In advertising, muzica poate fi esentiala in transmiterea mesajului potrivit. Desigur, asa cum spune si Vlad Gheorghiu, owner KMP Studio, pentru trei crenvursti dansatori si o reducere la ei, parca nu merita sa iti bati capul cu piese originale. Dar in rest, daca ai de ales, e bine sa nu te bazezi pe muzica de librarie in locul celei compuse aplicat, pe brief. Mai ales daca de productie se ocupa tipul care le-a facut celebre pe fetele de la K-pital.
Agentiile inteleg asta destul de bine si actioneaza in consecinta:
Uneori, mai esti briefuit si direct de catre creatia din agentii si iese treaba bine, insa brieful de la un CS bun este de multe ori cel mai valoros
Astfel, printre primii clienti ai KMP Studio a fost Vodafone, un proiect unde Vlad si echipa au produs o serie de mesaje vocale amuzante, cu ocazia sarbatorilor. Cu timpul, portofoliul si serviciile studioului s-au diversificat. A fost, mai intai, productia audio, iar apoi a aparut productia & post productia video.
Desi au lucrat cu clienti importanti din Romania, la care se adauga cativa din Germania, Polonia, Grecia si Norvegia, cele doua probleme ale baietilor de la KMP au ramas constante: parcarea la birou, respectiv "reticenta anumitor agentii de a lucra cu studiouri cu care nu exista vreo cumetrie sau mai stiu eu ce relatie".
Muzica, prieten bun
Din fericire, in copilarie, am prins perioada de dinaintea boomului tehnologic cand aveam ca principale distractii cartile, muzica si sportul. Cu toate am ramas bun prieten si acum, doar ca una dintre ele a devenit si ocupatie.
In ‘90, imediat dupa revolutie, eram in clasa a IV-a si mi-aduc aminte cum stateam ore intregi cu degetul pe rec la casetofon ca sa pot sa inregistrez de la radio melodiile care imi placeau. De cele mai multe ori nici nu stiai cine canta si nici daca or sa mai dea vreodata melodia respectiva.
Am ascultat prima data Enigma tot atunci, prin clasa a-IV-a. Am ramas paf si nu m-am dezlipit de casetofon cam vreo opt ore pana cand au difuzat-o din nou. Despre Sadness este vorba si, dupa ce am inregistrat-o, cred ca am ascultat-o de 40 de ori la rand.
Era o lume fantastica, de poveste, in care Enigma, Mike Oldfield, Vangelis, Depeche Mode si putin mai tarziu Prodigy, Cranberries sau Massive Attack erau marii vrajitori. Trebuia sa gasesc cumva o portita in lumea asta si asta s-a intamplat destul de repede, dupa ce la noi in casa si-a facut aparitia primul PC.
Am gasit un soft foarte simpatic in care puteai sa faci tot felul de nebunii si am inceput sa ma joc cu el impreuna cu prietenul meu, Alex. Cativa ani am facut niste asa zise “melodii” (desi e foarte generos cuvantul), doar pentru distractia noastra si a apropiatilor. Dupa ceva timp ne-am gandit ca am putea sa facem ceva care sa ajunga si la radio sau la tv si sa aiba succes.
Primele incercari au fost underground si au fost privite cu un ochi critic de casele de muzica care erau interesate in special de vanzari. Cineva chiar ne-a sfatuit sa o lasam balta si sa facem manele pentru ca era perioada lor de glorie :)) nu era chiar lumea aceea fantastica, de poveste... No way. Am continuat sa facem muzica electronica, dar mai comerciala, si astfel a luat nastere formatia K-Pital.
Pentru cineva fara niciun studiu muzical, plecand de la un hobby, fara sa folosim samples si fara nicio promovare initala din partea casei de muzica sa ajungi sa ai un nr. 1 hit in toata Romania... nu era rau deloc. Desi nu castigai mai nimic din asta. Iar pe noi faima nu ne interesa, nu ne placea sa fim vizibili, ne era de ajuns faptul ca oamenii ascultau si apreciau muzica.
Asa mi-am dat seama ca vreau sa raman in backstage. Am continuat cu pasiune pe drumul asta, insa am schimbat scena. De la concerte neclare si albume a caror vanzare era foarte mult influentata de piraterie si download de pe net, la advertising, un mediu constant, palpabil si in continuare stimulant din punct de vedere creativ.
Perioada K-pital
A fost o perioada foarte misto. O amintire speciala din perioada aceea nu a fost insa legata de K-Pital. Tocmai aparuse Eyes Wide Shut, filmul lui Kubrick, si mi-aduc aminte ca melodia din scena cu Tom Cruise la petrecerea din castel mi s-a parut de studiat.
Pe atunci nu exista nici YouTube, asa ca a trebuit sa trag de pe DVD bucata respectiva pe calculator dupa care am pus-o pe reverse. Sa auzi dintr-o data ca vocile acelea misterioase sunt, de fapt, inregistrari de la o slujba religioasa din Romania pe care le-au pus pe dos si au adaugat un pian ... am fost foarte mandru de descoperire.
