[Tineri campioni] Irina Bulmaga a luat bronzul la Olimpiada de Sah din Norvegia, dar jobul de sahista ramane unul greu in Romania

La primul sau Campionat European de sah, Irina Bulmaga reprezenta Moldova, la categoria "sub 10 ani". Era atunci campioana nationala. La 16 ani, cu pasiunea pentru sah insuflata de bunicul sau, s-a mutat la Iasi, iar de-atunci reprezinta Romania la toate concursurile la care participa.

Irina este numarul 1 in tara si joaca intre 15 si 20 de concursuri pe an in strainatate. Majoritatea acestor concursuri sunt sub nivelul ei, dar, din ratiuni financiare, este nevoita sa accepte invitatiile organizatorilor. Sahul ca job este o treaba grea, ne spune, iar avantajele sunt mai putine decat dezavantajele. Cel mai important rezultat al sau de pana acum este bronzul de la Olimpiada din 2014, din Tromso, Norvegia. 

Ce am invatat din experienta asta? Din pacate, a fost o lectie amara - sa nu te astepti niciodata ca eforturile si rezultatele tale vor fi apreciate in tara.

Filozofia ei este "nicio zi fara un pic de sah". Cititi mai jos un interviu despre care respondentul spune raspicat: sper sa nu il citeasca si adversarii mei viitori.

Irina

Buna! Am 23 de ani (aproape 24) si m-am nascut in Chisinau. La 16 ani m-am mutat in Iasi, moment in care am inceput sa reprezint Romania la campionatele nationale si internationale de sah.

Mi-am urmat studiile la Facultatea de Studii Economice din cadrul Universitatii Al. I. Cuza din Iasi. In 2015, dupa ce mi-am obtinut diploma, m-am mutat in Bucuresti, unde stau de atunci si pana in prezent.

Sahul, intre sport si arta

Cel care m-a introdus in lumea sahului si mi-a inspirat dragostea fata de acest joc (sport, arta - cred ca are un pic din fiecare) a fost bunicul meu. Datorita lui sunt acum unde am ajuns si sper ca se bucura de rezultatele mele, de acolo, de sus.

Dupa cam un an, am avut noroc sa am ore de sah la scoala - in clasele primare, unde profesorul de sah m-a remarcat si mi-a convins parintii sa ma aduca la ore suplimentare. Intr-un an am obtinut categoria 1, iar dupa inca unul, reprezentam deja Moldova la primul meu Campionat European la categoria sub 10 ani, in calitate de Campioana Nationala.

Primele concursuri

Cred ca am ales sahul si nu altceva (mai luam ore de pian si de dans sportiv pe atunci) datorita primului meu profesor de sah, domnul Nicolae Madan, care a reusit sa-i convinga pe parintii mei ca sahul este un sport care dezvolta capacitatile logice, disciplina, gandirea strategica, competivitatea. Erau calitati pe care ai mei voiau sa le vada in mine.

Nu mai stiu exact a cui a fost initiativa de a ma inscrie la primele concursuri, dar imi amintesc foarte bine ca mama a fost cea care incerca sa ma calmeze dupa ce am pierdut prima partida din primul turneu.

Nu ma mai opream din plans si au fost nevoie de multe eforturi din partea ei ca sa ma faca sa inteleg ca infrangerile sunt inevitabile si trebuie sa merg inainte, tinand cont de greselile pe care le-am facut si sa incerc sa nu le mai repet.

Am noroc de niste parinti fantastici, care au avut si au (sper!) incredere in mine si m-au sustinut mereu. Au reusit sa vada sclipirea din privirea mea cand urma sa merg la o ora de sah si m-au incurajat sa-mi urmez pasiunea.

Multi parinti cred ca nu le poti avea pe toate - rezultate de performanta la sah si note foarte bune la scoala. Sa stiti ca ai mei au stiut ca ma voi descurca, au avut incredere in mine si am terminat liceul cu 9,90 - sefa de promotie.

Cred ca pentru un copil este foarte important sa stie ca parintii lui au incredere in el, sa nu auda replici de genul ‘X-ulescu este bun la toate, tu de ce nu poti fi la fel?’

Cel mai bun rezultat

Am multe rezultate care au fost foarte speciale pentru mine in momentul in care le-am obtinut (puteti vedea mai multe pe blogul meu). Insa cel mai valoros rezultat al meu este probabil medalia de bronz obtinuta la Olimpiada din 2014 din Tromso, Norvegia. Olimpiada de sah, este, ca in orice sport, un concurs foarte prestigios si foarte intens.

Ce am invatat din experienta asta? Din pacate, a fost o lectie amara - sa nu te astepti niciodata ca eforturile si rezultatele tale vor fi apreciate in tara.

Stilul de joc

Haha - asta e o intrebare foarte faina! Eu ma vad ca fiind o jucatoare ‘universala’, care iubeste sa experimenteze. Iubesc foarte mult sahul si imi place sa asimilez cat mai multa informatie pe care sa o pun apoi in practica.

