[Tineri campioni] Nu ridici tonul, nici nu dai din mâini. Debate-ul, explicat de Ioana Covei, actual Delegat de Tineret la ONU

”In eventualitatea existentei unei inteligente artificiale cu constiinta, ar trebui ca aceasta sa fie distrusa”. Cum ati dezbate pentru? Dar impotriva? Daca ati citit cate ceva despre subiectul AI, rotitele poate ca vi s-au pus in misacare deja. Elon vs Mark, argumente, idei structurate. Debate. Adica ce-i place Ioanei Covei cel mai mult.  

Oana are 24 de ani, a predat cursuri de oratorie si de benzi desenate la British Council, este trainer de dezbateri la ARDOR (pe care i-am mai cunoscut), dar si la The Lauder - Reut Educational Complex. 

Cel mai important premiu in concursurile de debate a venit chiar anul acesta: locul I (la echipe si la individual) la FIAT BP, un concurs de soi in dezbateri. Cum se pregateste un debater de top si cat de importanta este echipa? Iata cum si cat:

Sesiuni de pregatire cu coechipierii, in care alegem la intamplare teme si simulam pregatirea unor argumente ca inainte de un meci, dupa care discutam toate ideile pe care le-am avut, pe indelete. Clar coerenta la nivelul echipei face diferenta dintre o echipa buna si una foarte buna.

De curand, Ioana lucreaza la ONU, in rolul de Delegat de Tineret, acolo unde va promva, alaturi de colegul sau, Vlad Macelaru, proiecte in interesul tinerilor. Cei doi beneficiaza de sprijinul MTS si MAE. 

Scurt background

In curand fac 25 de ani. Am stat mai toata viata in Bucuresti, cu o escala la tara (satul Stoenesti, judetul Giurgiu), unde am facut gradinita. Am invatat la liceul Cosbuc, din Bucuresti, apoi la Facultatea de Litere (Universitatea din Bucuresti), specializarea Studii Europene si apoi am urmat masterul de Cultura si politica in context european si international la aceeasi facultate.

La British Council am fost stagiar timp de 6 luni in anul al II-lea de facultate, in departamentul de Inovatie. Cu ocazia asta am aflat mai multe despre cluburile British, printre care si BritTeen (diferite ateliere de cate 3 luni in limba engleza, destinate claselor 3-12, in general concentrate pe creare de abilitati - fotografie, actorie).

Am aplicat cu un atelier de oratorie, pe care l-am predat cativa ani, apoi am tinut si un atelier despre benzi desenate (cum construim povestea si personajele, cateva trucuri de desen, dar si discutii despre istoria benzilor desenate).

ARDOR

Asociatia Romana de Dezbateri, Oratorie si Retorica este partenera cu British Council de mult timp in programul Debate @British, in care instructori de dezbateri lucreaza cu clasele 7-12, iar cand a crescut in popularitate clubul si era nevoie de mai multi traineri, mi-au oferit ocazia sa predau acolo. Lucrez acolo si in prezent.

Ca provocari, e destul de greu sa te adaptezi in cadrul unui training nevoilor foarte diferite ale participantilor - unii copii nu se simt foarte confortabil sa vorbeasca in public, altii sunt frustrati cand nu pare ca avansam suficient de repede.

Pe de alta parte, pentru a te face un vorbitor mai bun, trebuie sa persisti in practicarea dezbaterilor - daca nu reusesc sa ii conving pe copii ca merita sa se tina de treaba, vor abandona inainte sa vada rezultatele. In rest, mie imi place sa predau, mai ales cand copiii sunt interesati, asa cum e cand participa benevol.

Nu stiu care e exact momentul in care am intrat in ARDOR, probabil in clasa a 10-a, cand deja tineam traininguri in club, e momentul in care am inceput sa fac trecerea de la beneficiar la voluntar.

Clar m-a format apartenenta la miscarea de dezbateri, iar ea e coordonata aproape exclusiv de asociatiile membre ARDOR. Cred ca dezbaterile se pot face si informal, in cluburi care nu sunt afiliate ARDOR, dar in cadrul asociatiei exista un know-how care genereaza performanta (nu doar competitionala).

Facand dezbateri, inveti sa te exprimi, sa iti structurezi ideile, sa gandesti critic, toate lucruri care te ajuta in viata de zi cu zi. Si intri intr-o comunitate de oameni care te vor ajuta sa te dezvolti, cerand cel mult sa te implici si tu si sa ii ajuti pe altii.

Sunt sute de studenti si profesori care vin voluntar la competitii si arbitreaza, urmand un program obositor, timp de 2-3-5 zile, de ce sa nu profiti de asta? Eu lucrez multumita initiativelor ARDOR ca profesor de dezbateri, pentru ca mi-au dat constant oportunitatile de a ma dezvolta.

