[Nu te supara, Facebook] Patrick André de Hillerin: Postacii, care au devenit ineficienți, au fost înlocuiți de raportaci

Asa este, inteligenta artificiala nu deosebeste nuantele, ironia si nici nu intelege inteligenta umana, dar cine stie cat timp va mai dura asta? Patrick Andre de Hillerin, jurnalist si dependent de Facebook, are contul suspendat, momentan. L-a tot avut si, probabil, la cum il raporteaza baietii, va ma dura o vreme pana sa scape. 

Am avut contul suspendat dupa ce am postat imagini cu inalti prelati ai BOR, inclusiv Patriahul Daniel, explicand si ce salarii au acestia.

Pentru asa ceva chiar meriti sa fii suspendat, oricine ai fi. Cum iti permiti sa spui adevarul despre niste oameni sfinti?! PAH nu isi ia informatia de pe Facebook, ci doar opinii, reactiile si impresiile oamenilor. Problema vine atunci cand aceasta suspendare inseamna bani pierduti pentru cel raportat. 

Am organizat un concert la Tulcea si, neputannd sa-l promovez pa Facebook, unde era publicul tinta, n-am reusit sa acopar din vanzarea biletelor toate costurile.

Sa vedem cat de bine gestioneaza situatia cand e suspendat si cum crede ca arata viitorul in concubinaj cu Facebook. 

Cum arata newsfeedul tau?

Incerc, foarte mult, sa nu ma limitez la o bula. De fapt, cand am contul activ (caci acum ma aflu la a treia suspendare consecutiva de cate 30 de zile), postarile mele ajung sa enerveze fanatici din ambele extreme. Cu unele exceptii, de oameni usor irationali, agresivi si cu ditamai ochelarii de cal, pe care i-am blocat, frecventez un spectru foarte larg, citesc postari din toate zonele. Sigur, urmaresc postarile care au legatura cu politica si cu socialul, deci pisici, mancare si copii bucalati vad destul de rar.

Consumul de Facebook

Spre deosebire de consumatorii neprofesionisti de stiri, eu nu-mi iau informatia de pe Facebook. Pe Facebook urmaresc opiniile, reactiile, impresiile oamenilor. Inca am ritualul meu de citirea presei online, am o oarecare ordine in care deschid site-urile de stiri dimineata, imi piuie alerte peste alerte, pe telefon sau pe computer si am mereu televizorul deschis pe o televiziune de stiri.

Folosesc mult si messengerul de la Facebook, dar in perioadele in care sunt blocat asta e imposibil si ma frustreaza usor. Dar, in general, nu ma prea afecteaza o bula sua alta, ci incerc sa creez o intersectie de bule si sa plimb informatii si argumente dintr-o parte in alta.

Responsabilitatea de... influencer

In primul rand nu-mi place cuvantul asta, “influencer”. Nici nu stiu prea exact ce inseamna si, in general, nu ma consider asa ceva. Eu sunt ziarist, indiferent de mediul in care ma exprim (print, online sau video/audio).

Dar imi place posibilitatea pe care mi-o da Facebook de a scrie ceva despre un subiect in timp real. Si Twitter e OK, dar nu in Romania, unde stim ca nu functioneaza. Sunt subiecte care merita tratate rapid, pe loc, pentru ca dupa aia se fasaie. Daca astepti sa-l tratezi intr-un saptamanal, sau chair sa-l abordezi pe site, mai greoi, s-ar putea sa nu mai intereseze pe nimeni.

Uneori e important sa reactionezi repede la un subiect, daca il si stapanesti. O informatie corecta data la timp poate opri in fasa isterii colective. Sigur, nu ma pronunt chiar pe orice subiect, pentru ca imi place sa ma exprim documentat.

Suspendrea contului

Am avut contul (si-l am si acum) suspendat de mai multe ori si am trecut prin toate gradele de pedeapsa, de la suspendarea de o zi, la cea de 30. Toate suspendarile vin ca urmare a unor raportari, probabil raportari in masa, facute de oameni care-si coordoneaza raportarile pentru a obtine exact acest rezultat: suspendarea unui cont.

