[Nu te supara, Facebook] Silviu Dancu: La nivel intim, Facebook nu poate mai mult decat ii permitem noi sa poata

Sa nu va ingrijoreze ninsorile recente, iarna e pe sfarsite. Vor sa ne faca sa credem ca vin zile grele, de ger, ninsori, zapada topita si polei, dar adevarul este ca iarna asta a cam dat chix; si ne bucuram. Tot la final se afla si seria noastra despre cei care nu au fost cuminti pe Facebook. Golanii retelei, cu care nu te poti intelege in niciun fel. 

Astazi, Silviu Dancu, care nu mai are niciun cont activ: ba i le-a suspendat Facebook, ba si le-a suspendat singur. Inutil de spus, nu e deloc impacat cu practicile unei companii care se pretinde a fi despre socializare.

Experimentez (ca pe ceva aproape violent!) practicile si politicile lipsite de transparenta ale "noului" Facebook. Ele constau in "vanarea" pe pagina a oricarui cuvant "indexat" potrivit unor politici anti hate speech.

Contul i-a fost suspendat de vreo patru ori deja, de fiecare data pe o perioada mai lunga. In principiu, daca esti luat la ochi, ai probleme. Ultima oara a fost blocat pentru 30 de zile. Motivul? Un cuvant dintr-un status postat in urma cu 5 ani.

Asadar, Facebook penalizeaza astazi chestii scrise alaltaieri!

Da, cam asa functioneaza treaba. Opinii pe larg despre asta are Silviu in interviul de mai jos.

Algoritmul Facebookului

Momentan nu ma invart in nici o "bula". In ceea ce ma priveste, Facebook a capatat deja profilul unui instrument al discriminarii :) Dar, ca sa revin, "pe vremuri" aveam in ochi un univers destul de complex, chiar daca nu exhaustiv.

Desi, da, toti ne invartim intr-o "bula" (si nu doar in mediul virtual, dimpotriva!), pot spune ca in lista mea de contacte predominau persoanele preocupate cu scrisul, cu arta, cu evenimentele culturale, cu dezbaterile politice. Progresisti sau conservatori, moderati sau activisti, erau de toate. Totusi, tindem sa ne asociem cu cei care ne sunt asemenea intr-un numar de alegeri si de inclinatii.

Algoritmul Facebookului imi aducea sub ochi cu predilectie mesaje care ridicau si atacau subiecte de acest tip. As observa ca cele de interes privat erau secundare. Cumva, devenise mai putin un mijloc de a vedea „ce mai fac ceilalti" (exceptand postarile facute din excursii sau de la evenimente, ori relatarile pe marginea experientelor personale) si mai mult un mijloc de afla "ce cred/gandesc ceilalti" cu privire la diferite probleme de ordin social, politic, monden ori religios.  

Cum te afecteaza consumul zilnic de Facebook?

Nu stiu exact ce intelegem prin "a afecta", caci are si conotatie benigna si peiorativa. In mod cert imi "consuma" timpul. Dar chiar si aici ar trebui sa ne intrebam: era un consum, o "cheltuiala" sau o investitie? In mod cert au fost (destule) momente in care am realizat ca "am depasit timpul", ca ma lasam prins de o disputa sau de un dialog. Dar asta doar daca ne referim in plan personal. In sens profesional nu simt ca am stat vreodata inutil de mult in retea.

Suspendarea contului

Pana in decembrie anul trecut nu mi-a fost suspendat niciodata. Practic, experimentez (ca pe ceva aproape violent!) practicile si politicile lipsite de transparenta ale "noului" Facebook. Ele constau in "vanarea" pe pagina a oricarui cuvant "indexat" potrivit unor politici anti hate speech.

Problema este ca nimeni nu cunoaste precis lista cuvintelor indexate. Nimeni nu pare sa dezbata daca este firesc (ba chiar legal - si in ce masura!) sa existe astfel de liste si de indexari. Mai mult, ultima oara (adica a patra oara in interval de circa o luna) am fost blocat pentru 30 de zile pentru un cuvant scris intr-un status din... 2013. Asadar, Facebook penalizeaza AZI chestii scrise ALALTAIERI! O practica abuziva din punctul meu de vedere. Din mai multe motive:

a) Nu se limiteaza in a sterge/elimina postarea cu pricina si in a notifica userul cu privire la acest lucru, ci il si afecteaza concret, practic, factual, prin blocarea activitatii pe pagina. O face progresiv: 8 ore, 24 ore, 7 zile, 30 de zile (urmand chiar suspendarea contului). Vorbim, asadar, despre o practica aproape tribala, ritualica, in care "vinovatul" este expulzat din comunitate in marginea acesteia.