La Lauder predau, in calitate de profesor colaborator, dezbateri, catorva clase de liceeni si avem si un club de dezbateri, care, sper eu, se va mari anul acesta.

Drag de dezbateri

O colega de banca voia sa faca dezbateri si m-a rugat sa vin pentru ca nu i-ar fi placut sa mearga singura la prima intalnire, pe care o organiza doamna profesor Roxana Marin (vazuseram noi un poster scris cu makerul, lipit pe usa salii 17, unde se tineau multe activitati).

Clubul de-abia se deschisese, cred ca eram 5 oameni in total, noi doua si trei oameni de a 11-a. Ne-au povestit ce sunt dezbaterile (mersesera la o competitie in vara). Era cam multa teorie greu de procesat dintr-o data, dar ne-au intrebat daca mai venim si mi s-a parut ca dezamagesc daca spun nu.

La scoala de unde veneam nu aveam activitati extra-curriculare asa ca mie mi se parea interesant tot ce mai auzisem ca se intampla prin liceu (Cosbucul era, si sper ca a ramas, un loc care chiar iti permite sa te dezvolti creativ).

Incercasem sa intru si in clubul de actorie, dar nu m-au primit (mie mi-ar fi placut si daca doar ajutam cu recuzita sau ceva similar). La dezbateri aveau nevoie de oameni, cu asta m-au castigat.

Primele concursuri de debate

Cred ca doamna profesor Marin, care coordona clubul, ne-a intrebat daca am vrea sa mergem la concursuri, noi eram clar interesati. Probabil ca aveam si emotii (cateodata si acum, depinzand de cat de obosita sunt, imi mai tremura mainile cand vorbesc in public), dar nu m-a timorat niciodata prea tare ideea de a vorbi in fata cuiva.

Cand, de la alta colega, am aflat ca exista si club de public speaking la Cosbuc, m-am inscris imediat. Norocul meu de colegi, pana la urma.

Pe parcurs, am avut momente in care am simtit ca nu sunt destul de buna, fie ca imi trag echipa in jos, fie ca nu o ajut suficient, daca aveam coechipieri mai putin experimentati. Am petrecut din ce in ce mai mult facand training in club, si pentru ca nu erau multi alti oameni disponibili  si pentru ca imi placea, dar cred si pentru ca imi era frica de a avea prestatii foarte proaste, pe masura ce acumulam experienta si mi se parea ca ”lumii” o sa ii pese.

Cred ca m-a ajutat mult experienta dezbaterilor - am pierdut mult si acum sunt destul de pregatita mental la concursuri pentru varianta in care nu voi reusi ce imi propun. Dar tot dezbaterile mi-au aratat ca, in orice domeniu, daca ai rabdare  acumularea experientelor competitive te ajuta sa iti dezvolti abilitatile.

Am avut mici probleme pentru ca public speaking-ul, mai ales la prima competitie la care am fost, te incuraja sa fii expansiv, pe cand in dezbateri, daca exagerai ca ton, mimica sau aveai un discurs mai degraba axat pe livrare decat pe continut, nu trezeai reactii pozitive.

Pregatirea pentru concursuri

In general incerc sa joc intr-un meci de pregatire chiar inainte de competitie (altfel o sa iasa slab discursul meu din primul meci). Mai citesc articole despre evenimente curente in perioada dinainte de competitie.

Am auzit ca regimul recomandat e sa prezinti macar un discurs pe zi, singur, dar nu prea am facut asta. Fac si sesiuni de pregatire cu coechipierii, in care alegem la intamplare teme si simulam pregatirea unor argumente ca inainte de un meci, dupa care discutam toate ideile pe care le-am avut, pe indelete.

Cum sunt concursurile?

La Forumul National de Dezbateri Academice pentru Elevi de Liceu de anul acesta au participat aproape 70 de echipe. Asta inseamna 35 de camere in care 210 oameni dezbat in paralel pe aceeasi tema si sunt evaluati de cel putin un arbitru, cu ani de experienta, multiple sedinte de arbitraj si un ghid de arbitraj de 50 de pagini citit, plus un test de arbitraj completat.

Dupa, 35 de decizii care se duc spre Tab Master, care le trece intr-un program si ierarhizeaza echipele, apoi, pe baza unui algoritm prestabilit, stabileste runda urmatoare. Acelasi proces de 7 ori, numai pentru rundele de calificare, la care se adauga eliminatorii si alte evenimente secundare.

