Antreprenoriatul ii suna ciudat, desi este ownerul Pixel Enlargement; ce-a invatat la Mincu prin 2000 este inca ceva de care incearca sa se lepede, iar randarile (n.r. render) cu care se confrunta zilnic, si el si cei aproape 10 colegi, dureaza la fel de mult ca-n 2006. Dar asta si pentru ca setarile si rezolutiile au crescut - a explicat Alexandru Stoinescu, incercand sa ne lamureasca cum a simtit el evolutia tehnologiei.
Ca sa intelegeti ce e cu Pixel: e o agentie care se ocupa cu crearea de clipuri de prezentare 3D pentru proiecte imobiliare, industriale, de interior etc. Functioneaza tot pe baza de brief, dar unul subtirel, de tipul "fa-mi cladirea asta sa arate modern, sa fie intr-o atmosfera de zi, cu cadre aeriene si cateva la nivelul ochiului" iar Pixel trebuie sa scoata ceva de genul:
Modificarile de la client, in schimb, pot fi la fel de multe ca in cazul publicitarilor. Chiar cu un feedback de 50 de updates a pornit inca de la primul proiect - Asmita Gardens, un complex rezidential din Bucuresti - pe vremea cand brieful era "sa nu fie complet jenant".
Alexandru a trecut prin perioada in care era mai mult critic cu filmul de prezentare al Mc-ului de la Unirii (primul din Romania), decat curios de gustul fast-food-ului. In prezent portofoliul agentiei lui cuprinde doar 25% clienti din Romania, dintre care majoritatea fiind investitori straini.
Despre Alexandru
In 2003 am terminat un program de 6 ani de indoctrinare la Ion Mincu si inca ma recuperez. Ca multi dintre colegii mei, am inceput sa lucrez inca din facultate, intai la un birou mare de arhitectura din Bucuresti, dupa care o perioada scurta la o firma de amenajari interioare.
Cu antreprenoriatul in carca - Pixel Enlargement
Antreprenor... ce ciudat suna, nu m-am gandit niciodata ca m-as incadra. Se recomanda oare cineva ca antreprenor? Mie imi suna mai curand ca un cocktail de independenta, aventura, poza alb-negru din semiprofil si hobby-uri exotice. Sustinute de ce urmeaza dupa owner of din profilul de Linkedin, bineinteles. In realitate se munceste enorm si se reinvesteste aproape tot. Predari, stres, revizii la predari si facturi incasate cu mare intarziere. Dar la final e si satisfactia unor rezultate frumoase si multi, foarte multi clienti fericiti de-a dreptul.
Numele Pixel Enlargement a aparut la o bere (unde altundeva?). Faceam imagini 3D si chiar si mici animatii inca din studentie pentru mai multi arhitecti. Pe vremea aia sa vezi ceva miscand pe ecran era un lucru extrem de rar, asa ca vorba s-a dus destul de repede. Cred ca cel mai important a fost momentul in care, prin arhitecti, am inceput, timid, sa lucram cu dezvoltatori imobiliari.
Inspre 3D
Lucrez in 3D inca de cand eram elev la Tudor Vianu. Am luat si un zece la fizica pentru o mini animatie cu dilatarea unei structuri moleculare. Dar nu vedeam partea de 3D ca pe un scop in sine, ci mai curand ca pe un instrument foarte util pentru cand urma sa devin arhitect.
Primul client
Trecerea a fost gradata, de la "vezi ca o sa te sune cutare arhitect pentru niste 3D-uri", la intalniri ceva mai pretentioase. Primul client mare a fost Asmita, la ei ajungand prin arhitecti (Westfourth) si Colliers, agentii de vanzare.
Clientii din afara au aparut timid, dupa ce am facut site-ul - ce altceva sa faci in plina criza? Daca tin bine minte, primul client din afara a fost un mic birou de arhitectura din Paris. Un proiect ceva mai simplu, unde am predat vreo 3 imagini. Azi sunt ditamai firma si colaboram in continuare cu ei, pe proiecte mult mai mari, insa.
