[Stand up, comedie!] Ce-i mai suparator, hecklerul de rand sau swingerita afabila? Ne spune Claudiu Popa

In bransa comediei de tip stand-up exista o categorie de artisti numita "Comedianti Tocmiti Sa Faca Glume La Orgii Cu Swingeri". Din ea fac parte:

1. Claudiu Popa.

Daca asta s-ar fi vrut a fi o gluma, n-ar fi fost una prea reusita. Dar nu e nicio gluma. Vedeti, a spus destule chestii interesante Claudiu in discutia de mai jos. Despre viata unei glume si cum se transforma ea, despre procesul de lucru al comediantilor, despre bani in industrie si asa mai departe. Dar nimeni nu-si va aduce aminte de toate astea. Sorry, Claudiu. Pentru ca omul a facut greseala sa ne povesteasca cum l-a chemat pe el un cuplu "sa faca stand-up la ei la club". 

Un comediant bun trebuie sa aiba un material surprinzator. Umorul se bazeaza pe surpriza, iar atunci cand publicul vede gluma ca vine, oricat de amuzanta ar fi, daca e previzibila, gluma isi pierde din potential.

Nu l-am vaziut live niciodata pe Claudiu, dar maine are show, poate ajungeti voi.

La inceput, a fost cuvantul lui Carlin

Aveam vreo 16 ani cand am vazut prima bucatica de stand-up pe net. Era un clip cu George Carlin despre religie si mi s-a parut fascinant cum reusea sa faca o sala plina de oameni sa rada prin a le scoate in evidenta lipsa de logica din religie.

Nu stiam exact ce e stand-up-ul, dar foloseam referinta asta ca sa dau de alti oameni care "predicau comedie". Stiu ca pe vremea aia circulau pe net special-uri de 30 de minute produse de Comedy Central si imi placeau Dave Attell, Adam Ferrara , Pablo Francisco, chiar si Carlos Mencia, pe langa Carlin care mi se parea un zeu.

Primul contact

Am intrat in contact cu stand-up-ul din Romania tot cam in perioada in care am descoperit oamenii mai sus mentionati. Stiu ca a venit sora mea acasa de la Bucuresti (eu fiind din Pitesti) si mi-a zis ca vrea sa imi arate un filmulet foarte tare cu un tip pe care il vazuse la un spectacol.

Bineinteles ca mi-a aratat faimosul clip al lui Teo, "cuvinte vulgare". Am ras, mi-a placut dar nu ma gandeam sa fac vreodata asta. Prin 2008 am venit si eu la Bucuresti si am mers la 2 show-uri pe la Club 99. Acolo i-am vazut pe Teo, Vio, Costel si Bordea, si mi s-a parut absolut incredibil ce faceau. 

Scena si microfonul

Prima data cand am urcat pe o scena a fost prin 2013, impins de la spate de prietena mea de atunci. A fost la un open mic dintr-un barulet din centrul vechi unde cred ca intrau maxim 30 de oameni. Era putin mai mare decat un autobuz.

Am tremurat pe scena timp de 6 minute. Pe vremea aia aveam material despre cum e sa fii din provincie si despre relatii. Pana sa urc pe scena, glumele le stiam doar eu. Am avut norocul ca in sala sa fie majoritar prietenii mei si chiar si asa am fost la egalitate cu alt comediant. A fost greu dar dupa seara aia mi s-a deshis apetitul.

Mi-am dat seama, cu fiecare data cand urcam, ca incepeam sa-mi controlez emotiile mai bine; si, usor usor, am scapat si de tremurat si de frica de a pasi pe scena. Cu cat esti mai relaxat si mai increzator, cu atat oamenii te vor asculta mai atent si vor reactiona pozitiv. Am inteles ce inseamna structura unei glume, si ce e ala punchline.

Glume si munca la ele

De obicei, produc material nou atunci cand imi vine o idee sau cand trec printr-o experienta ciudata care se transpune intr-o gluma. Incerc sa scriu mai mult in momentul in care m-am plictisit de o gluma si imi dau seama ca nu mai am aelasi entuziasm cand o spun.

O gluma e buna si prinde atata timp cat comediantul o vrea buna, dar exista si situatii in care scriu material pe care il dau de 2-3 ori, pentru ca unele glume sunt bazate pe evenimente marcante; desi si aici depinde de comediant, sunt comedianti care inca mai spun glume despre cum canta Pepe in 2007. 

Pana acum vreo 6-7 luni obisnuiam sa imi notez doar ideea in telefon sau in agenda si o dezvoltam in capul meu in fata paharelor din bucatarie, proces in care fumam 5-6 tigari una dupa alta si 2-3 pahare de whiskey.

Dar am realizat ca uneori mai pierdeam anumite idei facand asta, asa ca acum am un caietel in care scriu toata gluma. E un caiet foarte mazgalit pentru ca obisnuiesc sa revin asupra unei glume si sa schimb cuvinte sau sa adaug glumite, atunci cand mai improvizez pe scena

The good

Cel mai bine m-am simtit la un spectacol in Sighisoara, intr-un pub micut dar plin de oameni cu pofta de ras. Foarte bine ma simt si in Bucuresti la Club 99, pentru ca este un club de comedie care le are pe toate.  

