si nevoi reale care ne unesc versus probleme si idei care ne divid ca societate.
Stefan: La un nivel altruist, am vrea sa-i ajutam pe romani sa comunice sau pur si simplu sa interactioneze cu concetatenii cu alta varsta, venituri, educatie, orientare politica sau sexuala fara prejudecati si fara agresivitatea nascuta din diferente cu care aproape toti din toate taberele intra intr-o discutie.
La nivel personal, ceva mai pragmatic, vrem sa aducem ceva nou in materie de divertisment, unde singurele repere de pe piata exista in putinele emisiuni TV in care focusul este pe oamenii fara o imagine publica (de ex. Ce spun romanii).
In afara, exista foarte multe canale video extraordinar de bine produse (chiar si fara sponsori) care influenteaza pozitiv publicul prin diverse mecanisme de people-watching scrise si moderate destept.
Reactii
Irina: Exista aceasta intrebare care apare instinctiv - ok, am inteles, dar care e finalitatea? E greu sa ii gasesti o definitie concreta unui lucru cu atat de multe posibilitati de dezvoltare. In rest reactiile sunt in general pozitive, mai ales la jocul Real Talk.
Stefan: Interviul asta am putea sa-l numim o prima reactie. Venind dintr-un domeniu in care interesele sunt nisate si de multe ori elitiste, parerile prietenilor nostri de pe Facebook nu sunt neaparat un reper, pentru ca vrem sa ajungem in atentia unei audiente cu care nu ne-am intersecta in interesele si stilul de viata care ne izoleaza de ei.
Surprize
Irina: Surprizele se lasa asteptate; din perspectiva mea HONESTY este genul de proiect care nu implica mari riscuri deci, comparativ cu rollercoasterele de surprize negative sau pozitive din celelalte proiecte la care am lucrat, aici deocamdata e liniste.
Stefan: O surpriza placuta a fost sa observ ca participantii care nu stiau ce urmeaza sa se intample plecau de la interviul filmat cu o stare vizibil imbunatatita, chiar daca incepeau timorati de ideea de camere si intrebarile erau foarte basic.
Ceva neplacut nu s-a intamplat inca, exista participanti care au discutat despre subiecte mai delicate si ulterior au decis ca nu vor sa publicam materialul respectiv, dar nu poti sa ii condamni in momentul in care proiectul nu era lansat si nu se stie niciodata cum i-ar putea afecta pe plan personal un gand sau o parere controversata.
Cat lucrati la un episod
Irina: Deocamdata am prezentat doar doua formate video din cele 12 pe care le-am planificat. Pentru Basics si Real Talk, cele doua serii prezente in clipuri pana in momentul de fata, filmam de obicei o zi intreaga si pe urma montam progresiv materialele.
Necesitatile sunt de obicei tehnice - un loc bun de filmare unde sa se auda bine, minim 3 camere de filmat, lumini, lavaliere, operatori, un sunetist, cartonasele si zarurile printate si bineinteles oamenii, pe care ii strangem cu 3-4 zile inainte.
Stefan: Pana acum am avut 3 sesiuni de filmare, dar de fiecare data a diferit echipa, echipamentul, locatia si contextul in care veneau participantii. Daca pe parcursul a 10-12 ore reuseam sa luam un interviu de 20-25 de intrebari cu tot atatea persoane diferite, de acolo am strans content pentru minim 15 clipuri pe care le-am realizat destul de usor ulterior.
Nevoia este intotdeauna aceeasi, indiferent de domeniu - banii. Daca i-am avea am putea sa filmam mai bine si mai des, sa prezentam si celelalte formate pe care le-am pregatit si sa ne permitem sa platim suficienti oameni din echipa de productie cat sa nu lipseasca sau scartaie ceva.
Intrebarile
Irina: Apar complet spontan. Sunt tot felul intrebari pe care mi le pun frecvent, un exercitiu pe care il fac de mica. Cand imi vine vreo idee, fie mi-o notez in telefon, fie ma gandesc la lucruri pe care as vrea sa le aflu intr-un mod statistic si investigativ de la ceilalti oameni.
Tot procesul e bazat pe curiozitate si pe felul in care mi-am format patternurile de gandire in ultimii 3 ani, unul exclusiv interogativ in incercarea de a judeca mai putin drastic situatii sau oameni. Incerc sa ajung cumva la un ghid continuu reinnoibil de autocunoastere via gandire critica prin jocurile si intrebarile din cadrul HONESTY.
Stefan: Ce se vede in filmuletele postate pana acum este montajul uneia din cele 15-20 de intrebari la care au participat seturi diferite de persoane. Nu e cine stie ce efort in selectie, important este sa simta oamenii ca sunt niste intrebari non-invazive si sa stie ca focusul nu va fi pe vreun "personaj" anume.