Echipa
Initial a fost greu cu cresterea. Acum ritmul a crescut, in curand vom fi zece, plus cei doi parteneri din Germania care tin in picioare nucleul din Koln. E complicat de gasit oameni buni pe 3D, asa ca urmaresc mai mult potentialul si dorinta de a evolua.
Altfel, sunt cativa (nu prea multi) buni care lucreaza ca freelanceri, dar sunt imposibil de dislocat de la calculatorul de acasa. Si ar fi prea complicat sa lucram in colaborare cu ei pentru ca, in general, avem proiecte destul de stufoase la care lucram in echipa. Departamente clar delimitate nu avem, dar ar e o separatie "naturala" intre ce lucreaza cei cu vechime si colegii mai noi. Butonul de render si post-productia nu sunt accesibile din prima.
Colaborari, briefuri si clienti
De cele mai multe ori brieful e destul de restrans, limitat la tipul de atmosfera dorita: de zi sau noapte, cadre aeriene sau la nivelul ochiului, interioare etc. Iar noi realizam modelele 3D, trimitem preview-uri, dupa care facem mici revizii si trecem la finale.
Avem deja multi clienti vechi cu care proiectele curg extrem de firesc, fara prea multe formalitati. Prindem ideea destul de rapid, nu e nevoie sa ne spuna nimeni ca am pus prea multi oameni, ca sunt imbracati prea casual sau prea business pentru tipul de proiect, ca am scapat intr-o parcare un Ferrari langa un Opel de acum 10 ani sau ca iarba e gresit de verde.
Desi par lucruri firesti, ciudatenii de genul asta sunt la tot pasul in imaginile cu care se promoveaza multe proiecte. La filme, insa, e o treaba ceva mai complexa. La inceput, ne gandim la un mic scenariu pe care il propunem clientilor si il detaliem si rafinam impreuna cu ei. Dupa care cream un premontaj plus reviziile de rigoare, apoi de render-ul final si post-productia.
Dificultati
Situatiile cele mai dificile sunt cand unele proiecte sunt oprite o perioada si se reactiveaza brusc, cand deja sunt alte proiecte in lucru. De obicei asta se intampla cu putin timp inainte de marile targuri imobiliare (mai ales MIPIM si Expo Real), cand toata lumea vrea urgent... tot.
Iesirea din astfel de situatii e foarte complicata, indiferent de clauzele contractuale si de gaselnitele care ne-ar scoate absolut onorabil din incurcatura. Nu putem si nu vrem sa ne lasam clientii offline in momente ca astea. Cum descurcam situatia? Telefoane, mailuri, predari esalonate, reprioritizari... greu.
Proiectul Asmita Gardens: in proiect si in prezent
Asmita a fost o experienta foarte interesanta din care am invatat o gramada. Nu am avut un brief concret, in afara unor indicatii de bun simt legate de unghiurile care sa avantajeze proiectul.
Filmuletele pentru ansambluri imobiliare erau extrem de rare acum peste 10 ani. Era deja miraculos daca pomii 3D din film nu aratau ca niste bete maro cu triunghiuri verzi pe post de frunze. Dupa o prima predare, am primit, intr-adevar, o lista mare de modificari. Principiile de acolo ar fi fost extrem de utile ca brief, dar cred ca nimeni nu isi pusese problema ca se va putea intra suficient de mult in detaliu incat sa se ajunga la chestiuni... principiale.
Atunci "brieful" nescris era sa nu fie complet jenant. La ce "animatii" mai erau pe piata, era departe de a fi respectat. In mod ironic, nici azi situatia nu e mai buna.
Asmita nu arata foarte diferit de 3D. S-au scos, insa, niste inchideri din sticla care ar fi aratat foarte bine, zic eu. Dar rebranduirea gropii cu balarii de langa (cu ceva ajutor de la Mama Natura), devenita Delta Vacaresti mi se pare de departe cea mai fascinanta treaba. Apartamente cu vedere la Delta Vacaresti suna altfel, nu?
