Asociatia Tandem are astazi 8 membri, insa inceputurile sale inseamna, de fapt, "doua roti si doua randuri de pedale". In 2012, Florin Georgescu si Alexandru Racanel au pedalat de la Arad la Londra, cu ocazia Olimpiadei din 2012. Se petrecea in cadrul campaniei finantata de Dolce Sport, "Vezi dincolo de limite".
Astazi, asociatia are ca scop incluziunea sociala pentru persoanele cu dizabilitati. Este o misiune pentru care Florin, presedintele asociatiei, si ai sai lupta cam de unii singuri in Romania, dar, ne spune el, lucruruile se misca.
Asociatia Tandem este singura organizatie din tara care are ca scop identificarea unor solutii pentru ceea ce inseamna "mobilitate urbana". Acest lucru inseamna ca nu putem vorbi de un mediu performant de cercetari in domeniul tehnologiilor de acces
Anul acesta, Tandem alaturi de Fundatia Orange, prin programul „Lumea prin Culoare si Sunet”, au inceput inslesnirea accesului pentru nevazatori la metrou, cu aplicatia Tandem Acces. Totul s-a facut prin instalarea unor beaconi in statiile Metrorex, o etapa a implementarii care a necesitat mult timp si multi voluntari.
Pentru fiecare astfel de proiect, Tandem lucreaza cu echipe de pana la 10 nevazatori, care au rol de testeri. Astfel, designul de functii si ergonomia utilizarii unui produs sunt optimizate la maximum.
Mai multe despre aplicatie intr-un interviu cu Florin, mai jos, si intr-o discutie cu Amalia Fodor (Director, Fundatia Orange), aici.
Inceputul: in 2010
Asociatia Tandem a fost infiintata in 2010 de catre mine si Alexandru Racanel. Ca mai toate lucrurile pe care le facem, si in acest caz, intamplarea a avut un rol aparte: eram in cautarea unei solutii de mobilitate pentru mine, neavand nici timpul si, in perioada aceea, nici banii pentru a merge regulat la o sala de sport.
Cu totul intamplator, am aflat de existenta bicicletei tandem si am inceput impreuna sa cautam o astfel de bicicleta. Si tot intamplator, am aflat de Asociatia Bate Saua pe care i-am rugat sa ne ajute sa gasim o astfel de bicicleta. Nu doar ca ne-au oferit ajutorul cerut, au facut mai mult decat atat, au strans si ei o parte din banii necesari pentru cumpararea acestei biciclete.
In acelasi an, am parcurs cu Alexandru distanta dintre Bucuresti si Sighetul Marmatiei pentru ca apoi sa pedalam de la Arad la Londra, cu ocazia Olimpiadei din 2012, in cadrul campaniei finantata de Dolce Sport - Vezi dincolo de limite.
In concluzie, Asociatia Tandem isi are originile in doua roti si doua randuri de pedale si in nebunia lui Alexandru de a trece cu mine prin tot felul de intamplari de care nu multi oameni au parte.
Cine sunteti?
Echipa Tandem este alcatuita din cativa prieteni care s-au strans in jurul unor idei, din dorinta de a schimba cate ceva pe ici pe colo si de a iesi din rutina cotidianului. Nu suntem organizati pe structuri departamentale, in principiu fiecare urmareste realizarea unei idei care ii place si pentru care are cunostintele necesare.
Cu alte cuvinte, e un fel de tara a bunului plac, si poate ca asta face ca o organizatie atat de mica, cu doar 8 membri, sa reuseasca sa atraga finantari si sa implementeze proiecte pe care alte ONG-uri mai mari decat noi nu le-au reusit.
Prima actiune semnificativa a Asociatiei Tandem a fost in 2011 cand eu si Alexandru am stabilit pe pista aeroportului din Craiova recordul national de viteza la automobilism pentru un nevazator. Acest proiect ne-a adus suficient de multa expunere in presa si a dus ulterior la cointeresarea altor finantatori pentru demararea de noi proiecte.
Tandem Acces si programul "Lumea prin Culoare si Sunet"
Aplicatia face parte dintr-o strategie pe termen mediu si lung referitoare la accesibilitatea mobilitatii urbane destinata persoanelor cu deficiente de vedere. Acest sistem integrat de solutii de mobilitate si a fost conceput si pus pe hartie in urma cu mai mult timp.
Am profitat de oportunitatea oferita de programul de finantare „Lumea prin Culoare si Sunet” al Fundatiei Orange si ne bucuram ca ideea noastra a prezentat credibilitate pentru oamenii care au evaluat sute de proiecte in cadrul acestui program.
Ideea acestor proiecte am avut-o pe cand inca nu aparusera telefoanele smart si alte tehnologii la care acum avem acces cu totii. Ne gandeam ca trebuie realizate niste device-uri speciale care sa aiba acelasi design de functii pe care acum il au telefoanele mobile.