Pentru productia formatului video a trebuit sa ne limitam la un numar de intrebari si de participanti din motive logistice, insa in formatul de boardgame sau conversation toolkit vrem sa dam oamenilor 100+ cartonase cu intrebari prin care sa se cunoasca cu prietenii lor, cu straini sau pe ei insisi.
Oamenii
Irina: La pilot au participat prieteni apropiati. Ulterior am apelat la alti prieteni sau la cunostinte care ne-au facut o recrutare pe baza unei liste prestabilite de caracteristici, varste si ocupatii, ultima data am facut un callout cu ajutorul Funky Cizitens (am filmat deja de 2 ori la ei la sediu). Ne intereseaza, bineinteles, diversitatea cat mai mare a celor care se joaca orice joc HONESTY.
Stefan: Asa e, in prima sesiune de filmare din decembrie am invitat doar prieteni, unii dintre ei venind si insotiti. Aveam nevoie de asta ca sa putem face niste prime montaje din care sa isi dea seama si niste oameni pe care nu ii cunoastem despre ce e vorba cand ii invitam noi sau altcineva.
La a doua si a treia sesiune, experienta a fost complet diferita, chiar daca profilul celor care au participat era in mare unul similar. Ce ne dorim este sa reusim sa avem oameni foarte variati in urmatoarele sesiuni de filmare ca sa nu fie perceput ca inca un exercitiu de political righteousness dintr-o bula liberala.
Exercitii de onestitate in fata camerei de filmat
Irina: Foarte usor - exista un sindrom pe care l-am observat la aproape toti oamenii pe care i-am filmat, Stefan se refera la el ca “romanii nevorbiti”, eu il traduc mai degraba ca pe o manifestare a nevoii interioare a oricui de a isi exprima parerile, de a fi auzit, de a se face cumva remarcat dintr-o dorinta intrinseca de apartenenta si mai ales de relevanta.
Toata lumea se straduieste vizibil sa fie spontana si sincera, mai ales pentru ca nu stiu niciodata la ce sunt chemati, ci se trezesc pur si simplu cu intrebarile sau provocarile in fata. Exista foarte putina autocenzura, asta pentru ca ii si asiguram ca raspunsurile controversate sau care le-ar putea leza imaginea nu vor aparea.
Stefan: Singurul atu pe care l-am avut inainte de lansare a fost lipsa de informatii pentru participanti. Nimeni nu stia ce urmeaza sa ii intrebam sau cu cine si despre ce urmeaza sa interactioneze in cazul formatului interactiv Real Talk, asa ca multi s-au simtit ca la completarea unui oracol - si pana la urma nici nu aveau cum sa nu fie sinceri vorbind despre leacuri pentru sughit sau ce refren au fredonat in gand cel mai recent.
Onestitate. Definitie personala
Irina: Sinceritatea asumata si exprimata coerent si politicos e singura posibilitate reala de a ne intelege intre noi la nivelul intregii societati. Oamenii cu pareri neinformate despre lucruri pe care nu le inteleg, dar care proclama ca opinia lor e la fel de valida ca un fapt stiintific, sunt cei mai greu de atins si de influentat. Putini vor sa caute adevarul despre (insert topic here), dar toata lumea vrea sa aiba dreptate.
Cel mai important lucru in incercarea de a fi onest cu tine si cu ceilalti este curajul de a iti asuma in mod real lucrurile pozitive pe care le sustii despre tine alaturi de cele negative.
Practice what you preach. Ne lipseste exercitiul analizei propriilor ganduri si emotii, asa ca un bun mod de a incepe sa ne intelegem este sa avem curajul de a ne examina singuri, cu tandrete si fara asteptari prea mari de la noi insine. Nu uitati sa va informati din cat mai multe surse inainte de orice parere pe care v-o apropriati!
Stefan: Este primul nostru proiect in care comunicam si gandim totul in limba romana si, paradoxal, are un nume si titluri in engleza, pentru ca ideea de honesty nu este sinonima nici cu sinceritatea, nici cu onestitatea.
Din punctul meu de vedere, are de-a face cel mai mult cu a iti sfida sau bloca total frica de judecata si parerea celorlalti. Avem o intrebare strecurata in jocul Real Talk care descrie mai bine conceptul decat orice definitie - "Preferi sa fii sincer(ă) sau sa nu ranesti sentimentele altcuiva?"
Daca faci abstractie de varianta in care cineva ar putea avea de suferit din cauza parerii tale si pur si simplu ti-o exprimi si ti-o asumi, atunci ai fost honest, e ceva care nu e nici bine, nici rau.