Doar ca acest lucru se face absolut discretionar si fara vreo consultare publica. E cel putin ironic pentru o platforma care - fie si privata - se pretinde peste tot si mereu ca fiind una a socializarii. Si inca intr-un mod cinic: poti privi, dar nu poti raspunde, ori reactiona. Esti lasat sa vezi ca primesti mesaje, dar ti se interzice sa raspunzi. Poti vedea, dar nu mai poti fi vazut, altfel decat intr-o imagine inactiva, incremenita, a carei dinamica iti este cu totul scoasa de sub control.

b) Demonstreaza o unilateralitate de-a dreptul imorala si discriminatorie: daca userul este literalmente cenzurat si exclus din comunitatea din care face parte, doar pentru ca - multa vreme in urma - a spus ceva cu ingaduinta platformei, care a tolerat ani de zile acele cuvinte (azi interzise chiar de Facebook!), in schimb, Facebook ca atare nu plateste prin nimic pentru faptul ca a acceptat si tolerat cu anii ceea ce azi tot Facebook considera ca fiind gresit.

Singurul care plateste pentru o greseala pe Facebook este doar userul, nu si Facebook. Userul este pedepsit pentru ca s-a comportat asa cum chiar Facebook i-a permis, altfel spus este vinovat pentru ca a fost asa cum avea voie sa fie si pentru ca nu stia acum cativa ani ce politici va avea Facebook in viitor! 

c) Aplica regulile retroactiv. Nicio lege nu se aplica retroactiv. Daca cineva savarseste o fapta permisa in momentul X, nu poate fi responsabilizata legal la momentul Y cand legea include acea fapta printre interdictii. Sau, mai pe inteles: astazi pot circula cu 110 km/h pe autostrada. Sa ne imaginam ca peste un an, limita de viteza va fi reglementata la 90 km/h. Nimeni nu va putea fi amendat in acel an pentru ca a circulat cu 110 km/h in anul anterior. Dar Facebook fix asta face.

d) In fine - si poate cel mai important - atat algoritmii, cat si moderatorii dovedesc un soi de (sa mi se ierte!) idiotenie. Doxa de morfologie, dar analfabeti in chestiuni sintactice si semantice, vaneaza cuvintele in forma lor, ignorand contextul, citatele etc.

Pe scurt, esti penalizat cu zile intregi de blocaj, pentru ca ai folosit un termen indexat, chiar in contextul in care ai citat/parafrazat pe cineva, ai folosit ghilimele (pentru a indica un eufemism), ori chiar pentru a critica semnificatia cuvantului cu pricina. Se pare ca pentru Facebook nu exista astfel de ratiuni. Esti sub semnul unei culpe atribuita si interpretata mecanic, robotic, inuman.

Dar as observa ceva important aici. In ceea ce ma priveste, nu acuz Facebook de *initierea* unor practici ale cenzurii, ci de implementarea sau de *aplicarea* defectuoasa a acestora. In realitate, sa nu uitam, retelele de socializare nu fac decat sa raspunda si sa se supuna unor decizii politice si legale.

De aceea avem un tip de Facebook in China, ori Turcia si alt tip in SUA, ori in UE. Iar in UE s-a conturat inca din 2016 ceea ce chiar Comisia Europeana numeste "Code of Conduct on countering illegal online hate speech". Despre care, in mod uluitor, se stie prea putin intre useri.

Si e de facut?

Sincer, inca incerc sa aflu. Mi-am facut un cont nou. A fost raportat de doua ori ca fiind fake (desi era al meu!). A fost blocat si acesta, in contextul in care deja eram oprit pentru 30 de zile sa lucrez pe cel vechi.

Prin urmare, pentru a evita raportarile, am dezactivat vechiul cont. Dar deja eram nesigur si pe noul cont (fiind deja raportat de doua ori si blocat o data). Cum trebuie sa administrez niste pagini, am incercat sa fac un al treilea cont, care sa fie "mut", activ doar pentru administrare.

Aici a fost greseala mea (tehnica), mai nou, Facebook neacceptand sa ai mai multe conturi simultan, se pare. Mi s-a spus ca vreau sa "clonez" pagini/identitati. Acum sunt dezactivate toate. Paradoxal, singurul ramas e cel vechi (dezactivat de mine, nu de catre Facebook), dar care poate fi folosit abia peste o luna.

Alte retele? Cumva irelevante. Cel putin in Romania, Facebook are inca un soi de monopol. Sigur, poti avea conturi pe tot soiul de retele. La nivel personal/privat, poate fi chiar recomandat. Dar la nivel profesional nu e deloc asa.

Ce as recomanda celor care trec prin situatia de a fi blocati pe pagina pentru "cuvinte interzise". Sa descarce toata arhiva paginii. Apoi, in folderul "Timeline" sa faca o cautare dupa cuvinte, in offline. In cateva secunde vor identifica singuri toate cuvintele care (fie ca au fost scrise belicos, fie ca au fost scrise ironic, polemic, ludic etc.) ar putea determina blocari de durata sau chiar dezactivarea definiva a paginii.