Fiecare dintre noi isi inchipuie lumea in care traieste intr-un mod ideal, si reflecteaza, mai mult sau mai putin, la modul in care ar putea fi transpuse in realitate aceste insusiri sau conditii ideale.
Faptul ca nu vad este de natura sa ma oblige sa reflectez la modalitatea in care ar putea fi depasite o serie de obstacole din mediul inconjurator. Dificultatea utilizarii trasportului public de catre un nevazator consta in faptul ca acest serviciu, ca si altele, nu a fost conceput pentru utilizarea lui de catre persoane cu dizabilitati.
Asa cum exista un deficit de rampe si de solutii care sa faciliteze accesul la mediu pentru persoanele cu deficiente locomotorii, este total inexistenta ideea de semnalistica de la distanta a mediului pietonal si a transportului public pentru persoanele cu deficiente de vedere.
Acest gen de semnalizare de la distanta are un dublu rol: acela de sprijini orientarea si deplasarea intr-un spatiu deschis, dar si acela de informare a persoanei nevazatoare, pe cat posibil in timp real, cu privire la o serie de evenimente aflate intr-o continua desfaturare.
Am intalnit, nu de putine ori, situatii in care au fost cheltuite o groaza de fonduri pentru a accesibiliza locuri din spatiile deschise prin atasarea de inscriptii in Braille. Cu siguranta, cei care s-au gandit la aceste situatii nu au avut in viata lor de a face cu o persoana nevazatoare, nestiind nimic despre modul de relationare al acesteia cu spatiul inconjurator.
Etapele de lucru
Odata ce o idee capata contur, aceasta trebuie sustinuta de documentatie si o serie de solutii pur tehnice. De aceea, concretizarea unor idei bazate pe utilizarea tehnologiilor smart are in spate foarte multe intalniri si discutii cu o multime de oameni care au fost extrem de disponibili in a ne oferi suportul. Fara ei, aceste idei ar fi ramas in sine niste utopii frumoase, insa tot utopii.
Se intampla ca ori de cate ori cunosc un om, dupa primele zece minute sa ma interesez in ce domeniu de activitate profeseaza si peste alte cinci minute, cu toata nesimtirea, sa ii sugerez modalitati in care ne-ar putea fi de folos pentru realizarea unor idei, in functie de domeniul lui profesional.
Asta a facut ca unul dintre prietenii mei sa citeasca intamplator despre conceptul de iBeacon si despre utilitatile lui. Apoi, am alcatuit impreuna scenariile de baza in care acesti beaconi ar putea fi folositi si ulterior, am fragmentat aceste scenarii in niste nevoi specifice, foarte bine conturate, care pot fi satisfacute de utilizarea iBeaconilor.
Am aflat ulterior ca o firma din Cluj produce acesti iBeaconi, dupa care am stabilit o relatie de colaborare cu ei.
Implementarea
In general, echipele de implementare a proiectelor noastre au in componenta cel putin doua persoane cu deficiente de vedere, pentru a ne asigura de utilitatea reala a unui proiect. De asemenea, in cadrul fiecarui proiect lucram cu echipe de 8-10 testeri nevazatori pentru a avea certitudinea ca designul de functii si ergonomia utilizarii unui produs sunt maximum optimizate.
Evident, etapele de testare, instalare si inregistrare a beaconilor au putut fi realizate doar cu aportul unui numar semnificativ de voluntari. Pentru asta le multumim foarte mult celor de la Orange, care ne-au sprijinit in sensul asta, precum si celor de la eGeist IT si de la AKTA (Digital Cable Systems SA).
O etapa foarte dificila a fost aceea a instalarii beaconilor in statiile de metrou. Dificultatea a constat in faptul ca nu a fost posibil sa le facem traininguri extensive voluntarilor care au instalat si inregistrat beaconii pe platforma CMS.
Inregistrarea presupunea ca fiecarui beacon sa ii fie asignate trei clase de mesaje: un mesaj de localizare care descrie locul in care este instalat beaconul, un mesaj tur care descrie urmatorul "eveniment" pe care utilizatorul urmeaza sa il intalneasca pe traseul de la intrarea in metrou pana la peron, respectiv un mesaj retur care descrie aceleasi "evenimente", dar in succesiunea lor inversa, de la peron catre iesire, cand indicatiile de directie se inverseaza.
De aceea, a fost necesar ca fiecare echipa de voluntari sa fie insotita de catre o persoana implicata in implementarea proiectului sau de un nevazator, pentru a ne asigura de faptul ca mesajele sunt indeajuns de descriptive, dar si concise, dar si ca acestea respecta logica de deplasare si de stabilire a reperelor, pe care o are o persoana care nu vede atunci cand se deplaseaza.