Evident ca parerile diferite se vor ciocni, important e sa faci acel prim pas in care iti asumi si ulterior iti dai seama daca e valid ce simti si gandesti in functie de argumentele sau justificarile personale.
Care sunt piedicile comune in incercarea romanilor de a fi onesti?
Irina: O sa folosim cu siguranta aceasta intrebare intr-un joc. Dupa parerea mea, frica de expunere si de repercusiuni e cea mai mare piedica. Judecata vecinilor. Ce-o sa zica lumea. O multime de biasuri cognitive care, cu un pic de autoeducare si bineinteles vointa, pot fi observate, definite si ulterior demontate incetul cu incetul. Sloganul HONESTY este Learn To Judge - Invata sa judeci.
Stefan: Vin dintr-o serie de experiente in care rareori am vazut sau simtit o incercare a romanilor de a fi onesti, deci de multe ori cred ca sunt blocati dinainte de a se impiedica.
De la profesori, vecini sau colegi pana la familie si prieteni, eu vad un blocaj in frica de antipatie, un altul in dorinta oarba de a te supune unor norme sociale standardizate si cel mai mare in egoism - un egoism care, paradoxal, ar putea la fel de usor sa ii faca pe oameni super transparenti, dar care, din saracie si dependenta de a le ramane in gratii celor care au cumva o autoritate in fata lor, ii face sa nu fie sinceri cu gandurile, trairile sau dorintele lor. Marea majoritate a romanilor traiesc cu acest scop ascuns de a le fi bine fara sa-si dea seama ca toti oamenii din jurul lor au acelasi obiectiv.
Promovare
Irina: Foarte low-key. De obicei avem strategii complexe de comunicare care implica multe resurse, platforme si oameni, insa de data asta nu vindem nimic asa ca vrem sa crestem pur si simplu via clasicul din vorba in vorba.
Avem o pagina de facebook, un site, un youtube si un instagram unde facem tot felul de quirks cu grafica sau extra-contentul pe care il postam. Cert e ca nu ne straduim foarte tare sa ne promovam via social media si mai mult sfidam algoritmul. Mai avem extrem de multe lucruri in sac despre care stiu doar cativa oameni. Daca am invatat ceva dupa un an de Cluj e ca mai bine mai incet si tactic decat repede si totul deodata.
Stefan: Deocamdata nu facem decat sa montam si sa postam din contentul strans la filmarile din decembrie, februarie si martie. Nu ne-am aruncat in vreun plan de marketing pentru ca orizontul este prea larg.
Planuri
Irina: Avem in dezvoltare 2 boardgames cu reguli clasice de competitie, unul se cheama Check Your Privilege (sau Avantaj) si celalalt e HONESTY - The Game, pe care planuim sa le comercializam. Pe langa seriile Basics si Real Talk vor aparea niste formate noi, printre care Couple Time, Generation Gap, Judgement Time, My Diary si Versus.
Acesta este urmatorul pas pentru HONESTY ca platforma dar probabil prioritatea se afla, de fapt, in obtinerea unor bani care sa ne permita sa excelam in calitatea productiei video si a setup-urilor mai complexe pe care aceste jocuri le cer. Personal, sper ca acest proiect sa se transforme intr-un format complex de TV show si ca, odata ce sunt gata toate jocurile, sa devina accesibile publicului larg.
Pe langa aceste aspecte pragmatice, misiunea noastra este sa atragem cat mai multa lume foarte diferita pe pagina pe facebook, pe IG si pe YT si sa pornim conversatii (sau mai degraba debate-uri) argumentate si in viata reala prin intalnirile HONESTY.
Mai vrem sa intram si in scoli cu jocurile de baza ca sa “ii luam de mici”. Probabil urmeaza diverse colaborari cu ONG-uri care se ocupa cu educatia alternativa si cine stie, se poate intampla orice pana la urma. Speram doar sa se intample ceva semnificativ pentru societatea in care traim si sa incurajam oamenii sa aprecieze din ce in ce mai tare necesitatea absoluta a gandirii critice in Romania.
Stefan: Suntem intr-un moment oarecum definitoriu pentru ca inca asteptam sa vedem pe care din directiile lui e mai rewarding sa ne concentram - un canal video in social media, un posibil format de emisiune online sau chiar TV sau dezvoltarea seriei de boardgames. Toate vin cu niste provocari aparte si e foarte greu sa urmam mai mult de doua in acelasi timp, deci mai asteptam putin sa vedem daca din exterior sau din interior o sa ne traga cineva sau ceva intr-o anumita directie.