Chiar daca majoritatea expertilor ar spune, probabil, ca sunt o jucatoare tactica sau dinamica, iubesc si finalurile si jocul strategic la fel de mult. Dar ca, poate, jocul dinamic imi iese mai bine.

Cat despre ‘schema’ mea preferata - cel mai mult imi place sa-mi surprind adversarii, sa joc ceva nou- ce nu am mai jucat niciodata. Adversarul nu se asteapta la deschiderea pe care o joc, consuma mult timp, oboseste si eventual greseste (sper ca adversarii mei viitori nu vor citi interviul :) )

Pregatirea pentru turnee

Filozofia mea e urmatoarea: sa nu treaca o zi fara sa fac macar un pic de sah - o ora, trei sau sase. Rarerori am oportunitatea de a-mi crea un program deosebit de pregatire, pentru ca sunt o jucatoare foarte activa, joc intre 15-20 concursuri pe an.

Mi-as dori ca situatia sa fie altfel, dar... one should make a living, you know. Sahul nu e foarte sustinut ca sport in Romania; eu sunt numarul 1 feminin in tara, dar trebuie sa accept invitatii la concursuri din afara sub nivelul meu, din motive financiare. Evident ca pentru progresul meu nu e o chestie pozitiva. In fine, e viata pe care mi-am ales-o si pe care, totusi, o iubesc.

In timpul liber pe care il am intre turnee incerc sa-mi analizez partidele de la turneele anterioare, sa vad ce greseli am comis si ce pot sa fac pentru a nu le mai repeta, incerc sa fiu originala - sa comit numai greseli noi :)

Majoritatea concursurilor in care particip (cam 75%) sunt intre femei. Sahul ‘nostru’ e un pic diferit - combativitatea e mult mai ridicata- rata remizelor e foarte scazuta, daca e sa comparam un turneu mixt cu unul ‘feminin’.

Cat despre atmosfera din timpul turneelor, depinde de importanta acestuia. Daca e vorba despre un Campionat European, atmosfera e foarte tensioanata, fiecare reprezentanta a tarii sale simte o presiune in plus, vrea sa obtina un rezultat cat mai bun pentru tara ei.

Sunt multe jucatoare care nu comunica cu nimeni in timpul turneului, care uneori nici nu raspund la salut, creand in jurul lor o atmosfera foarte ostila, ca de razboi. Cred ca e foarte important sa crezi ca esti cel mai bun si ca poti castiga turneul in care participi, dar pastrand o atitudine corecta si pozitiva fata de ceilalti participanti.

Preferati si preferate

Inainte, as fi raspuns fara sa ezit: Garry Kasparov. Am avut placerea sa-l cunosc si e o persoana atat de carismatica si debordanta de energie! Cred ca e unul dintre cei mai mari jucatori din toate timpurile.

Insa sahista romanca pe care o admir cel mai mult este Cristina Adela Foisor, multipla Campioana Nationala si castigatoare a multor turnee internationale importante.

Am avut onoarea de a o cunoaste si de a fi coechipere si nu stiu cum reusea sa fie atat de buna in ceea ce facea. Sa creasca doua fete minunate (de altfel, sahiste foarte tari deasemenea) si sa fie o ambasadoare si un promoter neobosit al sahului, atat in tara cat si in afara. Chiar daca nu mai e printre noi, este si va ramane mereu un exemplu pentru mine.

Avantaje si dezavantaje

Pentru a ajunge unde sunt, am muncit 17 ani si inca nu e destul, procesul continua.

E un sentiment aparte sa stii ca esti bun, cel mai bun (macar in metrul tau patrat). E o chestie ce creaza dependenta si odata ce ai simtit gustul victoriei, nu mai poti fara ea, cel putin asa a fost pentru mine, asta a fostul principalul factor care m-a motivat si ma motiveaza in continuare sa progresez.

Dezavantaje, hmmm. Calatoriile si schimburile de fus orar in fiecare saptamana - nu e cea mai buna atmosfera pentru a-ti intemeia o familie.

Financiar- nu merita efortul. Iar lista poate continua.

Cred ca, din pacate, sunt mai multe dezavantaje decat avantaje, doar ca cele cateva avantaje sunt mult mai importante pentru mine.

Viata are foarte multe de oferit. Cateodata ma gandesc ca e pacat sa-mi consum tot timpul si energia doar pentru sah, dar alung repede acest gand spunandu-mi ca sunt nr. 50 in lume si vreau sa fiu in Top 10. Intai ajung acolo, iar apoi reevaluez situatia cu avantaje si dezavantaje. 

Unde fugi, Irina?

Interesant ‘timingul’ acestei intrebari, avand in vedere ca am o propunere pe care o analizez chiar acum. De fapt, mai am multe alte planuri, dar pssst!, poate daca le zic, nu se mai implinesc ;)