Doua dintre cele mai complexe proiecte
Cred ca putem vorbi aici de animatia de la One Herastrau Plaza si de un proiect urias din Londra, inca in lucru (abia astept sa punem imaginile pe site).
La proiectul din Londra au fost momente cand lucra aproape tot biroul. La OHT au lucrat vreo 4 colegi. Secventele cu integrarea in filmare si cu santierul animat au fost foarte complicat de realizat, mai ales ca a trebuit sa lucram relativ mult si la vecinatati, altfel racordarea modelului 3D la existent ar fi avut imperfectiuni majore.
Procesul - standard: modelat, preview-uri, render, post-productie si montaj. Si cateva update-uri (se putea?).
Cele mai dificile etape de lucru
Cred ca cea mai grea parte e integratul modelelor 3D in filmari. Uneori timpul de modelare estimat initial se poate si dubla pentru ca te trezesti ca trebuie sa te ocupi si de vreo 3-4 cladiri vecine care fie se reflecta vizibil in fatada proiectului, fie lasa umbre, fie le folosim pe post de variante "renovate" ale cladirilor din imediata vecinatate care nu tot timpul arata bine.
Partea de render in sine e doar timp de calcul si aici nu exista solutii miraculoase: cumperi si tot cumperi calculatoare si le pui la treaba. Poate parea ciudat, dar operatiunea dureaza aproape la fel de mult ca in 2006, dar cu complet alte setari si la rezolutii mult mai mari. Daca as fi avut serverele de acum in 2006, o animatie standard definition cu setari vintage s-ar fi randat in timpul pauzei de masa.
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri a crescut binisor, cred ca s-a triplat in ultimii 3 ani, dar au crescut si cheltuielile. Asa ca nu ma plang, dar intotdeauna e loc de mai bine.
Piata cred ca e inca imatura in domeniu. Sunt enorm de multe proiecte promovate cu imagini si filmulete absolut jenante. Junk. Iar unii dezvoltatori au senzatia ca imaginile alea sunt creme de la creme si le afiseaza insistent pe tot felul de site-uri...
Imi vine in minte momentul cand s-a deschis primul Mc Donalds la Unirii si vedeai cupluri elegante de oameni in toata firea intrand ca la vreun mare restaurant.
Clienti nationali vs. internationali
Doar 25% din clienti sunt din Romania, iar mare parte din cei 25% sunt investitori straini. Asa ca, fata de clientii din afara, diferentele de abordare si comunicare sunt minime. In schimb, e o mare diferenta intre modul in care se pierde o lucrare aici si in afara. Aici e mult mai brutal.
Uneori nici nu ni se raspunde la oferte. Alteori ni se cer discounturi caraghioase. Si mai sunt si unii arhitecti care ne abordeaza pentru un anume proiect (inclusiv un proiect vadit fictiv, mai demult) doar ca sa vada cam cum se structureaza o oferta si sa afle la ce preturi lucram. Ca doar pot si ei sa faca randari cu baiatul bun la 3D din biroul lor, nu?
Promovarea Pixel Enlargement
Avem cont de Facebook si de Linkedin dar activitate inspre zero. Imi vin aproape zilnic mailuri de la Facebook cu ce am ratat (A lot has happened on Facebook since you last logged in).
Da, recunosc ca suntem in urma la capitolul asta. Dar vom recupera anul asta. Promit. Postac wanted. Si asta mai curand pentru tinut aproape potentialii angajati, ca targetul nu are timp de Facebook. Altfel, clientii multumiti sunt cei mai buni agenti de vanzare.
Pana la sfarsitul anului
Pana la finalul anului e simplu: sa crestem inca putin si sa sudam echipa. Pe termen mediu si lung: sa impingem cat mai departe filmele. Sa aiba story, actori, colorizare profi, sa avem pe raft toata gama de condimente. Si sa intram si in State. Se contureaza o varianta deja, dar mai trebuie lucrat. Chiar, a fost pe 4 ziua lor, la multi ani, State!
