[#GrowUp, versiunea reală] Oamenii de la T-Me Studios vin la noi să se uite în oglindă

Nimic nu e usor: nici sa ai un business, nici sa fii angajat, nici sa-ti placa ce faci, nici sa nu-ti placa. Dar, cum n-avem spatiu pentru toate problemele lumii, in articolul de fata vom explora bucuriile si dificultatile (conditia, daca vreti) angajatului pasionat. Nu prea se vorbeste pe toate drumurile de sindromul impostorului - impresia ca ii pacalesti pe toti ca esti bun la ceva, pana o sa se prinda. Nici de frica permanenta de a nu te dezamagi pe tine sau pe cei care te sprijina. Nu se scot la inaintare nici momentele horror ale oricarui inceput cand toti parca stiu ceva ce tu nu stii. La fel de putin auzim si despre cat de greu financiar poate fi sa faci ce-ti place. Workaholismul face nota discordanta, caci a fost si e un buzzword; dar fara sa-i dea cineva de cap, cu atat mai putin in tech si digital.

Pe scurt, traducerea zicalei "fa ce-ti place si nu vei munci niciodata" spune ca, daca faci ce-ti place, vei munci mult si cu placere, iar jobul si viata personala se vor intrepatrunde vrand-nevrand. Cam asa crestem multi dintre noi astazi, cu cate doua familii. Cea de la munca si cea din afara.

O mostra de realitate dupa atata teorie: start up-ul romanesc Timmy Studios sau T-Me Studios (nu, numele n-are treaba cu personajul din South Park). Cel cu business de cateva milioane de euro anual si utilizatori in toata lumea, inceput cu dezvoltat skin-uri/themes pentru Android si continuat, pana acum, cu doua produse ceva mai complexe: Stickchat app-ul si Redraw keyboard.

Despre fondatori, Matei Pavel si Laurentiu Balasa, s-a mai scris in presa. Sunt antreprenori in serie, care s-au cunoscut in perioada de glorie a site-urilor de tip Groupon. Cu ei o sa vorbim si despre cum au inceput studioul, dar focusul e sa aruncam o privire inauntrul studioului, inspre prioritatea care duce la tot succesul asta - oamenii. Asa spun ei. Tot asa spun si Marius Iordache (Chief Technology Officer), Catalin Bica (Senior Web Developer), Veronica Caratanase (fost Head of Art, actual Project Manager), Mihai Vinaga (Senior Web Developer), Ioanina Pavel (PR, Content Officer/Social Media Marketer), Stefania Panduru (Ilustrator si actual Project Manager) si Alexandra Olaru (Coordonare Financiara).

La unison ne cam zic toti ca "establishmentul" T-Me acorda atentie atat povestilor personale ale oamenilor, cat si dezvoltarii lor profesionale; si nu la nivel declarativ. Ar merge glumita aia cu aha, ati vorbit sa ziceti numai de bine, las' ca stim noi. Dar ia vedeti daca suna chiar asa. In continuare, petrecem timp cu o familie profesionala in cadrul seriei editoriale #GrowUp.

T-Me Studios a inceput ca AndroidMakeup.com

Matei: Eu si Laur ne-am cunoscut in piata “reducerilor colective” de tip Groupon. Laur a avut doua dintre cele mai mari site-uri de tip Groupon, eu aveam cel mai mare motor de cautare de reduceri, care indexa toate site-urile de profil. Asa am inceput sa colaboram. Intr-o piata plina de (pe romaneste) tepari, ne-am gasit unul pe altul oameni seriosi, interesati sa crestem atat business-ul cat si industria intr-un mod etic si sustenabil.

Dupa ce ne-am vandut business-urile respective, ne-am reunit ca doi prieteni, cautand, in general, oportunitati de a face business-uri mari, internationale. Nu era nimic sigur si eu cel putin eram super trist ca trece timpul si nu fac nimic nou. In orice caz, amandoi ne saturaseram de dimensiunile reduse ale pietei locale si eram hotarati sa make it big la nivel global.

Laurentiu se apucase de ceva timp de teme de Android cu niste prieteni. Faceau totul manual, era un side business care a crescut incet dar sigur. Cand mi-a povestit despre el, i-am propus sa-i acceleram cresterea, sa-l transformam din side business intr-un business mare.

Am dezvoltat o platforma care automatiza majoritatea proceselor manuale si avea potentialul sa scaleze foarte rapid producerea, publicarea si monetizarea aplicatiilor. Experienta lui anterioara cu temele + acesta solutie de scalare dezvoltata de mine au stat la baza AndroidMakeup.com.

