[Pauza de poezie] Dan Coman: Mă bucură că poetul a fost (în sfîrșit!) coborît de pe soclul ăla unde stătea de atîția amar de ani la cheremul porumbeilor

[Pauza de poezie] Dan Coman: Mă bucură că poetul a fost (în sfîrșit!) coborît de pe soclul ăla unde stătea de atîția amar de ani la cheremul porumbeilor

Haideți să vorbim despre poezie. Îhî, chiar așa. Dar nu metaforic, pentru că poezia - sau cuvântul care o desemnează - sunt folosite în multe feluri azi, prea vagi sau prea erodate. Să vorbim chiar despre poeți. Dar nu despre statui și nici despre păreri ieșite din fabrica Ce a vrut să spună autorul?

De fapt, ce rămâne din poezie, după ce dai la o parte neperechii și prejudecățile? Un exercițiu de respirație, poate, pentru oamenii obișnuiți. Dar asta este doar o părere. Și cu ea în brațe am pornit în căutarea poeților din România. Pentru ceilalți, poeții au o aură aparte. Aceea a turnului de fildeș. Sau a unei specii extravagante, pe cale de dispariție. Nu e deloc așa, ne spune Dan Coman, care începe seria noastră despre poezie. 

Aboneaza-te pentru a avea acces la acest articol
Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Dosare editoriale

Sectiune



Branded


Related