Cu toate ca procesul de testare a beaconilor anterior instalarii acestora in statii a fost unul foarte elaborat, necesitand testarea functiilor si configurarea parametrilor pentru fiecare beacon in parte, ulterior instalarii, am constatat aparitia unor usoare neconformitati ale unora dintre beaconi
Asta inseamna ca, in scurt timp, vom desfasura activitati de retestare a intregii retele cu ajutorul unor bluetooth sniffere, respectiv de inlocuire si returnare catre producator a beaconilor neconformi.
Trebuie sa plecam cu totii de la premisa ca proiectele Tandem bazate pe tehnologii sunt proiecte-pilot si ca orice solutie noua contine un anumit grad de neprevazut. In prezent, suntem focalizati pe observarea continua a comportamentului beaconilor pe termen lung, in mediul de la metrou, intens poluat electromagnetic.
Dupa cum stiti, conexiunea bluetooth este conditionata de foarte multe variabile: proprietati ale materialelor de constructie, densitatea populatiei intr-un perimetru dat, campuri electromagnetice etc, iar in mediul stradal, si de intemperii.
Intr-o oarecare masura, aceste situatii critice pot fi ameliorate prin customizarea unor parametri pentru fiecare beacon: frecventa semnalului, distanta de proximitate a unor triggeri, puterea semnalului etc. De aceea, suntem constienti de faptul ca lucrul la acest proiect va mai dura o perioada foarte mare de timp.
Inca avem nevoie de voluntari, de data aceasta cu cunostinte tehnice, pentru a definitiva calibrarea in detaliu a intregii retele de beaconi.
Succesul aplicatiei
Platforma CMS care se afla in spatele aplicatiilor Tandem are implementat un modul care permite diferite analize statistice. Acesta va deveni pe viitor un instrument foarte util in a identifica si indica primariilor zonele cu nevoi crescute de accesibilizare si zonele mai intens traficate.
Si, in general, va formula puncte de plecare pentru o serie de rationamente pe marginea accesibilizarii urbane. De asemenea, o alta consecinta benefica pe care o au proiectele noastre este aceea de a determina din ce in ce mai multe persoane din randul deficientilor de vedere sa utilizeze smartphone-ul. Care, indiferent de sistemul de operare, este foarte bine accesibilizat.
Din pacate, Asociatia Tandem este singura organizatie din tara care are ca scop identificarea unor solutii pentru ceea ce inseamna "mobilitate urbana". Acest lucru inseamna ca nu putem vorbi de un mediu performant de cercetari in domeniul tehnologiilor de acces si ca putinii bani alocati pentru accesibilizarea oraselor sunt cheltuiti pentru solutii improprii si ineficiente de accesibilizare.
Surse de finantare
Pentru toate ONG-urile sursele de finantare constituie o problema semnficativa, iar Asociatia Tandem nu face exceptie de la asta. Finantarile pe care am reusit sa le atragem vin in marea lor majoritate din mediul privat si doar foate putine din fonduri publice.
Din pacate, lucrurile nu s-au ameliorat in ceea ce priveste finantarile din fonduri europene. Astfel ca, pentru atragerea de finantari din astfel de fonduri, prevaleaza capacitatea organizatorica a unui ONG care sta bine doar pe hartie, si nu know-how-ul real al unei organizatii.
Intalnim asadar situatii in care primesc finantari o serie de proiecte care au la baza niste utopii plasmuite cel mai adesea de oameni care nu au nici pe departe calificari sau competente in domeniul incluziunii sociale.
Alte proiecte
Ne aflam la inceputul unei serii de provocari care va cuprinde modele din ce in ce mai complexe, speram noi, fiabile si usor de utilizat. Am inceput prin a realiza o aplicatie GPS pietonal pentru nevazatori (Tandem Navigator) am instalat 1020 de beaconi pe mijloacele de transport ale RATB si aproximativ 1.200 de beaconi in mediul stradal, care impreuna cu cei din statiile de metrou formeaza o retea de aproximativ 3.300 de beaconi.
In acest fel, Bucurestiul este cu siguranta singurul oras din lume care contine o retea atat de vasta de beaconi destinati exclusiv facilitarii mobilitatii urbane pentru persoanele cu deficiente de vedere.
Cu toate acestea, suntem inca departe de a putea sustine ca am acoperit intregul oras si ca problemele de accesibilitate a Bucurestiului sunt rezolvate. Este doar un inceput, suntem convinsi ca solutiile noastre pot fi imbunatatite in viitor, de aceea, toti cei care suntem implicati in aceste proiecte continuam demersurile de documentare si identificare si a altor solutii.
Pe viitor ne dorim sa putem replica aceste proiecte la nivel national, pentru ca suntem convinsi de utilitatea lor reala, perfect cuantificabila. Si de faptul ca acestea necesita costuri semnificativ mai mici decat orice alte modalitati de accesibilizare a unui oras, care pentru a fi eficiente ar trebui sa produca modificari la nivel de arhitectura urbana.