Numele Android Makeup a fost ideea mea, dar lui Laurentiu nu i-a sunat bine asa ca ne-am mai stors creierii pana am fost amandoi de acord cu un nume. T-Me este un derivat de la “theme”, fara nicio legatura cu South Park: “theme” > “themey” > “timmy”> “T-Me” - un omofon :)

Odata dezvoltata platforma, am inceput sa angajam artisti grafici. Fiecare artist “desena” 4 teme originale pe zi. Pe langa artisti, am angajat o suita de oameni strict pentru incarcarea si actualizarea aplicatiilor pe Google Play (ulterior am automatizat si asta).

Implicarea voastra actuala in business

Matei: Eu si Laurentiu am tot facut rocade de involvement in diverse aspecte ale business-ului. In prezent, el e mult mai concentrat pe operational si eu pe atragere de parteneri strategici si potentiale investitii.

Obiectivul nostru ca antreprenori a fost si va fi mereu ca businessul sa functioneze la parametri maximi fara prezenta noastra si, in proportie covarsitoare, cam asa este. Doar ca fiind mereu “hungry”, nu ne putem abtine sa pornim directii noi de business; ne e si noua greu sa tinem pasul cu noi insine :)

De exemplu, in curand vom anunta un parteneriat cu o companie mare de telecom din afara tarii - urmeaza o lansare de produs foarte interesanta, care speram sa devina un studiu de caz interesant pentru alte colaborari cu companii similare din intreaga lume.

Iar apropo de ridicare capital, acum exploram serios ideea de listare la BVB. Fingers crossed :)

Laurentiu si Matei

Constructia echipei

Matei: Recrutarea a fost mereu unul dintre cele mai importante procese pentru noi. Asa am reusit sa construim o companie al carui succes decurge din succesul si evolutia individuala a fiecaruia dintre noi. People first, money second.

Recrutam foarte mult pe feeling. Nu angajam oameni care nu se potrivesc valorilor si vibe-ului nostru decat in situatii disperate. In 99% dintre cazuri, ne-am facut impresii corecte legate de oameni; desigur, acel 1% e mega stresant :)) Personal, am o mare problema cu oamenii care nu sunt autentici. Am avut colegi care au pornit cu acest “picior stang”, dar majoritatea s-au redresat cand si-au dat seama ca e ok sa fie open, relaxati si sinceri.

De fel, eu sunt foarte axat pe comunicare, inteligenta emotionala & building relationships, iar Laurentiu este extrem de eficient in setarea si implementarea proceselor interne. Acest mix a format una dintre cele mai performante la nivel global. Suntem mai rapizi & eficienti decat toti jucatorii din industria noastra - companii evaluate la miliarde de dolari, din China sau SUA.

In prezent, focusul nostru pe echipa se raspandeste mai departe, de la core-team (oamenii cu care am reusit sa interactionam indeaproape zi de zi) la toti membrii echipei. Este un ripple effect care, pentru noi, demonstreaza the power in empowering people.

Si, ca tot vorbim intens despre cresterea echipei T-Me Studios, in continuare, cateva dintre povestile ei.

Un director de creative devs, workaholic si cu familie

Marius Iordache: Ca CTO, ma ocup de coordonarea tuturor oamenilor implicati, din punct de vedere tehnic, ca toti sa ne indreptam catre directia de business generala.

Nu am o problema cu faptul ca sunt workaholic, cateodata descopar niste chestii interesante si simt ca pierdem mult daca nu le facem cat mai repede. Sunt perioade in care sunt mai relaxat si pot pleca linistit la ora 5-6 acasa, dar mai des stau pana tarziu sau lucrez seara de acasa. Insa ce m-a schimbat a fost fetita mea, care s-a nascut la 2 luni dupa ce am venit la T-Me. Dintr-o persoana extraordinar de workaholica, a trebuit sa invat sa imbin viata de familie cu cea profesionala.

Marius

Aici am avut mereu libertatea de a pune in aplicare ideile pe care le-am avut si nu m-am lovit niciodata de o atitudine de genul "nu facem asta pentru ca nu vreau eu". Tot aici, cu ajutorul lui Matei, mi-am rezolvat niste probleme de personalitate care ma afectau in viata profesionala. Am invatat sa deleg, sa accept mai usor ca e ok sa faca altcineva un task mai complex, chiar daca nu il face la fel, sau nu il gandeste la fel, sau dureaza mai mult.