Prima data am avut contul suspendat pentru ca postasem un text insotit de o fotografie facuta de Raul Gheba la o manifestatie a Noii Drepte. Era vorba despre nsite copii tarati tocmai din Moldova la Bucuresti, pentru a-si sustine rudele adulte la un protest impotriva actelor biometrice, a cardurilor bancare si asa mai departe.

Acei copii invatasera la manastrirea Petru Voda ca legionarii au fost oameni buni. In poza cu pricina se vedea cum ei folosesc salutul legionar/nazist, langa niste steaguri ale Romaniei pe care erau lipite poze cu Corneliu Zelea Codreanu.

A doua oara am avut contul suspendat dupa ce am postat imagini cu inalti prelati ai BOR, inclusiv Patriahul Daniel, explicand si ce salarii au acestia.

Am avut contul suspendat si pentru ca am fost reclamat ca as folosi o identitate falsa. Asta e o poveste mai veche, multi crezand ca numele meu este, de fapt un pseudonim. Nu e :)

In fine, ajung la ultimile suspendari. Trei suspendari consecutive, de cate 30 de zile. Prima a survenit prin octombrie, dupa ce am postat la foc automat despre o tanara profesoara celebra pentru activitatea ei pe internet, nu pentru performantele profesionale. Poate a fost o coincidenta, poate nu.

Oricum, Facebook nu mi-a reprosat o postare anume in acel moment, mi-a comunicat doar ca am incalcat standardele comunitatii. In aceeasi periaoda au inceput s-o pateasca si altii, oameni cu multi amici virtuali si cu multi urmaritori. Si oameni care aveau pareri diametral opuse, acoperind un spectru foarte larg, de la anticelricali la sustinatori ai CpF, de la revolutionari de dreapta la conservatori de stanga.

Dupa ce a expirat supendarea am apucat sa postez un link spre un concert organizat de mine si am fost suspendat iar, pantru niste postari de acum 4-5 ani, care contineau cuvinte interzise de corectitudinea politica a Facebook. Chair daca acele cuvinte erau folosite ironic, tocmai pentru a sustine diverse demersuri anti-discrimiare. Inteligenta Artificiala nu deosebeste nuantele, ironia si nici nu prea pricepe inteligenta umana. Asta e.

A treia suspendare, dupa o ratie de libertate de 3 zile, a venit tot in urma raportarii unor postari vechi de 5-6 ani, de data asta, care iar contineau cuvinte interzise. Culmea, intr-unul dintre cazuri era vorba despre un citat din Romania Mare, citat dat tocmai pentru a sublinia stupiditatea cuvantului respectiv. Inteligenta artificiala nu intelege nici ghilimelele. Asta e…

Ce faci atunci?

Nu prea gestionez bine momentul. Nu e grav pentru mine ca ziarist, am unde sa scriu si o si fac. Dar blocarea contului imi limiteaza audienta. Nu prea merge sa creezi conturi noi si, oricum, e o munca sisifica. Recuperezi greu audienta de pe contul vechi si, oricum, vine Facebook si ti-l inchide repede, din varii motive.

O varianta e sa folosesti o pagina, nu un cont personal, dar din experienta mea, paginile au ceva rece, care indeparteaza cumva cititorii. Obin rezultate mult mai bune daca promovez un text din Catavenii pe contul meu personal, de exemplu, decat pe pagina revistei. Nu stiu de ce se intampla asta, dar asa functioneaza in cazul meu.  

Eu, de exemplu, am pierdut bani in timpul acestor suspendari. Am organizat un concert la Tulcea si, neputannd sa-l promovez pa Facebook, unde era publicul tinta, n-am reusit sa acopar din vanzarea biletelor toate costurile. N-a fost prea placut, pentru ca era un proiect fezabil financiar si pentru ca mai facusem asta cu succes.

