[De ce sa ramai in Romania] Bogdan Nitu: "Imi respect originea dar nu traiesc pentru ea. Nu stiu daca asta ma face mai mult sau mai putin roman"

Poate nu stiati, dar Bogdan Nitu, General Manager Webstyler, are un vis (in legatura cu care nu a facut nimic inca). Sa devina antrenor de fotbal. Si inca ceva mai putin stiut: nu se raporteaza prea mult la locul in care sta. A schimbat multe case in Bucuresti si ar putea schimba si orasul, in fiecare an. Chiar se gandea la un moment dat sa inventeze o agentie care se muta anual in alt oras sau alta tara. Pe cea adevarata a infiintat-o la 22 de ani. 

Focusul meu a fost mereu libertatea de a alege. Asa cred ca am si ajuns sa creez o agentie atat de repede (la 22 ani). Momentan simt ca o am. In ziua in care as simti ca am pierdut libertatea asta, as pleca acolo unde o pot avea. 

Bogdan spune ca alege sa traiasca in Romania. Sa apartii unei natii, insa, este o poveste la care te raportezi. Iar pentru el, o astfel de poveste nu reprezinta un reper crucial. 

De ce ai ramas

Nu am avut vreodata real dilema sa plec sau sa raman. Nu a fost un subiect, nu pentru pentru ca as fi facut vreodata o alegere ferma sa raman ci pentru ca nu a fost un focus. Si asta pentru mi-am luat mereu intai energia din mine insumi, nu din repere exterioare.

Mereu m-am gandit ca nu conteaza unde sunt, sigur m-as descurca si as gasi sa fac ce-mi place. Ideea de a pleca nu poate avea legatura decat cu ceea ce fac si daca imi place ceea ce fac. Inca imi place ce fac acum, inca pun multa pasiune in agentie. Daca asta se va schimba, ma voi gandi atunci ce altceva as vrea sa fac.

De ce sa pleci

Focusul meu a fost mereu libertatea de a alege. Asa cred ca am si ajuns sa creez o agentie atat de repede (la 22 ani). Momentan simt ca o am. In ziua in care as simti ca am pierdut libertatea asta, as pleca acolo unde o pot avea. Principiul asta nu il aplic doar pentru relatia cu tara in care traiesc, ci pentru orice fel de relatie.

In alta ordine de idei, am un vis despre care inca nu am facut nimic: sa devin antrenor de fotbal. Tot strategie ar fi, dar mult mai dinamic. Daca vreodata voi decide sa o iau pe drumul asta, probabil ca voi cauta sa invat meserie undeva in vestul Europei. Scoala Cruyff ar fi, probabil, principala tinta.

Destinatia (imaginara)

Scenarii de duca am in fiecare zi de Premier League, Champions League sau weekend :). Mereu mi-a placut sa ma plimb mult, sa investesc in excursii si nu in proprietati. Nu ma raportez foarte mult la un loc in care sa stau tot timpul si la care sa ma intorc neaparat, poate si de aceea am schimbat multe case in Bucuresti. Cred ca as putea duce lejer o viata in care schimb anual localitatea in care stau. Chiar ma gandeam la un moment dat sa inventez o agentie care se muta anual in alt oras sau tara.

Plecarile din jur

Vad oameni care pleaca pentru ca nu se descurca aici, care ajung sa creada ca nu au de ales, si oameni care pleaca pentru ca au un anumit vis ce poate fi indeplinit intr-un anume loc. Ma intereseaza mai mult migratia asociata cu nevoia de cunoastere, cu curiozitatea.

Nu cred ca granitele ajuta. Cred ca sunt doar un adversar pentru cunoastere si pentru planeta in general. Nu vad o drama in mutarea oamenilor dintr-un loc in altul, cat timp au un scop. Daca o faci obligat, pentru mine e cel mai trist lucru.

Sfaturi pentru nehotarati

Simplu: sa afle ce ii place sa faca si sa aiba curajul sa-si puna energia in asta. Si atunci decizia de a ramane sau a pleca devine doar o consecinta. Ce are de pierdut? Pentru mine nu exista pierdere mai mare decat pierderea timpului cu lucruri pe care nu-ti place sa le faci.

Cine e mai responsabil: cel care pleaca sau cel care ramane?

Cel care isi pune corect oglinda in fata. Suntem responsabili, in primul rand, de propriile actiuni.

Cei care raman dau dovada de 1) curaj 2) inteligenta 3) frica 4) simt al oportunitatii 5) comoditate

Depinde de valorile si darurile fiecaruia. Poate fi oricare, nu cred in generalizari.

Un motiv pentru care merita sa lucrezi in industria din Romania

O piata precum Romania ofera multe oportunitati pentru cei pasionati cu adevarat de publicitate. Multe campanii pe care le poti face aici nu le poti, spre exemplu, in SUA.

Conventia de "a fi roman"

Sa apartii unei natii e ceva identitar. Ai o limba, un anumit tip de educatie, niste valori, obiceiuri, traditii. Toate astea iti creeaza o poveste la care te raportezi. Insa e o alegere cata energie pui in povestea asta.

Eu nu pun foarte multa. Nu e un reper crucial pentru mine. Imi respect originea dar nu traiesc pentru ea. Nu stiu daca asta ma face mai mult sau mai putin roman. Nu am mandrie pentru apartenenta pentru ca e ceva dat, nu ceva obtinut. Nu alegi unde te nasti. Asociez mandria cu realizari proprii, nu cu origini sau realizarile altora.

Ghid personal de supravietuire in Romania

Daca as fi gandit ca aici supravietuiesc, as fi plecat de multi ani :). As fi cautat locul in care traiesc, nu supravietuiesc. Regulile mele nu au legatura cu tara, ci cu valorile mele. Si prima e libertatea de a alege. O caut in tot ce fac. Obliga-ma sa fac ceva si te-ai asigurat ca nu ma mai vezi.

A doua, foarte legata de prima: caut sa ma cunosc din ce in ce in mai bine, sa aflu mereu ce vreau cu adevarat si sa fac acel lucru.

A treia: Caut cat pot de mult sa vad jumatatea plina. Nu inseamna ca ignor jumatatea goala. Dar caut sa imi pun energia acolo unde exista potential, acolo unde pot construi.

Ultimul stinge lumina? :P

Nu cred ca am inteles vreodata cu adevarat expresia asta. Suna foarte deprimant.