Cancerul are prostul obicei de a nu te anunta cand vine. Il intelegem prea putin, iar fiecare pas in gasirea solutiilor este o lupta de durata. Dar medicina avanseaza; de ce n-ar face acelasi lucru si speranta? Simona Copil este copywriter. A inceput in Cluj, s-a mutat in Bucuresti, a mers iarasi la Cluj, iar apoi a luat-o pe calea freelance. De-a lungul timpului, Simona a lucrat in Addveritas, Vitrina Advertising, Leo Burnett si Lowe, a avut colaborari si cu cei de la Decat O Revista, iar in ultimii ani s-a ocupat de comunicarea proiectului iLoveCluj.
Undeva pe drum, Simona a aflat ca are un mic nodul la gat, care s-a dovedit a fi o tumoare si cu care se lupta de 4 ani. Diagnosticul oficial: tumora rinofaringiana de grad III, inoperabila in acest stadiu. Tumoarea a crescut in ultima perioada, iar Simona s-a vazut nevoita sa accepte un ajutor refuzat pana acum. Ea si familia ei nu mai pot sustine costurile tratamentului (de care are nevoie urgent), asa ca prietenii ei au inceput o pagina de Facebook in vederea strangerii de fonduri.
Suma necesara in aceasta faza este de 12.000 de euro, de care Simona are nevoie pentru a se interna intr-o clinica din Koln pana la finalul lunii februarie.
Donatiile se pot face intr-unul din conturile de mai jos:
LEI - RO85 INGB 0000 9999 0767 6543, ING Oradea, Maria Copil
Euro - RO29 INGB 0000 9999 0767 8230, ING Oradea, Maria Copil
Povestea intreaga, spusa de una dintre prietenele ei, se gaseste in continuare mai jos.
Buna tuturor prietenilor mai noi si mai vechi de ai Simonei!
Sunt Sorana, o cunosc pe Simo de 14 ani, de cand lucram intr-o agentie locala de advertising din Cluj-Napoca, unde Ioana Caprar ne-a fost manager si prietena devotata. Eu in vanzari, ea la creatie, ne-am imprietenit instant. Apoi dupa vreo 2 ani, viata a dus-o spre Bucuresti unde a lucrat in agentii mai mari si mai fancy si unde a cunoscut oameni ce i-au devenit prieteni pe viata, avand norocul sa lucreze intr-o agentie de top, cu colegi extraordinari.
Viata m-a dus si pe mine in Capitala si ne-am aprofundat prietenia. Locuiam amandoua in Parcul Iore si am avut un grup de prieteni minunati, ieseam, munceam... Am devenit foarte apropiate, de aceea cand a decis sa se mute iar la Cluj am gasit usor sa pastram legatura. Vreo doi ani am fost mai mult prietene prin telefon, cu toate acestea stiam totul despre tot ce se intampla in viata noastra, fiecare fericire, fiecare suparare, fiecare raceala, fiecare promovare sau fiecare dulceata pusa pe iarna.
Am fost domnisoara de onoare si mana ei dreapta la organizarea nuntii. In perioada venirii mele in Ardeal pentru nunta Simonei, bunicul meu a fost diagnosticat cu cancer si am dorit sa fiu alaturi de bunicul si de bunica asa ca m-am mutat iar la Cluj. Am avut din nou ocazia sa fiu impreuna cu prietena mea cea mai buna, in acelasi oras. A fost alaturi de mine timp de doi ani, bunicii mei intre timp "au plecat" tragic si repede dintre noi, insa mereu am fost sustinuta moral de Simo.
A venit pe lume minunata Dora in 2014, fetita ei. Simo e un model de mama, sotie, prietena minunata! O iubesc din suflet. Un model de generozitate si de caldura pe care nu am mai intalnit-o. In 2015 cand m-am hotarat sa plec in Anglia, Dora avea cam 2-3 luni iar Simo avea un mic nodul la gat. Am rugat-o sa isi faca analize. Nu ne-am alarmat foarte tare. Dupa o luna au venit rezultatele si nu erau tocmai pozitive.