The bad

Cel mai nasol spectacol s-a intamplat cand faceam stand-up de vreo 7 luni de zile, si eram inca la stadiul de open mic. Dupa ce am coborat de pe scena intr-o seara de amatori, am fost abordat de un cuplu care mi-au spus ca vor sa fac spectacole la ei in club. In momentul acela m-am vazut George Carlin. Am aflat apoi ca m-am bucurat prea devreme, pentru ca era un club de swingers.

Am fost si am tinut un singur spectacol de 15 minute acolo in fata a 15-20 de oameni care erau in lenjerie intima si nu erau acolo ca sa rada. Momentul de climax a fost cand am observat ca o tipa care se uita fix in ochii mei, a bagat mana in chiloti si a inceput sa se masturbeze, probabil plictisita de glumele mele de incepator. Spectacolul oribil, experienta incredibila! 

Evolutia unui artist de stand-up

Cred ca in stand-up este foarte importanta experienta pe scena. Cu cat urci mai mult pe scena cu atat intelegi mai bine la ce vor oamenii sa vada si asa inveti cum sa iti expui ideile mai bine. Cel putin la mine asta a fost factorul principal si inca ma ghidez dupa asta. 

Un comediant bun trebuie sa aiba un material surprinzator. Umorul se bazeaza pe surpriza si atunci cand publicul vede gluma ca vine, oricat de amuzanta ar fi, daca e previzibila, gluma nu va avea parte de potentialul maxim de reactie din partea acestora.

Foarte important este si stilul comediantului. Comediantul trebuie sa capteze atentia publicului, cateodata nu e de ajuns un microfon si o lumina calda. Si nu in ultimul rand, increderea in material. Cu cat comediantul are mai multa incredere in lucrurile pe care le spune, cu atat oamenii o sa aiba rabdare cu el pentru ca prin atitudinea lui ii asigura ca or sa rada.

Hecklers

Personal, ii urasc si, in general, incerc sa ii ignor; daca nu merge asa, le explic cu calm cat de gresit e ceea ce fac, iar daca nici asa nu tac, de obicei ma enervez. Am avut un show la care i-am spus omului care nu tacea ca este genul de om care merge la teatru sa vada spectacolul Romeo si Julieta si in momentul in care Romeo crede ca Julieta a murit, el se ridica in picioare si striga "Ba prostule vezi ca doarme, nu e moarta!".

Romania

Mi se pare ca in ultimi 3 ani au aflat din ce in ce mai multi oameni despre stand-up si apar constant oameni care fac stand-up. Clar este o evolutie pozitiva, pentru ca stand-up-ul incepe incet sa se mute si la sali de teatru, sali mari care pot sa sustina un public si de 1000 de oameni.

Cred ca mai trebuie ca oamenii sa inteleaga ca nu le vor placea toti comediantii si sa constientizeze ca nu trebuie sa isi faca o impresie despre stand-up daca vad un comediant pe care nu il plac.

Mai sunt multe lucruri care trebuie sa se intample cu stand-up-ul si sunt foarte curios unde se va duce fenomenul asta in Romania. Eu cred ca e bine ce se intampla si, ca sa parafrazez un slogan celebru, "viitorul suna bine".

Job sau hobby

Momentan nu traiesc din stand-up. Spun 'momentan', pentru ca as vrea sa fac asta, dar inca nu imi acorda confortul de care am nevoie. Se poate trai din stand-up; partea mai grea este vara cand nu prea sunt locuri unde poti face, stand-up-ul fiind un gen de spectacol produs cel mai bine in spatii inchise.

Vara e foarte greu sa convingi oamenii sa nu mearga la terasa si sa vina la stand-up. Dar nu imposibil. Ca sa traiesti din stand-up trebuie sa muncesti foarte mult si sa ai rabdare in momentele in care ti se mai anuleaza un show. E un job frumos, dar pe care trebuie sa il tratezi ca atare. Pentru mine este inca la punctul de hobby. Posibil sa fac pasul de la hobby la job, dar ii mai dau putin timp.

Topuri

Imi plac multi comedianti in general, dar, daca e sa spun doar trei, o sa zic Vio, Micutzu si Sorin, iar din afara Bill Burr, Brian Regan si Louie CK.

Cu bune si rele

Ce mi se pare cel mai frumos la stand-up e ca te descarci, prin ras, de niste frustrari, prin omul de pe scena. Daca e ceva ce ma sacaie la stand-up e faptul ca unii oameni nu inteleg ca umorul e subiectiv si ca trebuie sa gasesti ceea ce iti place. Si ma mai deranjeaza si faptul ca, exact ca in orice alt domeniu, e foarte multa barfa si ura intre oameni.