"Colentina, inima străzii”, spune un graffiti de pe blocul de lângă Secția 7 de Poliție. De acolo pleca Maria Zurbagiu acum câțiva ani spre Liceul Tonitza. A-nvățat, a muncit, a mai și furat meserie când a avut ocazia, iar prin facultate spune c-a atins lejeritatea de creație. Tocmai de-asta s-a și angajat inainte să-și termine studiile, la agenția Violet și apoi la Tattooit, unde a făcut stickere pentru telefoane și laptopuri.
Pentru că-și dorea ca verile să le petreacă pe plajă și unele zile de marți pe pârtie, a decis că freelancingul e ce-i trebuie. Își formase deja o reputație cum că desenează frumos și-atunci clienții au început să vină prin agenții, familie, prieteni, foști colegi de muncă. Printre primele proiecte au fost de creare a unor identități pentru produse din portofoliul Domeniile Tohani și Metro. Au urmat apoi proiecte pentru Goblin, Turbohalle, Kudos, H2O, Billa, Carrefour, Promenda, Ideo Ideis, AIRfield și, pe perioadă nedeterminată, pentru Terasa Baraka de unde săptămânal dispar o parte din meniuri (să fie înrămate, probabil?).
Deși până acum a avut de-a face și cu clienți încăpățânați, Maria zice că n-ar da freelancingul pe nicio agenție din lume. Așa că citiți, dar nu vă faceți idei:
Cine e Maria?
Salut, eu sunt Maria și în școală am desenat mult. M-am prins de prin liceu – Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza, of course - că sunt doua categorii de artiști, cei cu super mult talent, aproape de geniu și ceilalți, care trebuie să muncescă mult.
Eu m-am hotărât să fac parte din cea de a doua categorie și m-am pus pe desenat și gravat în toate felurile și din toate pozițiile și am furat meserie de peste tot, grupa mare. Am atins lejeritatea în ilustrație pe la sfârșitul facultății, când am simțit că am suficientă îndemânare să pot face cam orice îmi trece prin cap. Asta fac în continuare, cu scopul de a scoate ce-i mai bun din mine și din brief-ul primit.
Full-time am muncit în facultate, doi ani – cu pauze de vară, că doar eram studentă - la Violet, o agenție mică dar unde am avut parte de un colectiv minunat și am învățat mult. Am mai lucrat un pic și la Tattooit – stickere pentru telefoane, laptopuri și orice alte bunuri.
Primul proiect comercial
Mi-am dat seama destul de rapid că munca “la stăpân” nu e pentru mine și că ar trebui să am liber când vreau, nu când sunt lăsată - ”Vreau vara la plajă și marțea pe pârtie!”
Clienții m-au gasit pe mine, în mod straniu și foarte plăcut, au venit prin agenție, familie, prieteni, foști colegi de muncă, pentru că ”desenez frumos”. Printre primele proiecte a fost unul de branding de vin și spumant, Fason și respectiv Frizzone sub un brand exclusiv Metro.
Lucrasem în prealabil pentru Domeniile Tohani și am fost invitată să-mi dau cu părerea și să mă implic în făurirea unor etichete pentru o selecție de vinuri din mai multe crame românești.
Stilul recognoscibil: avantaj sau nu?
Cred că este un avantaj în momentul în care vrei să te identifici cu proiectele la care lucrezi, stilul devenind semnătură. Dar cred că e util să te poți mula pe cât mai multe genuri de ilustrație, pentru a putea avea o gamă cât mai diversă de clienți.
Eu cred în versatilitate și am nevoie de schimbare continua în felul în care desenez păstrând însă ceva din mine în fiecare lucrare.
Baraka, Banana Society și alți clienți
Clienții sunt super diferiți, de la baruri/terase/cluburi – Baraka, Colectiv, Goblin, Turbohalle, Centru, Food Hood, Kudos, H2O, la retaileri – METRO, Billa, Carrefour, Promenda; la festivaluri și petreceri – Ideo Ideis, AIRfield, ARTmania, BlajAlive, Teddy Bear.
Am lucrat minunat cu oamenii din spate, de fapt, oameni care mă simt ca artist și mă lasă în principiu să fac ce vreau și nu au o nevoie de o sută de confirmări și de modificări. Printre ei i-aș putea aminti pe Spanțoveni – H2O&Baraka, Vlad - Grădina cu licurici, Codruța - ARTmania, Ionuț – Cyclic, Lupu & Denisa – Noeland și lista poate continua.
BARAKA este puiul meu grafic. Am facut un rebranding dulce acum 2 ani și de atunci îl tot îngrijesc cu afișe colorate și pagini de meniu delicioase – complimentul perfect este că trebuie să printez săptămânal meniuri, pentru că pleacă lumea cu ele acasă.
Banana Society a fost un proiect în care s-a lucrat neuniform, cu perioade aglomerate de evenimente, recomandări și activitate creativă și momente în care toți cei implicați și-au văzut de ale lor. Toata lumea care a facut parte din combinație este bine mersi pe treabă, iar târgul e așa mic încât sigur ne vom revedea curând.
Dificultăți
Dificilă este comunicarea, lipsa unui tampon – client service, care să preia dialogul, de multe ori greoi, încăpățânarea clientului de a face tot ca el, lipsa unei educații vizuale și pâna la urmă a unei încrederi în artist, adică eu. Am învățat că e bine câteodată să ceri ajutor și am acum o gașcă mișto cu care lucrez, împart din greutăți și bucurii, un grup de susținere, dacă pot spune așa.
Tina Colentina și alte proiecte personale
Pentru mine desenez destul de haotic, în pauze, în vacanțe, în tren, pe la terase. M-am apucat acum vreo doi-trei ani de un jurnal vizual ”eu cu mine” – din care am expus deja primele 12 ipostaze, la Cazza Villans anul trecut. Cred că ăsta îmi e cel mai drag acum.
Tina a apărut la inițiativa ActiveWatch, în încercarea de a familiariza oamenii cu cartierul în care locuiesc – sunt născută și crescută în Colentina, așa că mi s-a părut natural și foarte amuzant să schitez cu personaj care să știe și să îți prezinte tot, cât poate de frumos.
Procesul de lucru și de inspirație
Încă îmi petrec foarte mult timp la birou, cred că e locul în care îmi găsesc cel mai ușor pacea, în care mă concetrez cel mai bine și este clar cel mai comod. Lucrez însă cu drag și în deplasare, prin baruri și terase, hub-uri sau destinații exotice.
Sunt mult mai cuminte și mai ordonată decât mă așteptam să fiu când am luat-o pe acest drum al freelanceing-ului. Nu chiulesc și îmi fac lecțiile cu mare drag. Inspirația vine din tot ce am văzut sau ascultat vreodată, din reviste, pinterest, albume, expoziții, târguri vintage, nori și vacanțe. Mai am nevoie doar de cafea, apă, un brief bun, tabletă și Marcel – dar despre el, în episodul următor.
Acum și mai încolo
Acum am două lansări de brand, de produse de bază, cu packaging și tot tacâmul, de amenajat doua spații de evenimente și terminat o carte de colorat. Sper să pot să lucrez mai frumos și mai mult, să umplu lumea de afișe, stickere și sclipici. Doamne-ajută!
Full-time in publicitate?
În publicitate aș mai încerca numai într-o altă țară și doar pentru a-mi construi o nouă rețea de colegi de breaslă și clienți, de a simți poate piața mai bine.
Îmi prețuiec prea mult libertatea și diversitatea proiectelor, nici o agenție din lume nu cred că ar putea oferi ceva mai atractiv și mai frumos.