E un efort extraordinar de organizare, chiar am vazut lume nefamiliara cu debate-ul care vine sa urmareasca un meci-doua la o competitie si pleaca absolut impresionata - nu pentru ca totul merge perfect, ci pentru ca se vad dimensiunile miscarii, care a ajuns in punctul in care chiar are un impact sensibil asupra a mii de copii din Romania, si vede asta oricine vine la un eveniment. Iar in fiecare an sunt 10 competitii nationale, la care se adauga cele regionale si internationale.

Atmosfera e destul de prietenoasa, dar intodeauna e mai relaxata la nivel universitar, unde vine lume (mai) matura, care se cunoaste de multa vreme. Frecvent dezbati impotriva (sau cu) oameni pe care ii stii de ani de zile si toata lume se simte confortabil.

Cel mai important rezultat

Obiectiv, probabil e castigarea locului I si la echipe si la individual la FIAT BP anul asta (si am simtit ca au fost 1-2 meciuri, inclusiv finala, in care am inteles exact ce trebuia sa fac din punct de vedere tactic ca sa castig si am si reusit sa o fac), dar la urmatoarea competitie, de data aceasta internationala, am simtit ca am jucat per total mai bine, desi am ajuns doar in semifinale. Poate ca acela a fost testul mai important, sa simt ca am avut o prestatie buna si contra unor jucatori din alte tari.

O tema interesanta

Uite, colegului meu de echipa, Tudor, nu o sa fie de acord, dar mie chiar mi-a placut sa dezbat pe tema ”In eventualitatea existentei unei inteligente artificiale cu constiinta, ar trebui ca aceasta sa fie distrusa”. 

Am jucat pe ea intr-un format cu patru echipe, doua care sustin si doua care resping afirmatia. Noi am fost a doua echipa care sustine tema (Closing Government). Ce trebuie sa faca in tipul asta de dezbatere echipele 2 de pe fiecare parte este sa aduca motive noi si mai bune pentru care afirmatia ar trebui sustinuta/infirmata (deci concurezi contra tuturor celorlalte trei echipe).

Prima echipa care sustinea topicul (Opening Government) a venit, cum ne asteptam, cu ideea ca ne vor distruge/ rani fizic (din multe motive) inteligentele artificiale. In linii mari, noi am spus ca existenta inteligentei artificiale cu constiinta o sa ne afecteze pentru ca, mai ales dar nu exclusiv pentru persoanele religioase (in special in religiile monoteiste) unicitatea constiintei umane este esentiala.

Sa stii ca un robot construit intr-o fabrica poate gandi si simti ca tine iti va distruge conceptia despre lume si locul tau in ea si nu ar trebui sa i se permita sa existe. E o amenintare metafizica. Era un argument inedit si, desi am luat locul 4 in meci (deci arbitrilor nu li s-a parut prea bun), chiar mi s-a parut ca am reusit sa ducem dezbaterea mai departe, ca stiam exact ce vreau sa spun si ca am surprins prin interpretarea noastra.

Rolul echipei

Trebuie sa intelegi cum gandeste coechipierul tau, ca sa puteti trasa rapid un caz, sa faceti referire la idei pe care le-ati mai discutat. Si, sigur, trebuie sa fiti prieteni ca sa va sustineti unul pe altul, sa va placa sa jucati impreuna cat sa merite experienta indiferent de cum performati. Clar coerenta la nivelul echipei face diferenta dintre o echipa buna si una foarte buna.

Proiectele de la Natiunile Unite

Pe la jumatatea lui iulie am participat la selectia pentru pozitia de Delegat de Tineret la ONU. Ce trebuie sa faca un Delegat de Tineret este sa sustina un discurs in cadrul Adunarii General si, pe parcursul unui mandat de un an, sa promoveze prin proiecte (initiate sau doar sustinute si promovate) interesele tinerilor, in special raportat la Agenda 2030 a ONU.

Toate astea le voi face alaturi de colegul meu Vlad Macelaru, cu sprijinul MTS si MAE. Provocari sunt destul de multe - cum ii reprezinti pe tineri cand sunt atat de diversi sau cum te porti intr-un mediu mai oficial, care mie cel putin mi-e strain.

Luand-o chiar prozaic, nu prea aveam haine business formal. E evident o ocazie unica de a vedea cum arata parghiile institutionale prin care pot fi schimbate lucruri in bine -  sper sa invat mult.

Cum arata viitorul tau?

Nu am planuri foarte clare,  desi stiu ca e o anomalie pentru tineri sa faca o tranzitie asa lina de la un hobby la o meserie si ca ar trebui sa am si planuri de rezerva. M-am gandit destul de mult la un doctorat, dar e un angajament serios, si ca energie consumata, si ca povara academica (cu alte cuvinte, daca te apuci sa scrii o lucrare de doctorat, ar trebui sa fie chiar relevanta, nu doar facuta de forma).