![[Tineri campioni] Ciocolata, ceai si munca. Drumul spre medaliile internationale la mate ale Simonei Diaconu](https://media.iqads.ro/2017/09/1851-567945543358939-7340112348865294850-n-cover-850.jpg)
Care sunt secretele unei campioane internationale la matematica? Sunt numai doua, dar importante. In primul rand, ciocolata si ceai. Nu exista concurs unde combinatia sa lipseasca. Iar in al doilea rand (cine ar fi crezut?), munca. Asa stau lucrurile cu Simona Diaconu, care este, acum, anul 3 la Princeton, in America.
Primul concurs de mate a fost o gluma. Adica s-a dus asa, ca-ntr-o joaca, la varsta de 12 ani. Dar s-a dovedit a fi mult mai mult, din moment ce urmatorii 8 ani si i-a dedicat matematicii. Iar ultimul concurs la care a participat inainte sa plece in State a fost in 2015. Intamplator, si cel mai important: medalia de aur de la Olimpiada Internationala de Matematica din Tailanda.
Simona e o matematiciana care se dedica, de asemenea, dansului, dar si limbilor straine. Momentan, spaniola si portugheza sunt pe lista ei. Povestea completa o gasiti mai jos, pentru ca inca o tanara campioana a stat de vorba cu noi.
Matematica, dans, limbi straine
Am aproape 22 de ani si sunt studenta in anul 3 la Universitatea Princeton din SUA, acolo unde ma specializez in matematica. Iubesc dansul, am inceput sa iau cursuri in Bucuresti si acum continui si aici, unde am un instructor genial care ma tachineaza tot timpul. Este rus, deci are un simt al umorului extrem de bine dezvoltat.
Inainte sa plec din Romania, pe vremea cand eram in liceu si inca din gimnaziu chiar, mergeam la competitiile de matematica, iar acum, m-am apucat zdravan de limbi straine. Planul meu este obtin aici si certificate in spaniola si portugheza.
Drag de mate. De cand?
Dintotdeauna. Asta este cel mai sincer raspuns pe care-l pot da. Imi amintesc ca de cand eram copil, iubeam numerele pentru ca mi se pareau misterioase si-mi dadeau o senzatie foarte placuta. Dragoste la prima vedere.
In general, cred ca placerea de a invata mi-a fost inculcata de mama care este invatatoare, insa de cand aveam aproximativ 12 ani, am incercat sa ma descurc singura si sa aflu ce aveam nevoie singura.
Concursurile
Primul concurs a fost o gluma, ce sa mai. Nici prin cap nu mi-a trecut ca o sa-mi petrec 8 ani din viata concurand. Aveam 12 ani si iubeam matematica. Nimic mai mult, nimic mai putin. Nici nu-mi amintesc sa fi avut vreo emotie, desi ani intregi am tremurat inainte de fiecare competitie.
Cel mai important rezultat
Medalia de aur de la Olimpiada Internationala de Matematica din 2015. A fost fara indoiala dorinta mea cea mai mare, sa obtin acea distinctie. A fost ultima mea competitie, am fost norocoasa.
Plus ca inca imi amintesc cand am fost cu un coleg din echipa la gradina zoo din oras (eram in Tailanda) si el, care nu condusese in viata lui, a condus o masinuta de golf cu mine in ea, cu ghida noastra si cu o prietena de-a ei.
Inca le mai aud tipand. Credeau ca vom intra intr-un copac. Eu eram foarte linistita savurand adrenalina. Morala atunci a fost ca am constientizat ca totul se termina. Cum mi-a spus atunci un profesor: „bucura-te, savureaza acest moment pentru ca niciodata nu te vei mai simti ca acum".
Pregatirile de concurs
Superstitii. Toti aveam. Eu una stiu ca aveam o chestie cu ciocolata si cu ceaiul. Mereu ciocolata cu menta si lamaie si ceai cu lamaie sau cu fructe de padure la orice competitie, fie in tara, fie in afara. Ca nu degeaba aveam valiza plina.
In termeni de pregatire tehnica, lucram constant pentru ca asa functionam cel mai bine, dar e ceva ce depinde de fiecare. Am avut colegi incredibil de buni care aveau alte tehnici.
Concursurile erau foarte utile. Cred ca au fost niste experiente care m-au definit ca persoana si care mi-au oferit o disciplina si o capacitate de a invata care ar fi fost foarte dificil de obtinut in alt context.
Concurenta? Da, clar. Atmosfera: o groaza de baieti, o mana de fete; cred ca asta spune multe. Insa daca ar fi sa o iau de la capat, as face-o la fel.
Privilegii si dezavantaje
Probabil numarul considerabil de ore de rezolvat probleme si citit teorie poate fi un inconvenient uneori, insa este vorba de prioritati si de a sti ce-ti doresti. Tot ce facem implica sacrificii si compromisuri. Competitiile nu sunt o exceptie. Viteza pe care o obtii in timp ce concurezi pentru a invata ceva nou si care inca se mai simte dupa merita.