Cu toate acestea, Simo alaturi de familia si prietenii apropiati, au cantarit optiunile si la acea vreme a decis sa mearga pe varianta terapiilor alternative. Ea avea un stil de viata sanatos oricum, insa a inclus si mai multa miscare, a inceput sa alerge, pe vai si pe dealuri, prin paduri, prin Parcul mare si pe Malul Somesului. S-a inscris si a facut primul ei maraton in perioada in care si eu am facut un maraton in Anglia.
Sunt super mandra de ea, eu eram sanatoasa iar ea, nu chiar....cu toate acestea a avut un rezultat fantastic !!! Sanatatea a fost prioritatea ei, insa Dora este si a fost mereu lumina ochilor ei. Prima data mama si apoi "persoana care trebuie sa se vindece", Simo a jonglat cu rolurile ei si a fost pana acum o SuperEroina.
A lucrat mult si la starea spirituala si la sanatatea mentala, a avut suport si prieteni alaturi de ea si pesoane care o iubesc. Insa ea crede ca aceasta boala este o atentionare a vietii ca trebuie sa faca niste schimbari in bine si sa corecteze cursul.
A mers la medici, a cerut opinii, a facut investigatii, a facut multe tratamente alternative si complementare si ...uneori starea ei parea se se imbunatateasca, alteori sa evolueze negativ... Stapana pe situatie, a acceptat sfaturile prietenilor ei insa a facut tot cum a crezut ea ca e mai bine. Iar noi am respectat asta. Nimeni nu iti poate spune ce sa faci cand nu tu suporti consecintele.
In martie 2017 am convins-o sa mergem la o clinica in Italia, ne-am intalnit in Venetia, a venit cu Dora. Lucrurile s-au precipitat acolo si nu a fost pregatita sufleteste de drumul pe care doctorii l-au propus atunci. S-a intors in Ro si s-a retras la parintii ei la Oradea unde a beneficiat de suportul si iubirea lor.
Alaturi de Raoul si prietenii ei apropiati, a continuat terapiile alternative iar in vara a fost aproape de o prima operatie la Targu Mures. Insa in septembrie medicul s-a retras dupa ce i-a efectuat biopsia si a spus ca nu o va opera in conditiile prezente. Simo a cautat o alta alternativa si a mers in continuare pe terapii, din octombrie urmeaza un tratament cu ulei de canabis...
In ianuarie 2018 am vizitat-o in Oradea. Am gasit o Simo mai obosita, mult slabita dupa interventie, si, in doar 3 luni, cu o tumoare triplata in volum (era cat o caisa in mai- acum e cam cat un pomelo), insa...E in continuare optimista, in continuare o luptatoare, o mama devotata. Am inceput sa plantam ideea de strangeri de fonduri.
Simo nu a fost de acord cu strangerea de fonduri pana acum. A simtit ca nu vrea sa ceara ajutorul oamenilor care au si ei problemele lor. Si asa e...cu totii le avem. Insa... viata este mai frumoasa atunci cand oamenii sunt solidari, cand isi arata grija si dragoste unii altora.
In ianuarie, vazand ca starea Simonei nu se imbunatateste, Raoul a pus rotile in miscare si ne-a dat cumva tuturor unda verde sa ne mobilizam pentru Simo.
Asadar eu, alaturi de @Claudia, @Sasha @Ioana - administratorii acestei pagini, am demarat impreuna strangerea de fonduri. Cu totii spunem ca trebuia sa ne apucam mai devreme insa Simo a dorit sa faca asta prin propriile puteri timp de 3 ani.
Noi credem ca daca prietenii ei sunt alaturi de ea, propriile puteri prind aripi si devin super puteri. Noi credem ca doar impreuna putem sa o ajutam sa ajunga la o clinica de exceptie din Germania unde poate beneficia de investigatii updatate si tratament corespunzator. Va multumim din suflet pentru toate share-urile, donatiile, cuvintele de incurajare. O sa cream evenimente si diverse actiuni caritabile asa ca va vom tine la curent cu totul.
In afara de donatii, care sunt prioritare, as vrea sa va mai incurajez sa lasati un post pe aceasta pagina cu o amintire despre Simo, poze, cand ati cunoscut-o, ce admirati la ea, as vrea sa se stie de ce suntem toti alaturi de cea mai buna prietena a mea si de ce o iubim si dorim sa o vedem bine pe SIMO.