Asa incat cea mai grea pentru mine a fost renuntarea la perfectionism (code wise). Ramane dificil, insa, sa-mi conving ceilalti colegi programatori ca e mai important sa lansam un produs cat mai repede, sa il testam cu oameni reali, si apoi sa ne concentram sa lucram mai bine pe lucurile care sunt importante pentru useri (dupa ce observam cum folosesc aplicatia), decat sa ne concentram pe micro-feature-uri care ni se par noua cool.

Aflat la primul job real

Catalin Bica: Am ajuns sa stiu de T-Me de la un prieten cu care lucram proiecte freelance si care era angajat aici. Mi-a spus ca sunt in cautarea unui frontender si am dat un interviu cu Matei.

La inceput totul a fost horror, un haos total, toata lumea se agita si nu avea nimeni timp de unu' care abia a fost angajat. Traiam constant cu teama ca nu ma ridic la standarde; dupa un timp am observat ca e nefondata. Tin minte ca am avut la un moment dat o perioada cu timpi morti si stateam mai tot timpul pe telefon. T-Me nu este process-oriented ci result-oriented, asa ca asta nu era o problema in sine. Dar Matei a observat pattern-ul asta, m-a luat de-o-parte si mi-a explicat ca acei timpi morti nu trebuie sa fie pierduti complet si ca as putea sa incerc sa invat, sa caut articole, tutoriale si sa-mi dezvolt cat mai mult latura tehnica si nu numai.

Pare simplu, dar atunci a inceput o lunga perioada de dezvoltare in care am facut tot ce-am putut ca sa cresc. Lucrez aici de aproape 3 ani, am trecut de la frontend la fullstack developer sub indrumarea lui Matei Pavel si Marius Iordache si am dezvoltat cam tot ce-ti poate trece prin cap: de la simple interfete grafice la RPC-uri, CMS-uri, API-uri pentru aplicatii, editor de imagini etc.

Unele dintre cele mai cunoscute aplicatii la care am lucrat pe partea de web sunt Stickchat si Redraw Keyboard. Stickchat a avut nevoie de o atentie deosebita datorita traficului ridicat provenit din campania cu #CumArZiceSmiley.

Asa ar zice Smiley

Educatoare, psihoterapeut, Head of Art si project manager

Veronica Caratanase: Acum vreo 7 ani, terminam facultatea de psihologie si voiam sa devin psihoterapeut. M-am angajat la gradinita ca educatoare/psihopedagog si am continuat cu diverse cursuri de formare; dupa 2 ani am obtinut dreptul de libera practica. Lucram un part-time de vreo 6 ore la gradinita ca educatoare/logoped, part-time ca psihoterapeut. Ajunsesem sa fac ce mi-am dorit, experienta cu copiii era extraordinara, plecam acasa multumita.

M-am lovit, insa, de o realitate pe care nu o luasem in calcul: banii castigati intr-o luna de alergat intre 2 joburi abia imi ajungeau. Perioada asta de “fac ce-mi place” a durat aproape un an, timp in care in sistemul de invatamant nu a fost nicio greva generala, deci aveam cam acelasi salariu :)) Nici la cabinet nu se intamplau minuni financiare, aveam cheltuieli cu cabinetul, taxa la colegiul psihologilor, taxa de supervizare si nici clientii nu dadeau navala in cabinetul unui incepator.

Ajunsesem sa nu-mi placa zilele de luni, dimineata sa ma intreb daca nu cumva as putea gasi un motiv sa stau acasa si asta m-a speriat mai mult decat banii putini. Tranzitia nu a fost tocmai simpla.

Dupa 2-3 luni de cursuri, tutoriale de Photoshop, Illustrator, etc am inceput sa lucrez aici ca graphic designer (am mostenit de acasa ceva artistic skills) si am fost super entuziasmata. Mergeam acasa seara si continuam sa lucrez cate ceva, sa ma asigur ca tin pasul cu schimbarea.

Veronica

Spre bucuria mea, intr-un startup nu lucrezi dupa job description si ai sansa sa descoperi constant ce ti se potriveste. Nu ma asteptam sa ajung Head of Art, insa echipa a crescut treptat si, la un moment dat, a fost nevoie de un coordonator. Neavand background academic pe partea asta, am compensat colaborand foarte mult cu art director-ul nostru. M-a ajutat faptul ca artistii aveau experiente diverse (web design, 3D, animatie, gaming) si am continuat sa invat cate ceva de la fiecare.