Pot sa dau si exemple: avem un festival de muzica la tulcea, de treia ani, deja. La fiecare editie am reusit sa aducem lumea la concerte folosind in principal Facebook drept vehicul. Initial am umplut doua sali de cate 300 de oameni, cu bilet. Apoi am adus 3.000 de oameni pe zi, intr-un loc pe care nu-l stia nimeni. Anul asta, tot folosind Facebook, in principal, am avut 6.000 de oameni pe zi. Neavand acces la Facebook, la acest ultim concert n-am reusit sa strangem 300 de oameni.

Culmea e ca anul asta am si investit bani in promovarea pe Facebook, pe diverse pagini. Pentru promovarea unei publicatii, pentru a promova evenimente culturale, lansari si altele. Raspunzand cu solicititudine reclamatiilor unor hateri, Facebook nu doar ca-mi provoaca mie garui financiare, dar isi provoaca si lui.

Deci, cenzura

Nu e neaparat cenzura, este in primul rand multa ura, multa prostie si o tendinta de uniformizare fara precedent. Eu cred ca postacii, care au devenit ineficienti, au fost inlocuiti de raportaci. Asa poti mult mai usor sa anihilezi o voce care nu-ti place.

Eu am beneficiat de sprijin, si m-a emotionat asta, din partea unor oameni pe care nu-i cunosc in viata reala, dar ne frecventam in online. Unii si-au schimbat fotografia de profil cu un badge “Je suis PAH”. Asta la prima suspendare abuziva de 30 de zile. Unii il mai au si acum. Cum am zis, ma emotioneaza, ma onoreaza, dar ramane un gest simbolic, fara consecinte. Aparent nu te poti bate cu haitele organizate pornite la vanatoare de oameni care nu le plac.

Facebook, proteste

Suspendarile intervenite in timpul protestelor sunt de data recenta si nu au fost atat de revoltatoare. Unele au avut loc pentru ca oamenii au fortat limita spamului, iar la asta Facebook reactioneaza urat de cand exista. Altele, probabil, au fost rezultatul unor raportari de masa, dar destul de firave si mai slab organizate.

Inainte de aceste suspendari, care au creat nemultumire in bula #rezist, au fost suspendate complet aiurea contul lui Mirel Curea, prim redactor-sef la Evenimentul Zilei, contul lui Julius Constantinescu, contul lui Dan Alexe, contul lui Eftimie, si alte conturi ale unor oameni care nu au in comun vreo ideologie, ci doar faptul ca se pot pune, deseori, impotriva valului si pot, cu argumente si informatii, sa-l opreasca inainte de a deveni eveniment de masa.

Viata fara Facebook 

Citesc mult oricum, fercit sunt in masura in care-mi realizez visele. Exilul asta fortat de pe Facebook nu-mi creaza decat o stare de nemultumire, pentru ca ma priveaza de unul dintre instrumentele mele de munca. Si ma frustreaza pentru ca nu pot interactiona cu oamenii. Am asteptat o luna ca sa pot raspunde tuturor celor care mi-au urat “La multi ani” de ziua mea, de exemplu.

Sunt destul de dependent de Facebook, trebuie sa recunosc. Stiam de la bun inceput ca nu e o unealta care-mi apartine, ca nu pot controla mai nimic, dar m-am folosit atat de mult de ea si am inceput sa-mi placa, asa ca in momentul in care mi se ia din mana aiurea imi displace profund. Daca n-as simti nevoia sa raspandesc spre cat mai multi informatii corecte si idei utile (nu neaparat ale mele), poate nu as fi atat de dependent.

Incotro?

Unele pericole au devenit deja certiudini. Facebook s-a transformat intr-un device de uniformizare, filtrand informatia dupa diverse criterii. Daca esti intr-o bula si te complaci in ea, nu mai stii, de fapt, care este realitatea.

In plus, ceea ce gandesti nu mai este neaparat ceea ce gandesti tu, ci ce gandeste personajul alfa al bulei tale. El iti da informatia, el iti influenteaza impresiile si opiniile, el te poate face sa iesi in strada sau chair sa crezi ca albul e negru si invers.

Din pacate, lupta cu manipularea e pierduta, de ani de zile. Trebuie sa fii destul de bine informat pentru a rezista manipularilor, iar daca tu crezi ca te informezi acceptand doar informatia servita pe tava in bula ta esti victima sigura.