Sa le stearga/modifice in pagina. In felul acesta, algoritmii/moderatorii Facebook nu vor mai avea motive de blocare. Dar sa o faca repede dupa ce li se reda accesul la propriul cont. Uneori, nu trec mai mult de 2 zile pana cand esti blocat din nou si, cum ziceam, in mod progresiv.

Implicatiile unei suspendari

In cazul meu nu prea e vorba despre panica. Mai degraba despre uluire, despre un soi de perplexitate. Sunt cumva fascinat. Ani de zile am activat pe Facebook (si inca intens!) si nu mi s-a intamplat sa fiu blocat. Am fost raportat de cateva ori (foarte putine, le pot numara cu degetele de la o mana) si atat.

Si iata ca, brusc, de la finalul lui noiembrie, inceputul lui decembrie anul trecut, m-am trezit ca fiind in "ochii" Facebookului un "caz", un "infractor" care se impune a fi "amendat", eventual "eliminat". Sunt acuzat de faptul de a fi fost... eu insumi de-a lungul unor ani! Ei bine, cumva de acord. Da, sunt vinovat! 

Sunt vinovat pentru a fi crezut atati ani de zile ca Facebook va fi mereu un spatiu al socializarii, in care exista moderare reala, nu masinarii care cauta cuvinte golindu-le de semnificatia data de context (ori oameni care nu trec de nivelul "search by words").

Proteste, Facebook, suspendari

Cred ca e cam unilaterala opinia din articolul mentionat. Pastrarea fenomenului de pe Facebook in cadrul protestelor este un soi de auto-iluzionare convenabila (ba chiar nitel orgolioasa). Articolul din BuzzFeed ignora faptul ca sunt blocati oameni din toate partile ideologice sau politice, ba chiar si din afara acestora.

In articol vad un soi de incercare de a revendica acest fenomen doar pentru a adauga un plus de victimizare (sau de eroism, daca vrem) protestatarilor. Ei bine, eu nu "cumpar" treaba asta. Realitatea din teren arata cu totul altfel. Stiu ca o sa-mi enervez multi prieteni spunand asta :)

Nu spun ca nu ar putea exista inclusiv actiuni coerente si concertate de perturbare a comunicarii in retele sociale, actiuni prin care partide sau institutii sa ingreuneze coagularea unor comunitati sau organizarea unor actiuni. Ba cred ca e foarte posibil si acest lucru.

Dar ceea ce spun este ca a fixa fenomenului de cenzura la care asistam pe Facebook, strict in cadrul acestei lupte (mai degraba locale!) este nu doar auto-iluzionare, ci de-a dreptul periculoasa pentru ca ne face sa pierdem din vedere ansamblul. Daca vom confunda incaperea in care stam cu toata cladirea ne vom lovi de pereti crezand ca am atins limitele universului.

Viata dupa Facebook

Pe langa frustrarea in plan profesional (caci tot trebuie sa administrez niste pagini!) e si un soi de bucurie. Literalmente, de bucurie. Facebook are ceva "hipnotic" atunci cand devine o practica intensiva zilnica. 

Acum ma simt ca trezit la un pocnit din degete. Si nu doar pentru ca am putut face si alte lucruri pe care le faceam mai putin inainte, dar chiar si atunci cand fac ceea ce faceam oricum, sunt eliberat de reflexul (oarecum compulsiv) de a verifica "ce se mai zice pe Facebook". Plus ca mai modereaza acel narcisism inerent, de care mai toti dam dovada atunci cand suntem "curiosi" cu privire la reactiile de pe marginea postarilor noastre :) 

Incotro?

Viata cu Facebook nu duce niciunde unde nu ne-ar duce in primul rand felul nostru de-a fi. Sunt de acord ca impune un tip de discurs si de socializare, ca modifica la nivel de comunicare un "ritual" offline sau ca introduce modele proprii de comunicare. Dar, din nou, asta se petrece doar la nivel morfologic, Facebook fiind efectiv o entitate "contabila" care gestioneaza cuvinte, pagini, conturi, postari, dar este lipsit de orice abilitate hermeneutica.

Prin asta nu spun ca n-ar exista arhive intregi de "profiluri" umane, asezate in categorii de preferinte, comportament, optiuni, orientari, sex, distribuire geografica etc (atat de pretioase pentru marile corporatii, dar si pentru institutii guvernamentale). Dimpotriva, sunt deja mult prea multe materiale de presa care arata ca suntem arhivati, indexati, categorisiti si - deloc in ultimul rand - distribuiti in roluri pe care nici nu prea stim ca le-am primit.

Dar la nivel intim, Facebook nu poate mai mult decat ii permitem noi sa poata. Ce-i de facut? Nu stiu, poate ca in primul rand sa ne autocenzuram :)