Anul acesta, ceva nou iarasi; a venit peste mine project managementul, dar il asteptam. M-am dus si eu peste el si am facut cursuri, iar luna viitoare imi iau certificarea PMP. Pentru mine, project managementul inseamna in mare parte people management. Sa-ti cunosti echipa, sa motivezi oamenii, sa intelegi asteptarile si nevoile unui proiect sunt lucruri care tin de soft skills. Facultatea de psihologie s-a dovedit a fi utila. Sufar ca nu sunt un technical project manager si mi se intampla ca dupa o discutie cu un developer sa am pentru Google o lista de “cuvinte noi" :))

Greu de cucerit, dar foarte bine integrat

Mihai Vinaga: Venisem in Bucuresti, cred, de 7 luni. Cand m-am hotarat sa vin avusesem cateva interviuri cu oameni care imi puneau intrebari de genul, "Functia X, al 7-lea parametru ce rol are?". Pana cand un recrutor m-a recomandat la Amoma. Am fost, tot vibe-ul a fost misto, oameni misto, the whole deal. M-au asteptat 3 luni ca sa pot lasa lucrurile in ordine la vechiul job. Ajuns acolo, dupa o luna mi-au marit salariul cu 30%, dupa inca vreo 3 luni iarasi cu 10%.

Fast-forward 6 luni mai tarziu, T-Me cauta programatori si cel mai pun prieten al meu, Marius, era CTO si ma chema constant pe la el la birou sa jucam FIFA, wink-wink. Atunci i-am intalnit pe Matei si Laur. M-au pitched si am fost de acord sa vin part-time pana ma hotarasc daca imi place sau nu. Nu le-am spus niciodata, dar chiar voiam sa le trag "teapa". Stiu, un lucru oribil, dar Amoma facusera efectiv totul pentru a ma tine multumit la ei.

Spre sfarsitul perioadei mele de "proba", la un hackathon la care am mers alaturi de Matei, Marius si Bogdan (un alt developer de la T-Me) - si unde, apropo, m-am simtit foarte-foarte mic ca skill pe langa Matei si Marius - am avut o discutie cu Matei. I-am spus ca nu as fi omul pe care-l cauta; dar ca accept daca el e sigur ca sunt. Mi-a raspuns ceva de tipul: "Dupa ce te-am cunoscut, i-am zis lui Marius sa faca tot ce poate ca sa te aduca la noi. Chiar daca stiai foarte putina programare, tot te-am fi vrut; noi n-avem neaparat nevoie de skillurile tale ca programator, ci de oameni ca tine". A subliniat "oameni".

Mihai

Cum e pana acum la T-Me? Intr-una din multele mele discutii cu Matei, i-am spus cum mi-ar placea sa ajut oamenii. Eu sunt dintr-o zona foarte nasoala a tarii, think timesnewroman.ro. Am vazut foarte multi copii care n-au avut nicio sansa (si nu spun asta usor) doar pentru ca s-au nascut pe partea "gresita" a unui deal.

I-am spus ca visul meu ar fi sa aleg doi copii fara posibilitati care sunt cat de cat buni la scoala si sa-i intretin. Dupa cateva luni, impreuna cu o alta colega, Irina Iancu, Matei cauta o fundatie care se ocupa fix cu asta (si de la 2 copii au ajuns la 12). Odata ce toate detaliile erau setate, m-a chemat in sala de sedinte ca sa-mi dea vestea. A fost nevoie doar de acea discutie ca sa se indeplineasca un vis distant al meu.

As mai vrea sa povestesc ceva: o sedinta de la T-Me, intre mine, Matei, Laur si Marius dupa 8 luni de la angajarea mea. Laur si Matei aveau niste proiecte cumva separate de core business si ne-au spus atunci ca el si Matei au adus T-Me pana aici, dar ca e randul nostru s-o ducem mai departe. Nu stiu cat de departe am dus-o, insa ne-au lasat sa facem facem tot felul de greseli care au costat compania multi, multi - trebuie sa mai spun o data - multi bani. Asa am invatat foarte mult. Cam astia-s oamenii cu care lucrez in fiecare zi. Imi pare rau ca am apucat sa spun doar de Laur si Matei aici, ar fi mult mai multe de povestit si despre restul echipei.

Omul cu cuvintele si self-esteem-ul nehotarat

Ioanina Pavel: Inainte de T-Me, am fost, in ordine cronologica si selectiv: researcher si script editor la Media Pro, editor pe cultura la Kudika, redactor-sef/community manager Koolhunt si traducator HBO. Deci, e safe to say ca obsesia pentru Cuvant - nu al lui D-zeu, ci al lui OED - m-a adus aici. Eram pasionata de social (avusesem tot felul de conturi pe mana on the side, de la reviste, la cafenele si firme de design interior) si in acelasi timp, eram antisociala cu acte-n regula :)

Dintr-o furtuna perfecta de activitati remote lucrative, au rezultat 2 ani petrecuti mai mult sau mai putin ca shut-in, o relatie care mi-a coborat indicele de self-esteem, si o obsesie nesanatoasa pentru filme (si recenziile aferente pe care le scriam pentru un emag berlinez).