Iar la momentul ala nu cred ca se prinsese prea multa lume de asta. Dupa niste ani am vazut un articol undeva legat asta. M-am mirat ca a durat atata.
Un alt moment frumos a fost atunci cand am castigat premiul BRAVO pentru "cel mai bun techno romanesc" in 2001. Cand eram mic eram mare fan al revistei BRAVO. Nu exista decat cea din Germania - unica sursa de postere cu care sa-mi tapitez peretii si pe care o obtineam destul de greu.
Stiu ca in 1990 fratele meu a primit cadou de ziua lui de la un coleg un poster cu A-HA din revista Bravo si ma uitam la el ca la urs. Mi s-a parut tare ca dupa 10 ani am ajuns sa castigam chiar un premiu BRAVO.
Dupa succesul K-Pital am lucrat cu mai multi artisti de la noi, in special pe remixuri dar si pe productie. Am lucrat cu Ovidiu Lipan Tandarica (remix la Visul Tobosarului), cu Voltaj, de asemenea tot noi am facut si primul album Simplu. Eram la un concert K-pital si vorbeam cu Sandu (dansator de breakdance pe atunci) si usor, usor am hotarat sa ne implicam intr-un proiect freestyle breakdance. A fost de super succes.
De ce antreprenoriat?
A fost frica de a nu face ce-mi place. Toti prietenii mei porneau pe drumuri serioase: avocati, doctori, arhitecti, iar in familie – parintii erau architecti iar fratele meu absolvise tot arhitectura. Eu eram singurul mai neserios.
Din muzica nu prea castigam mare lucru si era si o chestie destul de inconstanta. Intre timp luasem examenul de intrare in Barou si fusesem la un interviu la un cabinet de avocatura. In ziua in care am primit raspunsul ca vor sa ma angajeze m-am gandit si, pana seara, am hotarat sa refuz.
De atunci nu m-am mai uitat in directia aceea. Am intrat in studio si am cautat varianta care sa-ti permita sa faci ce iti place, dar sa poti plati si facturile. Sunt foarte fericit de alegere.
KMP. Inceputurile
Printre primii clienti din advertising mi-aduc aminte ca fost Vodafone – produceam o serie de mesaje vocale amuzante. La fiecare sarbatoare sau eveniment mai important aveai optiunea de a alege niste mesaje si de a le trimite unor prieteni. Un fel de glumite inregistrate cu actori care insa, din punct de vedere productie audio, erau destul de complexe.
Majoritatea mesajelor aveau SFX-uri, muzica, efecte, chiar erau super cool pentru vremea aia. Asa am cunoscut si am inceput sa lucrez cu o gramada de actori.
Printre primele proiecte mai importante mi-aduc aminte ca a fost o melodie pentru un TV Bancpost.
Stiu ca dupa ce s-a aprobat, agentia a fost sunata de clientul mare din Grecia care i-a felicitat pentru muzica. Un proiect de suflet, insa, a ramas muzica pentru un spot Transavia, cel in care juca Victor Rebengiuc. Cu prilejul acela l-am cunoscut si pe Liviu David si de atunci am ramas de atunci relatii foarte bune.
Serviciile si echipa
Am inceput pe partea de productie audio, unde avem 2 studiouri, unul avand dimensiuni care permit inregistrari complexe (band, am avut si taraf etc). Acum cativa ani am adaugat si parte de productie & post productie video, astfel incat acum oferim solutii complete de productie si post productie audio video.
Initial am fost eu cu Alex, insa el acum este implicat doar administrativ. Echipa s-a format in timp din prieteni pasionati ori de audio ori de video. Nu cred ca este foarte dificil recrutezi in zona asta, doar ca trebuie cumva sa impartasim, pe langa profesionalism, si principii similare legate de viata.
In felul asta ai un nucleu mult mai stabil si omogen. Plus ca este foarte important sa nu ai senzatia ca mergi la job, ci mai mult intr-un loc in care te distrezi si esti si platit.
Importanta muzicii in advertising
Muzica, din punctul meu de vedere, este cruciala in cazul reclamelor care au o poveste. Normal ca daca vrei sa comunici niste reduceri si arati trei cremwursti care topaie nu prea ai de ce sa faci si o muzica originala pentru asta. Nu prea ai de ce sa faci nici spotul neaparat.
Dar atunci cand exista o creatie solida si un regizor care sa fie in stare sa o materializeze pe sticla, mi se pare o crima sa arunci o muzica de librarie pe fundal. Si cred ca mai e o crima sa-i faci o muzica originala, iar mix-ul final sa ajunga intr-un studio in care omul de la sunet sa asambleze muzica cu voice over-ul, SFX-uri sau sunet de la filmare, asa cum pune Dorel caramizile ca sa faca un cotet. Asa cum ni s-a mai intamplat si noua uneori cand mix-ul final s-a facut prin alte parti.
Stim cu totii faptul ca multi dintre clienti sunt interesati in principiu de costuri, iar diferenta de pret dintre o compozitie originala si una de librarie isi spune cuvantul. Sau mai sunt clientii cu dare de mana care, in loc sa isi doreasca o compozitie originala, care sa se imbine perfect cu spotul, dau o caruta de bani si cumpara o melodie de la vreo formatie pe val, uneori pe baza preferintei personale a unui decision maker din companie.
