Pe 30 octombrie, în cadrul Hotelului Minerva, a avut loc dezbaterea ‘Ce au în comun artiștii și programatorii?’ unde invitați la dialog au fost: Cristian Pelivan de la Ministerul Culturii, Ciprian Șiulea (Asociatia Română a Traducătorilor Literari), regizorul David Schwartz, Victoria Stoiciu (Fundația Friedrich Ebert), jurnalista Iulia Popovici, Florentin Iancu (Sindicatul IT Timisoara), regizorul Serghei Chiviriga și jurnalistul Costi Rogozanu, ce a moderat întreaga discuție.
Cei din sală și-au dorit să semnaleze Ministerului Culturii situația lucrătorilor culturali din România, care nu sunt reprezentați decât indirect în comisiile de dialog social de către sindicate. Mai mult decât atât, Iulia Popovici a pus pe masă un adevăr crunt referitor la legislația curentă din România, exemplificând cum este definit PFA-ul în prezent:
‘PFA îți permite să angajezi pe alții ca să-ți externalizezi propria muncă, dar cum să își externalizeze actorul propria muncă sau traducătorul literar? Acestea sunt 2 exemple care arată că definiția PFA așa cum este ea în România este aberantă.’
Dezbaterea a avut pe toată durata sa un punct comun și anume precarizarea condițiilor de muncă din domeniul cultural. În momentul de față lucrătorul independent trebuie să susțină multiple proiecte pentru ca domeniul în care lucrează să-i ofere un venit constant.
Regizorul Serghei Chiviriga afirmă că ‘adoptarea unei legi care să definească clar statutul fiecărui artist ar putea fi un prim pas în față spre soluționarea concretă a problemelor actuale'.
David Schwartz îi întărește ideea de standardizare a plății actorilor, dar nu numai la un minim, ci și la un maxim: ‘anumiți regizori sau anumiți actori își pot permite să fie plătiți inclusiv din fonduri de stat, care sunt halucinant de mari. Vorbim de zeci de mii de euro pentru un spectacol, 5000 de euro pe seară, sume de genul acesta’.
Ca o concluzie a celor afirmate mai departe de David ar fi dorința înființării unui sindicat care să aducă o reglementare serioasă în privința acestui minim-maxim, în functie de niște criterii stabilite de comun acord.
Cristian Pelivan, reprezentantul Ministerului Culturii oferă spre finalul discuției un mod de a solutiona problemele din acest sector și anume încercarea de a consolida lipsa de solidaritate.
‘Și acum ar putea exista o formă de asociere, ar putea exista o asociație…un ONG cu 6000 de membri, toți tineri actori care să-și dorească să încheie un protocol de colaborare cu un sindicat…Dacă s-ar asocia, ar putea pune presiune altfel!’
Dezbaterea se încheie oarecum într-o notă pesimistă. Cei invitați la discuție sunt de părere că rezultatele a tot ce se întâmplă astăzi sunt cauzate de faptul că oamenii nu au încredere în formele de solidarizare.
‘O muncă pe care trebuie să o facem toți pentru a ne îmbunătăți situația de lucrători este o muncă de convingere și de propagandă. Sistemul independent este de fapt dependent de stat!’ , afirmă regizorul David Schwartz.