Ioanina

Cand mi-a ajuns la urechi, via Matei, nevoia celor de la T-Me pentru un content/social manager, am apucat ocazia cu ambele maini; stiam ca bine nu sunt in bula mea, macar atat self-awareness aveam. Am renuntat si la relatie, am luat o chirie, am dat clear history, clear cache si, la 28 de ani, am inceput sa cresc ca la 20, langa niste oameni de pus la rana.

Am ingurgitat tot ce-am putut despre marketing ca sa ajung, la 3 luni dupa angajare, sa organizez si sa promovez primul hackathon al T-Me, HackaTMe. Singura experienta anterioara similara fusese Noaptea Lunga a Localurilor, la Koolhunt; noua provocare presupunea sa ma familiarizez cu autonomia, in care centram si dadeam cu capul fara ordine "de sus".

Dupa asta, complexul impostorului s-a mai calmat in mine. In plus, contextul de la T-Me, spre deosebire de cel din film si cultura in care activasem, e de asa natura ca te imbie sa iti atingi potentialul, nu te frustreaza ca you're not there yet. Ca in orice industrie noua, in plina dezvoltare.

Am mai avut momente in care m-am temut ca nu fac fata - am un night terror recurent ca ii voi dezamagi pe baieti, Matei & Laurentiu - dar mi-am dat seama ca nu plonjez chiar fara plasa.

Prieteniile de la T-Me, oamenii care iti dezamorseaza bombele din cap, sunt everything. Plus ca, cu cat ti-e mai teama sa n-o dai in bara, cu atat e mai intensa bucuria de dupa. Pentru un absolvent al uneia dintre facultatile alea fara "viitor" clar (Stiinte Politice), cred ca, finally, am aterizat bine.

Ilustrator, actual project manager pe un proiect T-Me cu China

Stefania Panduru: Dupa 6 ani de ilustratie pentru print (dintre care unul freelance) mi-am dorit sa invat si partea de design digital, in zona de mobile apps. Nu eram facuta nici pentru freelancing, eram obisnuita sa lucrez cu echipe si sa am tot timpul oameni in jurul meu.

Asa am ajuns intr-un grup de 10 designers, cu care am inceput sa fac continut digital pentru diferite interfete de aplicatii. Primele zile la studio au fost ca un mic soc :) Oamenii foarte veseli, cu multa energie si tot timpul pusi pe glume. In fruntea lor, 2 tipi cu un vibe pozitiv si o mentalitate total diferita fata de ce intalnisem pana atunci.

Stefania

Pe proiectul cu China am inceput sa lucrez dupa 4 luni. La inceput a fost dificil sa comunic cu ei, au cultura diferita si un alt mod de gandire. Mai intai trebuie sa le castigi increderea, sa porti discutii placute cu ei si apoi treci la business. Neaparat mai ai nevoie de un Matei care sa te tempereze, atunci cand chinezii te scot din sarite :))

Dorinta de a ajuta oamenii sa evolueze, sa creasca si sa se dezvolte in directia pe care si-o doresc-asta e cultura T-Me cu care am pornit eu acum 3 ani si ma bucur ca a ramas neschimbata. Este un sentiment foarte placut, pe care doresti sa-l transmiti mai departe :)

De la data entry la coordonare financiara

Alexandra Olaru: Fac parte din echipa T-Me de aproape 4 ani, am venit pe postul de data entry prin recomandarea unui amic. Ce-i drept, cele doua sunt lucruri complet diferite, privind in urma trecerea a fost destul de brusca, dar lucrurile s-au petrecut treptat. Am inceput cu partea de salarizare si contabilitate primara, iar acum ma implic in etapele financiare complexe ale companiei care sprijina procesul decizional al managementului.

Alexandra

Switch-ul meu a fost posibil cu sprijinul lui Laurentiu si Matei, ei intotdeauna au incurajat echipa T-Me sa evolueze si au dedicat timp pentru a-i invata pe oameni sa faca ce isi doresc.

Auzi din toate partile: fa facultate, angajeaza-te, intretine- te, casatoreste-te, dupa care ai drum liber la copii; in ordinea asta. Mai e lumea asa simpla? Parca nu, regulile s-au mai schimbat. Ti-am spus povestea unui start up romanesc care creste odata cu povestile oamenilor care il compun intr-o serie editoriala realizata alaturi de Mercedes-Benz Romania in cadrul campaniei #Grow Up.