Ce-i drept, sunt cazuri in care o muzica existenta poate sa fie mult mai potrivita pentru un spot decat compozitia originala. Totul insa trebuie foarte bine gandit de la inceput si aici cu siguranta e mult de discutat.
Nu prea merge “hai sa facem spotul si dupa ne gandim noi ce muzica sa-i punem”. E ca si cum ai face o placinta, dar te apuci sa-i adaugi ingrediente dupa ce e gata. Din pacate, de multe ori muzica este privita in felul asta la noi si sper sa schimbam perceptia asta.
Agentii vs. clientii directi
De cand aproape ca au disparut producatorii AV din agentii nu prea mai exista mari diferente. CS-ul, ca e de la client sau de la agentie, este guvernat de aceleasi principii: sa iasa bine, repede si la un cost bun. Uneori, mai esti briefuit si direct de catre creatia din agentii si iese treaba bine, insa brieful de la un CS bun este de multe ori cel mai valoros.
Lucram cu multe agentii de publicitate de la noi, dar si cu case de productie in special pe partea de compozitie, sound design si post productie. Cat despre extern, am lucrat pentru clienti din Germania, Polonia, Grecia, Norvegia. Pe proiectele din afara insa, bugetele si timingurile sunt mult mai ok vs. cele pentru Romania.
Proiecte speciale
La un moment dat, a trebuit sa facem muzica la un spot in care fusesera filmati mai multi tineri care faceau diferite actiuni: bateau cu degetul in masa, miscau din solnita, se jucau cu niste tavi, etc.
La final, se dorea ca toate actiunile lor sa functioneze ca o melodie facuta din efectele sonore ale fiecarei miscari. In mod hilar am primit edit-ul final fara niciun sunet si fara sa existe vreo melodie sau referinta. Regizorul, strain, a descris un pic ce vroia si ne-a parasit. Am rezolvat problema intr-o zi, desi se procedase foarte gresit.
Linii de business
Toate pot fi profitabile doar ca animatiile si adaptarile sunt cerute mult mai des ca muzica. As vrea sa crestem pe toate planurile, dar in special pe proiecte care sa te solicite din punct de vedere creativ si care sa si merite dedicarea.
In majoritatea proiectelor ne implicam emotional si ne place sa avem senzatia la final ca am facut ceva care sa se diferentieze fata de alte productii de pe piata.
Promovarea
In mod curios, nu ne-am promovat deloc serviciile. De regula, am fost solicitati pe baza de recomandari. Articolul asta s-ar putea sa fie prima si cea mai mare forma de promovare de pana acum. Sper ca mai apare, nu? :) Serios vorbind insa, ar trebui intr-adevar sa ne ocupam si de promovare totusi.
Cel mai dificil este...
Trezitul de dimineata dupa ce s-a lucrat pana la 4-5 dimineata si locurile de parcare. Suntem pe o strada intre Floreasca si Dorobanti, care e cam aglomerata ziua. Si probabil reticenta anumitor agentii de a lucra cu studiouri cu care nu exista vreo cumetrie sau mai stiu eu ce relatie.
Planuri
Pe partea de studio imi doresc sa lucram pe proiectele acelea complexe de care ma intrebai si sa creasca si mai mult ponderea businessului din afara. Momentan ne-am improspatat site-ul, iar pe blog vreau sa ma implic un pic in critica de film, deoarece sunt fascinat de domeniu si vreau sa ofer un altfel de content, de relaxare, celor cu care lucram sau ne urmaresc activitatea.
Referitor la viitor, cel mai mult mi-ar placea sa simtim cu totii ca exista in continuare acea lume fantastica din unele filme, muzica sau pe care o simti uneori in advertising, plina de vraji si mister, care te atragea fara sa-ti dai seama.
Te ambitiona sa vezi lumina aia hipnotica omniprezenta in atat de multe melodii si filme. Plecai din Twin Peaks ca sa te linistesti ascultand Return to Innocence, intrai in Requiem for A Dream ca sa iesi prin In the Mood for Love; fredonai Ode To my Family dupa care fugeai spre Trainspotting si iti trageai sufletul la o discutie cu Forrest Gump; te suparai si urlai Firestarter ca sa ramai blocat in The Box fredonand Mmmm mmm mmmm; te revoltai la Breaking the Waves ca sa te intrebi dupa, in Magnolia, si iar la final radeai cu Seinfeld ca sa mai plangi un pic la Mala Educacion.
Acum totul se rezolva usor din cateva click-uri. Meniul s-a transformat din a la carte in fast food atat in muzica, cat si in film si advertising. Toata lumea sta cuminte cu furculitele in mana asteptand sa vada ce tip de cartofi prajiti primim azi.
Cu siguranta, insa, exista si foarte multe avantaje in prezent si depinde doar de tine daca vrei sa vezi partea plina sau goala a paharului. Si in muzica pentru noi este mult mai usor sa facem o gramada de lucruri la care nici nu visam acum 15 ani. Intodeauna vor exista doua fete la o moneda... desi la Bitcoin parca nu sunt :)
